KorAP: Find »[drukola/base=blagian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...24 >

587 matches

Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394

Dumnezeu 81. Așadar, dogmele nu înseamnă o blocare totală a activității rațiunii, ci o forțare a ei către o altă stare, pe o altă dimensiune. Nu sunt un factor de orbire, ci un prilej de trezire. Putem recunoaște aici ideea blagiană a ecstaziei. Doar că Blaga dă o altă turnură acestei idei: nu este o ecstazie religioasă sau mistică, ci una epistemologică, intelectuală. De asemenea, forțarea rațiunii prin antinomie nu are ca finalitate cunoașterea nemijlocită a misterului, ci, dimpotrivă, potențarea acestuia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
reușește să descifreze transcendentul. Toată metafizica profană (adică din afara gândirii religioase creștine), afirmă Blaga, este produsul intelectului enstatic. El crede și speră că metafizica viitoare va face apel la aceasta metodă a ecstaziei intelectuale. Asupra acestei chestiuni voi reveni. Inovația blagiană nu are egal în istoria filosofiei. Ecstazia intelectului este o idee profund originală. Filosofia a dezvoltat de-a lungul timpului ideea ecstaziei, dar la nivelul sufletului, iar nu al intelectului. De asemenea, a cunoscut forme aparte ale intelectului ori distincții

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
formele de intelect 87. Filosofia modernă, prin Immanuel Kant, aduce distincția intelect rațiune. Spre deosebire de intelect, care este o facultate a conceptelor, rațiunea este o facultate a ideilor, având virtuți metafizice 88. În această calitate, la fel ca și intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian face saltul în antinomii, tocmai prin aceasta atingându-și scopul. Asupra acestei comparații voi reveni într-un capitol special. Revenind la istoria filosofiei, doar rațiunea speculativă hegeliană reușește să ia în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
făcut, chiar în acea perioadă, deosebirea dintre gândirea filosofului român și curentul mistic a fost Mircea Vulcănescu 103. Un altul a fost Iosif Brucăr, care îl interpreta, însă, pe Blaga în orizontul pozitivismului și al fenomenologiei 104. Pentru acesta, preocuparea blagiană pentru mister s-ar situa în prelungirea eșecului pozitivismului meyersonian de a raționaliza complet cunoașterea despre lume. În fața "rămășiței" iraționale, ireductibile, mintea care vrea să treacă mai departe și să înțeleagă totuși nu are altceva de făcut decât să ia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
era atunci schițat în jurul ultimeia dintre aceste valori 154. Însemnele sale coincid destul de mult cu cele ale spiritualității aflate sub semnul absolutului: anonimat și colectivism spiritual, tendința spre simbol, dezvoltarea dogmatică a ideilor. 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană Lucian Blaga nu a articulat doar o metodă metafizică nouă, ci a pus-o el însuși la lucru. Nu a fost doar un vizionar al unei noi metafizici dogmatice, ci a vrut să fie chiar el primul ei reprezentant. Metafizica

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
este investită, în concepția metafizică a lui Blaga, cu "posibilitatea de a se "reproduce" ad infinitum, în chip identic, aceasta fără a se istovi și fără a-și asimila substanță din afară"158. Aceasta este teza fundamentală a întreprinderii cosmologice blagiene, axioma în jurul căreia va construi întregul edificiu ontologic al genezei. Ce înseamnă teza de mai sus? Ea vrea să spună că Marele Anonim nu este un creator de lumi, ci un generator de existențe echivalente cu sine. Aceste posibilități reproductive

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori pe Marele Anonim "Dumnezeul-Demon"163. Prin aceasta, el indică natura duală a Marelui Anonim, acesta având "atât calități divine, cât și

