546 matches
-
vreo urmă de respect pentru rangul Înalt al tânărului. Nu o dată, cei din suita lui și-au văzut uimiți stăpâ nul aducând apă proaspătă de la fântâna din apropiere și Împărțind cu gazda o bucățică de fagure de miere Într-un blid de lemn necioplit, În timp ce cavalerii așteptau la distanță respectuoasă semnalul de plecare. Prin unchiul ei și prin părintele Bernhard, pe care o pasiune comună pentru plantele de leac Îl Împrietenise cu monahul cel straniu, ajunsese și Adelheid la chilia lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
umflat căruia abia-i stăteau șuncile pe oase, slinos și prost îmbrăcat, cu un lanț mare de aur peste haine și dat cu un parfum ieftin de cameră. Pleoscăia în continu- are niște pâine înmuiată cu mâinile-i murdare în blidul de ciorbă și îl privea cu dispreț : — Ce-i, târâtură ? Ți s-a urât cu binele ? Nu ești în stare să ragi nici trei melodii, nici apă n-ar trebui să meriți, ar trebui să te lăsăm din milă să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Riga. Sesizez o concurență între Maria Briedis, fosta președintă al Asociației, și noul ei lider. Încerc să-i abat de la această inutilă confruntare a orgoliilor. Pe punte se declanșează o mare forfotă... în jurul mâncării. Înghesuiala e teribilă. Te strecori cu blidul printre alții, înfometați ca și tine, căci de dimineață, de la micul dejun, n-ai mai pus nimic în gură. Oferta e bogată: salate, friptură, sosuri de mai multe feluri, bere, vin, desert. Încăperea de dedesubt e complet full. Tot aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
administrativă are dreptul doar la adjectivul "palestiniană". De unde recursul la imaginarul nostru colonial pentru a afișa numele propriu. Fiecare detaliu contează. Dar lupta pentru simboluri trebuie oare să meargă până la vânzarea dreptului la moștenire al fiului mai mare pentru un blid de linte? Să-ți pierzi demnitatea pentru a o salva? Dar, la urma urmei, în decursul a treizeci de ani, simbolurile au dus la nașterea unui sentiment național, a unei intelectualități, a unui embrion de birocrație, a unui început de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a proteja spațiile consacrate. De la păzirea locurilor sacre până la spiritul protector ce stă sub talpa casei s-a ajuns ușor, prin tradiția orală. Astfel de șerpi sunt considerați o prezență binevoitoare și „devin atât de familiari încât mănâncă laptele din blid cu copiii casei”. Capacitatea de a înțelege limba animalelor sau de a te metamorfoza poate fi obținută tot de la aceste ființe benefice. Pe scena textelor rituale de iarnă șarpele reprezintă „hierofania invizibilului stihial în vizibilul primordial” și încă o încercare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acolo noaptea de prințesă. Cromatica spectrală a efigiilor și închiderea tânărului într-un spațiu al trecutului glorios circumscriu locul caracteristic pentru intrarea în sacru. Fata inițiată, capabilă să dispună de metamorfoza în floare, este ademenită de feciorul de împărat prin blide cu bucate așezate pe masă pe timpul morții, în basmul Cu Florea. Strategia trimite la credințele funebre, potrivit cărora mâncarea neconsumată la pomeni se lasă peste noapte pe masă pentru sufletul celui invocat. Atât ipostaza de neofit, cât și cea consacrată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pariul cu mine, de-ai învinge pe cei ce-au tot vrut să mă elimine, ținându-mă la distanță, umilindu-mi familia, uneori, inși aflați pe atunci în funcții decizionale, acum atinși de uitare și boli, ori încă lingând ultimele blide ale cripto și neocomuniștilor, aș pleca în orice clipă din Botoșani, dar, în aceeași clipă m-aș întoarce. Am avut dese încercări de-a pleca, însă am rămas, având în spinare un proiect, ori o iluzie care-mi dădea speranțe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de vin de cel vechi; numai bine o să ne ajungă câte o jumătate de garafă de căciulă. Unde merge mia să meargă și suta! Să trăiești, Manolucă!... Pune și gărăfile la socoteală. Bine, bine. Iar după ce se goliră și celelalte blide 150 precum și cele trei gărăfi de vin vechi, Manolucă, care se simțea rădicat la o temperatură neobicinuită, deoarece el ca stăpân pe vin, rățe și găini, a băut și a mâncat mai mult decât noi, zise cu un aer de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ridicat, din