967 matches
-
gândul. - Sufletul meu se topește în lacrimi de întristare; întărește-mă, după Cuvântul Tău!... trimise Iorgu un gândfierbinte către Dumnezeu... ” Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece!” Iarna pământului și a sufletului... Era în Ajunul Bobotezei... cu un ger de crăpau pietrele... De la Biserică se auzeau clopotele. - Mâine-i Boboteaza... Gerul Bobotezei va aduce moloșag!... murmură Iorgu uitându-se pe fereastră. Iarnă!... Ce iarnă grea... iarnă bogată în zăpezi, bogată în viscole... De la Sf. Nicolae a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
trimise Iorgu un gândfierbinte către Dumnezeu... ” Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece!” Iarna pământului și a sufletului... Era în Ajunul Bobotezei... cu un ger de crăpau pietrele... De la Biserică se auzeau clopotele. - Mâine-i Boboteaza... Gerul Bobotezei va aduce moloșag!... murmură Iorgu uitându-se pe fereastră. Iarnă!... Ce iarnă grea... iarnă bogată în zăpezi, bogată în viscole... De la Sf. Nicolae a început cu o fulguială, iar din Ajunul Crăciunului, când s-au pornit ninsorile, zăpada
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un gândfierbinte către Dumnezeu... ” Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece!” Iarna pământului și a sufletului... Era în Ajunul Bobotezei... cu un ger de crăpau pietrele... De la Biserică se auzeau clopotele. - Mâine-i Boboteaza... Gerul Bobotezei va aduce moloșag!... murmură Iorgu uitându-se pe fereastră. Iarnă!... Ce iarnă grea... iarnă bogată în zăpezi, bogată în viscole... De la Sf. Nicolae a început cu o fulguială, iar din Ajunul Crăciunului, când s-au pornit ninsorile, zăpada s-a
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în inimă... Iorgu se uita de la fereastră, la sfârșitul de iarnă argintie, strălucitoare cu soare cald și zăpadă uscată și calmă. Gândul i se întoarse la iarna aspră și geroasă pornită încă din decembrie, dar mai cu seamă odată cu zilele Bobotezei, când s-au stârnit niște ninsori și viscole că au troienit toate drumurile. Își aminti cum urla de jalnic vântul, peste orașul îngropat în nămeți. - Acum, iarna s-a mai potolit... deși, încă-i tot ”tare”, pentru început de martie
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
a putut defini ce este moartea... Există numai teama de moarte, moartea dizolvându-se în această teamă!... Există numai spaima morții... Sfârsitul este o simplă necunoscută...”. Noapte... O noapte fără sfârsit... Încearcă să doarmă... Scrisoarea din urmă... 2013... In Ajunul Bobotezei... Ger de crapă pietrele... Iorgu cu halat pe umeri, cu mâinile încrucișate la piept, făcea pași rari prin cameră, până la fereastră, aruncând câte o privire afară. Iarnă grea și omăt de vreo cinci palme. Incă de la Sf. Nicolae a început
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
că o iubea... Iubirea este un act de veșnică credință. Nu are nici o însemnătate dacă Dumnezeu există ori nu... Crezi pentru că crezi... Iubești pentru că iubești... fără explicații, sunt dogme, nu trebuie explicate. Le accepți ori nu. Era în noaptea dinspre Bobotează... Trecuse demult de miezul nopții, bătrânul Iorgu era între somn și stare de veghe... După o vreme, alunecă ușor într-un somn cu vise... ... Se făcuse că, i s-a părut că aude bătăi ușoare în ușă... “-Ia!.. Tresări el
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cameră. “-Fata, Fata..!” strigă el prin somn, și se trezi... Ceasul arăta orele trei și jumătate dimineața... O nouă zi începu. și, tot cu gânduri. Afară viscolul izbea fără încetare, cu furie, zăpada în geamuri și în pereți. Era de Bobotează. Crede si nu cerceta... A trecut si iama... Primăvara se pregătea să izbucnească. De astă dată venise mai devreme decât de obicei... totul era îmbălsămat de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Trezirea la viață a cerului, a păsărilor, a plantelor
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Ședea îngenuncheată, cu obrazul veșted lipit de anteriul scump al părintelui. - Ei, ia spune... Începea sfinția-sa. De postit, ai postit? - Da, părinte. Țin toate posturile: postul Crăciunului, postul Paștelui, postul Sfinților Apostoli, postul Sfintei Marii, miercurea și vinerea, ajunul Bobotezei, Tăierea Capului, toate... - Da înălțarea Sfintei Cruci? - Și înălțarea Sfintei Cruci. Azi n-am pus nimic pe limbă. - Bine. - Țin și Stoborurile. Stoborul Blagoveștenilor, Stoborul Sîn-pietrului. - Și harții? - Și harții, la Sfântul Silvestru, la Sfântul Alipie, de Sfânta Anisia și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iarbă înaltă, drumurile se lățeau. Cădeau ploile. Vremea se înăsprea. Timpul căciulii. Lucrătorii aduceau gâște să le îndoape și porci pentru îngrășat. De sărbători, nunți și bătăi, unde cântaseră lăutarii cânta câteodată popa, apoi liniștea învăluia din nou curțile până la Bobotează, cîftd venea sfinția-sa cu miruitul. Trecea părintele cu dascălul, după obicei. Tot pe atunci băteau finii la ușile nașilor cu plocoanele. Muierile țineau prosoapele lucrate în arnici, portocalele și lămâile învelite în foițe, iar bărbații, ploștile și gâștele gătite