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
și pentru revelare"185 definește sau împlinește modul ontologic al omului. Această existență duală a omului nu a fost gândită ca o antinomie, ci mai curând ca o complementaritate. Însă, ea conține o tensiune de tip antinomic ce alimentează gnoseologia blagiană 186. Situându-se concomitent în două orizonturi, omul așează cele existente în două ordini diferite, pentru care există tipuri radical diferite de explicație și semnificații separate. Pe de o parte, ele sunt ceea ce sunt, pe de altă parte sunt cu

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
se construiește pe o antinomie de fond, o "contradicție arhetipală"190 ale cărei consecințe pot fi recunoscute în întreaga filosofie a lui Blaga 191. Dacă privim această lucrare ca una în care se pun bazele metafizice ale sistemului de gândire blagian, atunci putem spune că Lucian Blaga așează în chiar premisele filosofiei sale antinomia. În cele ce urmează voi încerca să evidențiez acest lucru. Pentru Blaga, problema sensului metafizic al cunoașterii înseamnă așezarea ei într-o ordine ce o depășește. De

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
acestui principiu metafizic, pe care filosoful din Lancrăm îl va numi Marele Anonim, cunoașterea individuală primește o explicație și un sens mai adânc decât cel pe care i-l poate conferi o teorie a cunoașterii. Teza centrală a teoriei metafizice blagiene asupra cunoașterii sună astfel: Din motive care țin de domeniul echilibrului existențial, Marele Anonim se apără pe sine și toate misterele derivând din el de aspirațiile oricărei cunoașteri individuate, creând între aceasta și misterele existențiale o rețea de factori izolatori

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
de aici, indianistul român susține că întreaga trilogie a cunoașterii "poate fi considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor antinomice"237. Antinomia dialecticii paradoxale din epistemologia blagiană ține, în opinia sa, de esența metaforicului și are o origine indiană. Chiar dacă teoria metaforei apare mai târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate formele de cunoaștere 238. Impactul metaforei asupra creației filosofice blagiene nu se oprește aici. Se pare că metafora configurează "modelul matriceal" al întregii sale concepții filosofice 239. "Formula matriceală" a metodei de gândire a lui Blaga, indiferent de temele tratate, este dată de "schema metaforei, care se bazează concomitent pe

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
fi căpătat consistență. Tema antinomicului pare să marcheze destul de puternic gândirea filosofică a lui Blaga, putând fi regăsită la diferite paliere și în diferite registre ale acesteia. Cel mai puternic apare în registrul epistemologic. În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem, supozițiile sale antinomice repercutându-se asupra celorlalte paliere. Putem, astfel, să vorbim de o anumită coerență a filosofiei lui Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am putut vedea că

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem, supozițiile sale antinomice repercutându-se asupra celorlalte paliere. Putem, astfel, să vorbim de o anumită coerență a filosofiei lui Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am putut vedea că, prin aceasta, filosoful din Lancrăm nu se angajează în direcția iraționalismului, ci mai degrabă în aceea a încercărilor de lărgire a ideii de raționalitate, de extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
raționalitate, de extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare a antinomicului pe care o desfășoară Blaga susține ceea ce el a definit drept poziția sa filosofică, anume "raționalismul ecstatic". * * * În continuare, voi urmări determinările, conexiunile, deschiderile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului. Spuneam la început că aceasta poate fi racordată la anumite contexte de gândire, din perspectiva cărora dobândește semnificație și valoare. În contextul istoriei filosofiei de până în secolul al XX-lea, Blaga ne apare drept un partizan al gândirii

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
filosofiei românești, tematizarea sa ne prilejuiește descoperirea unei anumite predilecții pentru antinomic, prezentă la mai mulți gânditori importanți, fapt ce ar putea fi semnificativ pentru înțelegerea spiritualității din acest spațiu. În sfârșit, privită din perspectiva gândirii contemporane, această dezvoltare tematică blagiană poate fi racordată la un curent de idei consonante ce converg spre o nouă paradigmă. Capitolul 2 Lucian Blaga și tematizările antinomicului în istoria filosofiei Antinomiile au însoțit întotdeauna gândirea umană, complicându-i demersurile și zădărnicindu-i de multe ori