care se poate Înfrupta doar organismul potrivit, cu caracter redox ridicat, adică cocostârcul cu cioc lung, mai precis planta. Pentru ca cei doi vecini să trăiască Împreună În același mediu, lucru esențial pentru natură, după cum vom vedea mai departe, blidul din poveste trebuie să fie o cană nici prea scundă, nici prea Înaltă, adică un mediu cu potențial redox intermediar. Iar dacă cana mai e și elastică, ea permite când lărgirea, pentru vulpe, când Înălțarea, pentru cocostârc. Adică oscilațiile de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și o crenguță de cimbru Înăuntru, bucate grozave de ar fi să ne luăm după cele ce spune Biblia (Facerea, 25- 27), anume că Iacob, fiul mai mic al lui Isaac și dragul mamii sale, Rebeca, a amăgit cu un blid de linte pe fratesău mai mare, Esau, făcându l să-i lase lui dreptul de primnăscut, ca să ajungă patriarh după moartea lui tătâne-său. Dar mai trebuia acum să primească și binecuvântarea părintească; Însă șireata de maică-sa, Rebeca, avu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și pipăind pielea de capră de pe mâinile acestuia, ce le credea că sunt ale lui Esau, care era păros la trup „ca un cojoc“, fu Înșelat și dădu binecuvântarea lui Iacob, făcân du-l căpetenie a tribului... Dar urmările acelui blid cu fiertură sau iahnie de linte nu se opresc aci, căci poveștile biblice nu-s numai pline de o morală religioasă, dar și de o curioasă și ne sfârșită invenție literară. Din neamul blagoslovit al peștilor, să nu Încerci prea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mama marelui patriot român Ilie Ilașcu a trăit într-o sărăcie greu de imaginat. în ultima iarnă din viața ei, 1998 1999, a locuit într-un ungher al casei, fără a avea lemne de foc pentru a-și face un blid de mâncare și a-și putea încălzi trupul și sufletul său, atât de chinuite. Am făcut publică starea în care se află mama patriotului, prin înregistrări audio, prin fotografii transmise în presă, la radio și televiziune. Dar autoritățile, cei în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
s-au prostit: au aruncat mănușile cu care au lucrat tot timpul și au pus mâinile direct pe obiecte, uitând că au amprentele la Scotland Yard; au uitat să șteargă farfuriile în care mâncau; au dat lapte pisicilor, iar pe blid au rămas amprente; și-au aprins țigări cu hârtii de 5 lire; în toți intrase strechea - toți voiau să fugă de la fermă și, ca atare, omul care trebuia să șteargă urmele nu și-a mai îndeplinit misiunea, grăbit și el
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
șase clăi de secară). Toamna, se scoate de la fiecare casă de iobag : 1 câblă de grâu, 1 câblă de ovăz, 5 câpâțâni de varză și 12 păstrăvi. Dela fiecare sat se aduce: 1 chioc de rășină, în post câte un blid de pește și iarna câte o căprioară sau 16 găini. Dacă acestea din urmă nu vrea să le dea, iobagul plătește 1 fl. birșag (amendă). Vinderea cailor sau a altor vite, berbecilor și mierei se face numai cu aprobarea dregătorului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
miluită de «onor» curtea nobiliară cu «formidabila» danie ce consta în două feldere de cereale, grâu sau secară ( ferdela era egală cu 16 cupe, adică circa 16 litri), plus două cupe de rachiu, un ciubăr de varză murată și un blid de morcovi. Să fie primit, zicem noi, urmașii de azi ai acelor iobagi de atunci, oameni ce se aflau cam la jumătatea drumului între condiția de sclav și cea de om liber. Din acelaș urbariu mai deținem unele informații interesante
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mediul rural, țăranilor - «Treceți la lichidarea C.A.P.urilor!», și oamenii au trecut urgent la lichidare, după metoda celor doi frați Păcală și Tândală, cărora, când le-au murit părinții au hotărât să împartă moștenirea în mod egal, spărgând fiecare blid în două, un ciob revenind unuia dintre frați, celălalt ciob celuilalt, fiecare bou a fost sacrificat, pentru ca fiecăruia să-i revină o ciosvârtă întru totul egală cu a celuilalt, de la car unul a luat roatele din față, celălat pe cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cânte, să dea din aripi și să-i stropească pe evrei cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă Într-un mod inedit : „Cocoșul din blidul cu zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară În toate răcorile și, de spaimă, săriră ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce apucară a spăla
