831 matches
-
mediul artistic, manifestările teribiliste ale tinerilor creatori ce, uneori, țin loc de operă, mediul universitar, dominat de ambiții, frustrări și bătălii pentru funcții. În peregrinările sale, eroul Gabrielei Gavril întâlnește întreaga faună a tranziției, de la politicienii puși pe înavuțire la boemii loseri înecați în vodcă, scriitorii geniali și criticii lipsiți de vocație, nevestele suspicioase și amantele bovarice. Nu lipsesc știrile senzaționale din ziare și, mai ales varianta lor transfigurată la nivelul străzii, zvonurile și bârfele de tot felul. Situat pe granița
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
mai fie un autor citit. Pus deseori în legătură cu generația '80, care, în cîteva direcții ale sale, l-a asimilat și l-a revendicat ca model, creatorul lui Guillaume poetul și administratorul n-a mai rămas decît cu aura de poet boem, vag suprarealist, vag oniric, vag textualist etc. La receptarea sa în acest fel aureolat a contribuit și faptul că n-a publicat foarte mult. "și după ce am inventat poezia într-o încăpere clandestină din adîncul pămînturilor sterpe - curajul și puterea
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
de viață (ianuarie 1984-aprilie 1984), portretul omului Virgil Mazilescu. Chinuit de obsesia unei iubiri imposibile, chinuit de boală, de ravagiile alcoolismului, este preocupat totuși - ultimă redută - de soarta operei, de impactul ei asupra cititorilor. Probabil că el nu era un boem pur-sînge. Era poate în spirit, dar nu în literă. Poezia pe care o scria nu era rod al inspirației risipite în retorica de pahar, ci, pînă să se înfiripe pe hîrtie avea nevoie de decantări și "dospiri", cum spunea, iar
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
Care adolescent nu a visat-o în afara zidurilor școlii sale, care nu a privit-o ca pe un ideal menit să provoace metamorfoze spectaculoase și un alt statut în ochii celorlalți. Deodată, pentru Jenny, tot ceea ce există în afara cercului hedonist, boem, al lui David apare complet lipsit de strălucire, banalizat până la tristețe, sec, mediocru, demonetizat. Alienarea de universul de preocupări școlare merge mână în mână cu amplitudinea pe care dragostea o ia, dragostea este expresia plenară a vârstei, prin ea se
Lumea artei și educația sentimentală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6378_a_7703]
-
în funcție de teama ca părinții lor să nu se despartă." Am și o altă explicație. Finalul inventat de Tournier m-a dus cu gândul la fabula lui La Fontaine . Pierrot fiind furnica, omul muncitor, cuminte și cazanier, Arlechin e greierele, artistul, boemul și seducătorul. Prejudecata copiilor, alimentată de opinia părinților, n-are cum fi favorabilă lui Arlechin. Imaginarul colectiv e dintotdeauna defavorabil artistului. Munca lui de pictor sau de cântăreț nu seamănă cu a brutarului. De aceea e suspectat de lene și
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]
-
Faptul se explică probabil în primul rînd prin valoarea literară adevărată a celor scrise de ea și despre asta o să fie vorba în continuare, dar mai există și o explicație pămîntească: Mariana Marin are ceva din fiecare generație literară. Trăiește boem și nepăsător ca histrionii anilor '60, are în poemele ei o intransigență morală asemeni celei anunțate de generația '80 (și a participat cu mult ecou, chiar dacă cu un scris cumva diferit la Cenaclul de Luni), iar acum a știut să
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
traversez cu cuțitul în dinți, piraterește.../ O mare, un ocean pe care îl străbat -/ ca cei din vechime - în grecește./ Sau în rusește ?” La fel se întâmplă cu finalul unui alt poem, al cărui standard înalt e dat de atitudinea boem vagantă. Sfârșitul e memorabil: „M-am răstit la piramidă:/ nu vezi că tu ești nisip, iar eu sunt cuvinte?// Până la urmă, piramida mi-a surâs și, cu o rază de soare,/ mi-a arătat următoarea stațiune turistică: Depărtare” (p. 61
Sunt și eu un june by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3961_a_5286]
-
ale unui Pierrot care are adesea fizionomia, pe jumătate grațioasă, pe jumătate grotescă, a manechinului sentimental: "nopțile mele au/ interior proaspăt cu/ studente la/ psihologie și/ vin fiert în/ so what când/ arina dansa din/ priviri cu/ barmanul bărbos și/ boem ca/ un stâlp de/ beton/ să mai plângi/ printre mese/ buddy rich/ caldarâmul albastru/ zdrobit între/ coapsele tale cu/ miros de/ gin tonic/ să mai plângi/ artic show cu/ stan getz și coltrane/ când arina dansând/ mi-a iubit un
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
Covrig Roxana Lipscani- terase întinse de-a lungul străzilor. Din când în când, câte un cerșetor. Aerul boem de altădată s-a transformat azi în „vara nu dorm”. Un maldăr de gunoaie și-a găsit locul în fața unui magazin. Cu fațada scorojită și cu lacătul pus: deasupra scrie ceasornicărie. Anticariatul- la fel. Tradiția Lipscanului a rămas doar în
Meșteșugul și cârciuma din Centrul Istoric al Capitalei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22543_a_23868]
-
27 ianuarie 2014, Geo ne-a părăsit. Nu are rude apropiate și a fost înhumat în cimitirul satului. A avut o viață tumultoasă, un destin sinuos, a fost un adevărat personaj, cu farmec personal, cu discurs cuceritor și povestiri fabuloase. Boem tot timpul, cheltuia fără grijă, a murit sărac, urmărit de bănci pentru datorii. Dumnezeu să-l odihnească! (n.a. Fotografie realizată de Mihai Forsea la cimitirul Reînvierea, lângă mormântul lui Cornel Chiriac).
