10,418 matches
-
ora 12:00 în Parcul Izvor, în fața Camerei Deputaților, împotriva eutanasierii. Organizațiile solicită votarea proiectului de lege 912/2007 cu respectarea liniilor principale din forma adoptată de Senatul României: gestionarea câinilor comunitari prin prindere, sterilizare, identificare și returnare a câinilor blânzi și controlul reproducției câinilor cu stăpân.
Deputații din Comisia de Administraţie au aprobat eutanasierea maidanezilor - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/26802_a_28127]
-
Eldorado-al flăcăilor trecuți. Priviți și luați aminte: acum e-o stâncărie. Ostrov cu dulci secrete și mândre sărbători, A anticei Venere mirifică fantomă Deasupra mării tale planează-n chip de-aromă Și răspândește-n suflet iubire și langori. O blând ostrov, prin care pluteau petale roze. Și-l adorară-n veacuri popor după popor, Iar boarea-nmiresmată a laudelor lor Plana precum tămâia peste grădini de roze Sau al privighetorii suspin îndurerat. Cythera e o țară acum cu șesuri vide
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
oarecare, era unul dintre cei care fac jazzul, care lau făcut, care-l vor fi făcut. Așadar, ce și-a spus el sau, mai degrabă, ce-a simțit el descoperind atmosfera din acel club, o atmosferă roșie, de un roșu blînd, dar destul de întunecat, îndulcit de roșul mai deschis al lămpilor cu abajur de pe mese? Nu știu. N-a știut nici el să-mi spună cu exactitate. Eram năuc, mi-a zis el. Se lăsase condus de inginer pînă la o
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
rugăciunile mele/ Să nui mai cer lui Dumnezeu/ Cîțiva ani, sau un an,/ Ci să-i cer doar cîte-o zi,/ Cîteo noapte:// - Doamne, ajută-mă să trec cu bine/ Și noaptea asta./ Doamne, fă ca ziua aceasta/ Să fie mai blîndă.”. Și o amintire, „procesată” exemplar de un mare poet aflat la propriul sfîrșit: „Mi-am amintit/ Toți cîinii noștri/ Cînd să moară,/ De bătrînețe,/ Stăteau ascunși pe sub magazine,/ Pe sub pătul./ Le duceai mîncare, apă,/ Deschideau încet pleoapele,/ Se uitau, înălțau
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
și ca pacient care a dormit atîtea nopți cu portretul lui Shakespeare la cap. Teatrul românesc îl poartă în pîntece pe Manea. Orice spectacol, cuvinte scrise sau nu, meditațiile pe cont propriu sau la ceasuri de taifas, repetițiile binecuvîntate, dealurile blînde, liniile curbe, nereușitele, apusul sau furtuna au ceva în comun cu geniul lui Manea, cu viața lui nu tocmai îngăduitoare cu el. Sau?... Sînt atîtea povești cu și despre El. Probabil că acum toți cei care au lucrat sau l-
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
interșanjabile. Suferințele, ca și bucuriile, nu mai au consistență aici, oamenii par că trăiesc dincolo de bine și de rău (chiar dacă mai puțin pitorească, umanitatea din Crăsani seamănă cu aceea din Povestirile mamei bătrâne de Radu Țuculescu, de pildă), într-o blândă plutire inconștientă sau într-o beție dionysiacă a simțurilor. Erotismul dezlănțuit devine principalul drog al traversării istoriei, iar curvăsăria o marcă omniprezentă, metaforă simbolică a perversiunii sistemului politic. Însă, în mod paradoxal, grație acestei perspective literaturizante, în cartea lui Nicolae
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
cel ce se teme nu este desăvârșit în iubire” (Ioan) și cutremurarea în fața manifestării de putere a sacrului. E ori incoerență, datorată contaminării unor izvoare diferite, ori gândire contradictorie, ca la artiști. Sau, poate, hai să zic, complementară. Iisus e blând și iubitor în marea parte a vremii, dar când se schimbă la față devine Altul. Simplu la minte fiind, continuu să spun: ori iubim, și atunci nu ne temem în niciun fel, ori ne cutremurăm.