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i scotea mațele afară. Se zicea că orbește țiitoarele, le sluțește cu vrăjile ei, Doamne ferește de asemenea lucruri! De Anul nou învăța codanele să se despoaie în fața oglinzilor când cântau cocoșii a doua oară, să-și vadă logodnicii, iar la Bobotează topea cositor într-o ceașcă și știa dinainte dacă-ți vine vreo boală sau vreo năpastă. Avea descântecele ei cu sânge de nouă frați, scotea junghiurile cu foarfecă înfiptă lângă ușorul ușii, sculase pe mulți din morți, zidarii la ea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
paradeală-n cîștig! Se mai certau, se mai despărțiseră la vreo împărțeală prost făcută, până la urmă tot împreună: la lăsata-secului de carne, să cânte la vreun botez, la Rusalii pe la vreo tiribombă, să adune lumea, sau la veo petrecere, încolo după Bobotează prin comunele din jurul Bucureștiului, așa i-a găsit moartea, laolaltă. Asta s-a petrecut iarna, în câmp, la "Cățelu"... Era într-o luni când i-a prins viscolul. Veneau de la o nuntă la care cântaseră de sâmbătă seara. Ar mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mașini încremenite. Când mașinile se învechesc, oamenii înnebunesc în locul lor. Ai avut dreptate, locul ăla e un fel de Vale a Plângerii. Maca își luă tolba de pe băncuță și și-o puse pe umăr. — Se zice că în ziua de Bobotează, pe locul botezului, apele Iordanului curg invers, de la vale la deal. Crezi că și viețile noastre au început să meargă de-a-ndăratelea ? Adică, atunci când mă uit înainte și înapoi, simt că trecutul atârnă mai greu decât viitorul... Tot ce contează pentru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca slujitori ai bisericii, săvârșind: Tedeumul - slujbă de rugăciune și mulțumire, „Pe tine te lăudăm!”, Ectenii - slujbe de împrejurări, Molifte - rugăciuni de mulțumire pentru binele făcut și cereri pentru viitor, Policronomul - urare de bine, apa sfințită (agheasmă) și Ajunul Crăciunului, Bobotezei și Paștelui. Preoții acționează în morala lui Hristos prin pastoralele pe care le susțin din fața altarului și cu alte multe alte ocazii (botezuri, nunți, înmormântări). Sigur, sunt oameni și ei și mai pot greși, însă omagiul este o ofrandă adusă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curmezișul un băț. Aceasta simbolizează un pod aruncat între malul anului care se încheie și cel al anului care va veni. Fiecare fată va visa ce-i va fi hărăzit să i se întâmple în noul an. În noaptea de Bobotează, fetele pun sub pernă busuioc sfințit pentru a-l visa pe ursitul lor. Pentru a afla din ce parte vor veni pețitorii sau ursiții, fetele luau din casă nouă linguri și, ieșind afară, înainte de cântatul cocoșilor, se urcau pe poartă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt cântece tradiționale de Crăciun care predomină în satele de răzeși. Ele vestesc și preamăresc nașterea lui Iisus, venit pe lume ca să mântuiască oamenii de păcate. Același lucru se face în satele răzășești cu Steaua, cu care se umblă până la Bobotează. Reiau sub diverse forme emoționante povestea nașterii Mântuitorului, exprimând bucuria oamenilor cu ocazia acestei sărbători creștine. În ajunul Crăciunului, cete de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de nucă, mâncare din perje uscate, sărmăluțe de post, colaci sau turta vacii. Înainte vreme, preotul era răsplătit, pe lângă bani, și un fuior de cânepă. Cu Steaua Cu Steaua se umbla timp de două săptămâni, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, în toate satele comunei, mai des în satele Tarnița și Satu Nou. Cântecul de stea din aceste sate era, de fapt, troparul 1 învățat de la preot: „Nașterea ta Hristoase,/ Dumnezeul nostru,/ Răsărit-a lumii/ Lumina cunoștinței./ Că de la stea au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