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
10-15 indivizi se fac a plimba prin sat pe un oarecare ins și se fac a-l întreba și a-l lovi cu o măciucă peste o pernă aflată sub palton strigându-i: „Mai slugărești la chiaburul cutare? Mai lingi blidele cutărui chiabur? Te mai ții cumătru cu X sau Y?” și poc! cu măciuca și astfel ajung și la fereastra mea, vociferând: „Fascistule! Legionarule! Moarte fasciștilor! Moarte dușmanilor poporului!” și tot așa mai departe. Ajunsesem deja dușman al poporului, tocmai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că mâncam? Dar mai era o bucată de carne acolo. S. B.: Și, cum spuneam, era plin cazanul cu ciorbă de viermi. Eu n-am sesizat la început. Foamea dădea de-a dreptul, nu te mai uitai ce aveai în blid. Un camarad mai atent a văzut: "Ia, uite, băi, ia fii atent ce plutesc aici!" Și erau viermi fierți. L-a chemat pe căpitanul Andrei, care mânca și el mai încolo dintr-o cană din aceea de inox. "Ce e
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fost cumplit... Deși mă doare amintirea, o să-ți povestesc. Trebuie să știi și tu, spune Ștefan cu ochii închiși și ascultându-și gândurile ce se învălmășesc nebune. Văd... și acum îl văd, murmură înfiorat Capul lui taica rostogolindu-se printre blide și pocale... Și... și ochii lui albaștri, albaștrii lui ochi, căscați, mirați parcă de ce i se întâmplă... Țipătul ascuțit al miresei și acum îmi străpunge creierii... Și-i era frate! tună el cu glas aspru, acuzator. Și-l ocrotise, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-o de oaie... A nesocotit pravila cea nouă... După ce a băut peste măsură, l-a însemnat pe mire cu biciul pentru că se răzvrătise împotriva datinii, iar pe mireasă a răstignit-o pe masă, i-a ridicat catrința și, acolo, printre blide și bucate, în țipetele fetei și-n văzul nuntașilor cutremurați, i-a luat fetia... Când a auzit Vodă mărșăvia, s-a făcut negru: "Ce?!?! Suntem tatari?!?!" S-a aruncat pe cal și a făcut cruntă judecată în Târgul Ieșilor... Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vrăjmașului!" Vor târî oastea Moldovei în războaiele de jaf și cotropire împotriva popoarelor pașnice... Casă, muiere, fiică, fiu... nimic din ce-i "al nostru" nu va mai fi "al nostru". Mereu te vei întreba: "Oare cel cu care întind în blid nu mă va vinde?" Și, la miezul nopții, zbirii vor bubui în ușă: "Hai!!" Țara toată va fi o temniță largă cât țara. Credința, cugetul, cuvântul ți le vor scormoni trepădușii să afle de nu cumva gândești, au faci, altcumva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
figură istorică cu sinistrul cioclu de la Iași, căci primul a încercat să apere măreața construcție a imperiului roman, roasă de „termitele” creștine tocmai atunci când primea cele mai puternice lovituri de berbec ale năvălirilor barbare, pe când celălalt a renegat naționalismul pentru blidul de linte întins de burghezia bancară liberală și pentru osanalele presei evreiești care l-a ridicat în slavă. După toate cele spuse mai sus, nu e de mirare că, în vara anului 1922, m-am dus la Vălenii de Munte
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu fi înțeles necesitatea unei revoluții naționale? Cred că nu. M-am gândit de multe ori ce-ar fi putut să însemne pentru neamul nostru dacă în acel an fatal 1922, Iorga n-ar fi trădat naționalismul pentru mirajul unui blid de linte aurită... Dacă întregul tineret naționalist românesc ar fi fost strâns în jurul lui și ar fi pornit vijelios lupta cu prestigiul până atunci neîntinat al unui om în care crezuseră atâția... În trei-patru ani mișcarea naționalistă ar fi câștigat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
provincial, la 17 ani Labiș poposea în capitală, încredințat că aici sau concentrat valorile culturii românești. Năzuind să pătrundă și el, lucru care s-a întâmplat repede, încă nu știa că Bucureștiul e totodată o concentrare de obedienți care, lingând blidele, pretind altora tot soiul de servituți. Își salvau propria micime preschimbând idealuri înalte în doctrine stereotipe. Puterea lor era înspăimântătoare. Nici măcar versurile poetului nu ne pot indica momentul în care încrederea aceasta i s-a spulberat definitiv. Schimbările de acest
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]