Desp?r?iri. GEO LIMB??ANU by Florin-Silviu URSULESCU [Corola-journal/Journalistic/83478_a_84803]
-
mai aducea aminte de Drumul Mătăsii prin ținuturi lombarde II Îngerul meu blond, rebel și pauper a sunat din trâmbița de argint pe pământ și în cer (savuram mirosul foii de dafin - semn de carte într-un poem de Apollinaire) Boemul meu înger păzitor mi-a transmis Ordinul de prezentare la Sinedriul Poetic. Mesajul angelic mi-a amintit de Chemarea primită de tatăl meu, în iulie 1943: Preotul Ștefan Vasiliu este detașat, cel puțin 6 luni, misionar în Transnistria (Ordin de
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
a zis cineva / le dăm cu lac și le agățăm la gât a zis altcineva" (cât china) Dincolo de impresia de înregistrare nelucrată, se poate ghici un oarecare efort de elaborare. Pudoarea și inhibiția, chiar și față de limbaj, a tânărului adolescent boem care poartă "ciorapi de mătase sub blugi", care colindă cârciumile blazat, dezamăgit sau chiar revoltat și-și stăpânește cum poate problemele sexuale inerente, sunt și niște jocuri pe care poetul le simulează (auto)ironic și cu umor. Se bea mult
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
atît ca să pară totul normal, cît ca să ,dea bine". Pînă aici, nimic neobișnuit. Doar că în Lindenfeld, localitatea nemților din Banat, se întîmplă fapte mai ciudate. Întîi, cînd se povestește despre el, parc-ar fi și parcă nu e. Niște ,boemi" (adică trăitori în Boemia), care se numeau pe ei înșiși pemi, și-au căutat, pribegind, un rost aici. Și au făcut un sat de oameni tineri. Pe urmă, vremurile s-au schimbat, comunismul i-a forțat ba să plece înapoi
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
A venit la redacție bandajat, la cap și la mâini, iar când cineva l-a întrebat ce a pățit, a răspuns grav: - A scris despre mine Alex. Ștefănescu. Ca scriitor, Pavel Șușară este deopotrivă un nonconformist și un rafinat, un boem și un practicant al celui mai sofisticat ceremonial literar. Cărțile sale, concepute în colaborare cu graficieni de valoare, sfidează tradiția, fiind totuși obiecte de lux. în calitatea lui de critic de artă, s-a remarcat prin bun-gust, prin curaj, prin
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
formelor imperfecte, și că frumoasele din naștere ar fi mediocre și proaste. Șchioapă și nurlie, tocmai aici e secretul: zeii nu creează extreme ci combinații. Patru parfumuri Îmi bate la ușă: "Am venit să-ți spăl vasele, știu că ești boem". Începe să spele: Mi-e cald, pot să mă fac comodă?" Și după un timp: "Ce stai, desfă-mi copcile, nu ajung". Ceva mai târziu: "Masează-mi picioarele, am obosit". Trece o vreme: "Sunt transpirată, adu-mi ligheanul, vreau să
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
o "anomalie" chiar și pentru timpul său. Pasiunea nelimitată pentru perfecțiunea creației literare, izolarea i-au făcut pe unii comentatori să-i conteste inteligența și maturitatea, socotindu-l un adolescent întârziat. Pericle Martinescu tocmai inteligența vie și spiritul cu adevărat boem se străduiește să le analizeze și să le pună în valoare (cum făcuse și în cazul lui Rousseau). Din secolul XX pe eseist l-a atras personalitatea controversată a lui André Malraux. În volumul Existențe și creații literare sunt incluse
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
și rafinament. Portretul, unul dintre cele mai izbutite al poetului, amintindu-l pe acela făcut de Sextil Pușcariu, în cafeneaua simboliștilor parizieni "Clauserie de LÎlas", unde stătuseră la o masă, numai cu vreo câțiva ani în urmă, ne dă icoana boemului și mult cultivatului "Mitif" inițiat ca puțini alții în poezia modernă și un fel de oaie neagră printre sămănătoriștii prea limitați, unii dintre ei, la o literatură populată exclusiv cu babe și uncheși, îmbrăcați în ii și cojoace. Anghel "era