proverbul „Crăciunul sătulu’ și Paștele fudulu”. Pomana porcului se numește „chebae”. Cu această ocazie se făceau două feluri de mâncare din carne proaspătă de porc: borș dres cu sânge strâns de la înjunghiere și friptură cu varză acră sau cu murături. BOBOTEAZA Boboteaza (Iordanul) este o foarte mare sărbătoare religioasă, zi în care credincioșii merg la biserică cu vase cât mai mari, pentru a fi umplute după slujbă, cu agheasmă mare. Dacă „Gerul Bobotezei” a înghețat apele, se construiește o cruce din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Crăciunul sătulu’ și Paștele fudulu”. Pomana porcului se numește „chebae”. Cu această ocazie se făceau două feluri de mâncare din carne proaspătă de porc: borș dres cu sânge strâns de la înjunghiere și friptură cu varză acră sau cu murături. BOBOTEAZA Boboteaza (Iordanul) este o foarte mare sărbătoare religioasă, zi în care credincioșii merg la biserică cu vase cât mai mari, pentru a fi umplute după slujbă, cu agheasmă mare. Dacă „Gerul Bobotezei” a înghețat apele, se construiește o cruce din gheață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și friptură cu varză acră sau cu murături. BOBOTEAZA Boboteaza (Iordanul) este o foarte mare sărbătoare religioasă, zi în care credincioșii merg la biserică cu vase cât mai mari, pentru a fi umplute după slujbă, cu agheasmă mare. Dacă „Gerul Bobotezei” a înghețat apele, se construiește o cruce din gheață, în jurul căreia se desfășoară slujba. Agheasma este luată pe stomacul gol, dimineața după rugăciune, pentru a aduce sănătate și noroc tot timpul anului. Cu ea se mai stropește locuința, prin gospodărie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din cauza colicilor, se usucă iarbă mare, se duce la biserică, unde stă 40 de zile, cu care apoi se afumă pruncii. Pe tălpile bolnavului se pun cataplasme cu cenușă și se bea apă cu tămâie, În special tămâie sfințită la Bobotează amestecată cu praf de pușcă și sămânță de busuioc. Colicile se mai tratează mestecând tămâie pur și simplu. Se bea ceai de coada șoricelului sau cu mentă și tămâie pisată ori cu semințe de busuioc. Se consumă vin fiert cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
tuturor necurățeniilor și obținerea unei stări de bine. Puterea gândului, a cuvântului, rugăciunilor și calitățile apei descrise mai sus sunt folosite la binecuvântarea și sfințirea apei pentru obținerea Aghiazmei mari (care Își păstrează proprietățile timp foarte Îndelungat) din 6 Ianuarie Boboteaza, sărbătoare creștină foarte mare. Dacă un simplu “mulțumesc” schimbă molecula de apă din noi, imaginați-vă cum este când spunem o rugăciune, cuvinte de dragoste, prietenie, Înțelegere... Dacă se Întâmplă În afara corpului, se Întâmplă la fel și În interior! Totuși
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
concret românesc (cum ar fi de exemplu Legenda Mureșului și a Oltului, Legenda orașului București etc.). Referindu-ne la sărbători specifice românești, majoritatea tinerilor au precizat sărbători cum ar fi: 1 Decembrie, Sânzâienele, Dragobetele, Noaptea Sfântului Andrei sau Floriile, Rusaliile, Boboteaza, care de fapt au un substrat mai mult religios. O posibilă explicație a faptului că subiecții nu știu să menționeze alte sărbători specifice ar fi faptul că acestea sunt într-o mare proporție legate de muncile agricole, iar "migrarea la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
destinată culturilor (p.269 ) și nu numai. Nu îi sunt clare: ce a existat mai întâi în gospodăria casnică - torsul ori întrebuințarea firelor d e câ nepă, lână sau in (p. 250); când se umple butoiul cu apa pentru aghiazma Bobotezei, în ajunul zilei sau a doua zi după slujba de Bobotează (p.233). Este important să știm că în catagrafia din 1920 proprietarul satului Pogănești era Alecu (Ale xand ru) Balș (p.62) și că în 1835 satul Pogănești purta
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ce a existat mai întâi în gospodăria casnică - torsul ori întrebuințarea firelor d e câ nepă, lână sau in (p. 250); când se umple butoiul cu apa pentru aghiazma Bobotezei, în ajunul zilei sau a doua zi după slujba de Bobotează (p.233). Este important să știm că în catagrafia din 1920 proprietarul satului Pogănești era Alecu (Ale xand ru) Balș (p.62) și că în 1835 satul Pogănești purta numele de Petrimănești (p.63) dar valoare mai mare are tocmai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu piloți despre care încă se mai cercetează, și-au încercat puterile cu două blocuri de asemenea sută la sută americane, două blocuri trufașe, care limitaseră primejdios de mult priveliștea din Manhattan. Și așa, cum Crăciunul cade pe 25 decembrie, Boboteaza pe 7 ianuarie, Paștele când vrea mușchii popilor, așa și Bin Laden, cade în calendarul americanilor, taman pe 11 septembrie. Zi pe care oricum o vor ține minte, cât va fi America, a americanilor, fiindcă după cât se gurguță ei acum
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]