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
acestuia, ca pe o formă de revoltă împotriva tuturor: Dumnezeu, familie, prieteni, comunitate, ea însăși. Filmul adună cuminte și explicativ câteva clișee din cultura specifică rock-ului în jurul unei adolescente cu probleme, care își exprimă pasiunea rock într-o comunitate blândă, inofensivă, tolerantă, de țărani care intonează imnuri la biserică. Apariția neverosimilă a unui pastor, fost rocker, este menită unei providențiale reconversii, fapt care coincide cu ieșirea familiei din starea de doliu și acreală psihotică prin redescoperirea folk-ului din tinerețe
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
de șaptesprezece ani care devine partenera lui Alex în finalul versiunii pentru scenă. Scena este Grădina Raiului. Alex este Adam, iar ultima lui prietenă, Marty, este Eva. Acesta este, desigur, un vis pe care îl are Alex. Dimineața devreme, lumină blândă verzuie, ciripit intens de păsărele. Alex și Marty se trezesc unul în brațele celuilalt. Alex cască cu poftă după care plescăie din buze. ALEX: Zavtrak. MARTY: Ce e aia zavtrak? ALEX: Ce să fie? Un cuvânt ca toate cuvintele. Adică
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
pios și cu smerenie mai mult în rolul de descoperitor al o m e n i e i divine și al privirii creatoare dumnezeiești asupra a tot ce înseamnă o p e r ă divină. „Într-o privire copilărească,/ în blânda Hostie concentrată/ m-am întâlnit cu Părintele Ceresc/ care privea cu-o dragoste nestrămutată.” Încântarea Poetului se întruchipează într-un pârâu care poate malul să-l răpună, înainte de-a pătrunde cu tot dorul său în nesfârșitul ocean. Pentru Karol
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
Antenă 2, apoi a rulat 2 ani și la B1. Cercul se închide, așadar, de unde a fost deschis. Mi-au lipsit "schimburile" de idei și energii cu invitații și cu publicul. După trei luni de pauză și în urma unei frumoase, blânde și constructive discuții cu managementul postului, iată că sâmbătă 14 mai, al optulea sezon al emisiunii se deschide cu Horia Țurcanu ca invitat, având tema: Sfârșitul timpului: încotro ne îndreptăm? În fiecare ediție și-a găsit un loc intersant și
Oreste, pentru DeCe News: cum va fi Codul, sâmbătă 14 mai () [Corola-journal/Journalistic/26506_a_27831]
-
le vorbească în parabole oamenilor pentru ca ei să nu înțeleagă? Preferă s-o apuce pieptiș, îndreptând ascuțișul răspunsului dinspre acei bieți oameni spre noi, cei de acum, care nu suntem disponibili să primim învățătura. Pleșu nu este pentru un creștinism blând, moale, concesiv. Întrebarea ce i se poate pune este dacă interpretarea lui nu lipsește de forță scandalul potențial al unor manifestări hristice de neînțeles și nu slăbește tensiunea unor posibile întrebări fără răspuns. Mai departe, rezolvarea vine pe calea principiului
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
care iubește și suferă, în spiritul Noului Testament, pentru cei ce nu pot să înțeleagă (suferință a cărei absență mă izbește la mai toți credincioșii actuali școliți), când - rar, e adevărat - este cel care pedepsește, veterotestamentar. De o parte, vorbe blânde, ca „Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați”, sau „...iartă-le lor, că nu știu ce fac”. De cealaltă, „...iar pe sluga netrebnică, aruncați-o întru întunericul cel mai de afară”, „Șerpi, pui de vipere, cum veți scăpa de osânda gheenei
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
de Francisco Borès, reprezentând ilustrații la Llanto para Ignacio Sánchez Mejias. * Am coborât în cele din urmă în patio. La umbra unui copac, am zăbovit o clipă lângă bustul lui Lorca. Și m-am lăsat învăluită de lumina caldă și blândă a amiezii. În acel minuscul patio m-am gândit din nou la destinul lui Lorca. Până aproape de 30 de ani, deși publicase deja câteva volume de versuri, scrisese teatru, conferenția adesea - la Reședința Studenților din Madrid, la Barcelona, la Granada
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
în față gestul cu care o închinam pe frunte, ca pe copii, oricît de tîrziu, la culcare. Cînd m-am întors la spital, florile rămase acolo mă așteptau împăcate, consimțeau, nicicum rebele, ca un buchet de Odilon Redon tandru și blînd, la contactul mîinii care încerca să le rînduiască armonios. Mi-a revenit simetric, de departe, litania unui poet uitat, - „Ce îndurător și bun ți-e gîndul, în preajma florilor plăpînde!” Și mi-am spus, în această clătinare de nepătruns : Oare știm
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
Câteva persoane stăteau de vorbă, înainte să plece fiecare în treaba ei. S-a îndreptat spre mine un prelat, fost prelat, nu știu. Era îmbrăcat civil, dar avea aerul unui rang religios. Nu era marțial, nici rigid, din contra, părea blând și comunicativ, dar avea o prestanță disimulată. Mi-a spus că are să-mi arate ceva și am pornit în sus pe scări. Am ajuns la ultimul cat, sub clopotniță. A descuiat o ușă. Am intrat într-o încăpere destul de mare