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
prin cealaltă. "Deosebirea de natură între metafizică și știință este ... așa de mare că trebuie să aplicăm fiecăreia propriile ei criterii"289. O analiză pătrunzătoare a diferențelor care separă cele două domenii găsim în introducerea lucrării Censura transcendentă 290 . Delimitarea blagiană față de înțelesul kantian al metafizicii presupune și o respingere a conceptului de cunoaștere cu care Immanuel Kant operează. Blaga vede în conceptul de cunoaștere pe care filosoful german îl vehiculează o înțelegere trunchiată și parțială a fenomenului cunoașterii. În primul

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
evidența sau credința în faptul revelației", revelație care nu este un imbold de transcendere pentru minte, ci un act de "destăinuire a misterului transcendent", fără de care nu este cu putință nici o transcendere, nici o ecstazie 339. Datorită luciferismului ascuns în minus-cunoașterea blagiană, censura transcendentă rămâne veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Este foarte important de spus că termenul "concret" este folosit aici cu un sens mai larg decât "experiența". Blaga avertizează că acest concret poate fi și de natură imaginară 346. Un comentator spune, în acest sens, următoarele: "Concretul, în înțeles blagian, e tot ce e existență individuală și intuitivă, dată sau construită, fie prin sensuri, fie prin imaginație..." 347. Gânditorul pe care Blaga îl alege drept cel mai reprezentativ pentru metoda dialectică este Hegel, iar miezul sau esența acestei metode o

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
unice, ca momente, aspecte sau laturi. Blaga, în schimb, merge mai curând pe ideea unui pluralism metodologic. La el există tipuri de cunoaștere și tipuri de logică. La Hegel există momente ale cunoașterii și momente ale logicii. De asemenea distincția blagiană dintre cele două stări ale intelectului nu acoperă nici una dintre distincțiile hegeliene. Dacă intelectul enstatic poate fi asemănat intelectului hegelian, intelectul ecstatic nu se mai aseamănă cu nimic din filosofia lui Hegel. Ar putea fi comparat cu rațiunea speculativă, deoarece

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i se refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această predilecție a lui Blaga pentru antinomic? Care ar putea fi determinările sau sursele tematizării pe care filosoful din Lancrăm o desfășoară în orizontul antinomicului? În legătură cu această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care complică

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
referi în cele ce urmează la patru scenarii sau răspunsuri explicative: într-unul, predilecția lui Blaga pentru antinomic este legată de filosofia indiană, în altul, aceasta este asociată cu tradiția filosofică răsăriteană, într-un al treilea, sursa principală a tematizării blagiene este considerată a fi gânditorul rus Pavel Florenski, iar în al patrulea, predilecția pentru antinomic a lui Blaga își găsește explicația în motivele și structurile categoriale ce definesc spiritualitatea românească. Luând în considerare argumentele și contra-argumentele, putem ajunge la concluzia

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
lui Blaga își găsește explicația în motivele și structurile categoriale ce definesc spiritualitatea românească. Luând în considerare argumentele și contra-argumentele, putem ajunge la concluzia că nu există un singur răspuns la această întrebare și că este foarte probabil ca tematizarea blagiană a antinomicului să aibă mai multe determinări, fiind rezultatul intersectării acestor scenarii, despre care voi vorbi în continuare. 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei Primul dintre aceste scenarii explicative aparține lui Sergiu Al-George, care leagă prezența structurilor antinomice

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
concluzia că nu există un singur răspuns la această întrebare și că este foarte probabil ca tematizarea blagiană a antinomicului să aibă mai multe determinări, fiind rezultatul intersectării acestor scenarii, despre care voi vorbi în continuare. 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei Primul dintre aceste scenarii explicative aparține lui Sergiu Al-George, care leagă prezența structurilor antinomice în filosofia lui Blaga de filosofia indiană. Mai exact, indianistul român interpretează acest fapt din perspectiva ideii indiene de absolut și a celei

Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]