MANUSCRISUL DIN TREN, JURNALUL VIEŢII MELE, MEMORII 1930-1989. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]
-
câștigase înzestrându- i cu țigări de foi pe care el însuși le fumează ostentativ, iar mai încolo să fie mutat de la infanterie la aviație prin intervenția fiicei patronului, Blanche, protecție care- i va permite să moară cel dintâi. Celălalt, Anthime - blând, sfios și șters -, asupra căruia se concentrează interesul autorului, încât el devine, dacă nu e prea mult spus, protagonistul întregului roman. Lui i se va îngădui să nu-și piardă pe front decât un braț. Lucrurile încep bine. Viitorii combatanți
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
rămânem în zona Banatului) sunt, de obicei, lipsite de interes. Petre Stoica încearcă să submineze nu faima unui confrate, ci, în definitiv, rostul unei formule poetice. Ce frapează mai ales la aceste piese e tendința abstractizantă, neobișnuită la autorul Arheologiei blânde. Pionier al unei poezii „cu priză la real”, Petre Stoica pare să exerseze aici exact poezia pe care s-a ferit instinctiv s-o practice. Evident, o face tocmai în virtutea acestei ostilități funciare. Dar nu „de ce” trebuie să ne întrebăm
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
Ca să omor timpul”. E ceea ce am să și fac, poate, după ce văd toate filmele trimise de Marcel. Citesc poemul Industriei filmului în criză și-i regăsesc pe toți. Pe Jeanette Mac Donald, cu „gât lung, lung”, pe Lex Baxter, pe „blânda” Norma Shearer, pe Merle Oberon, care „îl ocăra”, n-are importanță pe cine, pe Gloria Swanson „întinsă”, pe Jean Harlow „întinsă și unduind”, pe Alice Fay „întinsă și unduind și cântând”, pe Mirna Loy, desigur, și pe Mae West. Îi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2771_a_4096]
-
cărei urme culturale în operă sa scenografică vor fi reperate de una din cele mai cunoscute istoriografe ale spectacolului rusesc, Beatrice Picon- Vallin, prezentă la conferința din splendida sală a Bibliotecii, sală ai cărei pereți erau tapisați de un lemn blând, de cireș. Apoi, în capitala imperiului țarist, Löwendal se familiarizează cu inițiativele avangardei, se hrănește din resursele folclorului pe care celebrul Diaghilev și pictorii care i se asociaseră le reactivaseră și revelaseră Parisului fascinat în prima decadă a secolului trecut
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
spunând că polițistul trebuie să stea mult mai mulți ani după gratii. Crina Radu a declarat, la Antena 3, imediat după anunțul sentinței definitive în dosarul "Elodia", că este "profund dezamăgită" și că, în opinia ei, pedeapsa este "mult prea blândă". Cristian Cioacă este tânăr, o va executa și va ieși destul de repede, probabil vom demara și alte proceduri, nu vă pot spune acum care, dar eu sunt total nemulțumită de această sentință", a mai spus apărătorul familiei Ghinescu. Crina Radu
Cioacă, CONDAMNAT. Avocata familiei Ghinescu, revoltată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22286_a_23611]
-
blogul personal. Ana-Maria Caia îi sfătuiește pe părinți să nu îi mai lase pe copii să scrie compuneri Așa că dragi părinți, vă rog, cu riscul de a vă izola copiii de turmă, ucideți din compunerile lor fiicele bătrânului an, razele blânde ale soarelui care se scurg pe pământ și-l readuc la viață, rodnicia toamnei și Ceahlăul literaturii. De fiecare dată când o asemenea grețoșenie e scrisă pe un caiet școlar, un posibil scriitor moare. Mă jur"", a mai scris Ana-Maria
Fără Compunere. Un blogger vrea revoluție în școli by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22386_a_23711]
-
cu I u b i r e a e s t e o care se întâlnea adeseori sărbătoare a firii, este ceva în Cișmigiu, căci pe acolo le că ești mințit, îți vine să Ce vă vine în minte armonios, blând, fascinant, era drumul spre casă. La strigi: “Minte-mă , dar dacă v-ar întreabă cineva cald. Căldura sufletească început, conversația lor era minte-mă frumos ” ce e iubirea? dată de iubire dă viață f o a r t e s
Ce e iubirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/87_a_50]
-
domnii trecuți, din ambele dinastii ale Basarabilor și Mușatinilor, cu binecuvântarea acestora: „Moldova cu stejari și cetini/ Ascunde inimi mari de domn,/ Să bem cu toți, să bem, prietini,/ Să le vărsăm și lor în somn./ Pân’ la al zilei blând luceafăr/ Să bem ca buni și vechi tovarăși;/ Și toți cu chef, nici unul teafăr,/ Și cum sfârșim să-ncepem iarăși.” Tot secretul existenței glorioase a țării se bazează pe vin: „Căci are-n sân Moldova noastră/ Viteze inimi de creștin
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
adus pe mulți la o stare de adevărată tulburare. Acest act ei l-au privit ca înainte-mergătorul Unirii, și pe urmă să nu uităm, că majoritatea din ei sunt centraliști, prin urmare vedeau bine că pierd una din cele mai blânde și mai grase oițe, din cele ce se găteau ei să le mulgă în viitor. Azi e timpul, când popoarele, îndeosebi acelea din Rusia, își creează soarta lor pe veacuri. Să ne dăm seama: ce-ar fi de noi, românii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]