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
vreun prieten căruia să nu-i fi spus aceeași poezie de zeci de ori în variante imperceptibile. Era convins că înlocuirea unui cuvînt sau mutarea acestuia în capul sau la coada versului naște o nouă poezie. Culmea, pe cît de boem în viață, pe atît de perfecționist era în poezie. De altfel uneori îl și deranja acest corset. Îmi spunea odată, bineînțeles cu o vodcă în față, la salonul spaniol, că suferă că nu e în stare să scrie punîndu-și ficații
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
avea dreptate cînd spunea că eram onirici înainte de a ne cunoaște, parcă Vintilă Ivănceanu făcea altceva cînd citea la Cenaclul Labiș cu cilindru pe cap și mănuși glacé? Era un stil de viață, un curaj și un sictir, acel eden boem care zvîcnea în cubul de beton fără ferestre în care fuseserăm forțați să trăim. La adunările de poezie din Sala Oglinzilor, unde Jebeleanu îl făcea pe Virgil Theodorescu suprarealist conformist, fie-le țărîna ușoară, ne adunam întotdeauna în fund, în
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
interesant pentru spectator. Emisiunea lui (a debutat la Profesiunea mea, cultura a lui Nicolae Manolescu) durează 5 minute. Are deja o vechime de 5 ani. Numărătoarea cărților a trecut de cifra 500. E, acum, la o oră nefericită, 9 dimineața. Boemii, cititorii, noctambulii abia se trezesc, nu apucă să deschidă televizorul, activii, energicii, bugetarii sînt în drum spre serviciu, elevii conștiincioși sînt la ore, chiulangiii în locuri de ei știute, așa că e o minune că audiența emisiunii rămîne totuși, dacă e
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
totodată idiosincratic) din texte celebre - din Hamlet, bunăoară; alteori provin din formule orale, voit inadecuate (vezi Caragiale: "...dacă e anonimă o semnăm și noi..."), cum ar fi "Orșicîtuși de puțin, contează enorm de mult", care se referea oblic la poetul boem Teodor Pîcă, prieten cu neasemuitul Leonid Dimov, cu desenatorul Florin Pucă și cu Mircea însuși, în perioadele alcoolice ale acestuia. "Orșicîtuși de puțin..." a devenit și un vers din Cîntec de adormit elefantul. Dar acest poem se referă, în principal
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
puteam să vorbesc despre Europa ca și cum aș fi vizitat-o", mărturisește el. Deși cartierul copilăriei sale e învestit cu o aură mitică, atemporal, nemarcat de presiuni sociale, și deși New York-ul pare cititorului a fi patria de drept a acestui boem captivat de insolit, scriitorul se simte în largul său doar printre non-americani - dovadă fiind prietenii săi, nord-europeni, polonezi și evrei, față de care are o reacție de atragere-respingere. Propria sa moștenire europeană, însă (Miller fiind german de a doua generație), e
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
care are o reacție de atragere-respingere. Propria sa moștenire europeană, însă (Miller fiind german de a doua generație), e mistificată, ca mai peste tot în romanele sale. De altfel, e de notorietate faptul că Miller încerca să apară ca un boem extras din imediat, un artist orb la civilizație și ordine, când - mărturiile o confirmă - vâna sa teutonică răzbătea fără greș în mania ordinii. Sex? Reputația lui Miller a fost, într-adevăr, clădită pe scandalurile legate de pornografie stârnite de o
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
spiritualizat, șocant, la granița dintre echilibristică și iresponsabilitate. Totuși, exista un punct între inimă și plexul solar care nu voia deloc să se relaxeze; nici nu mai avea să ajungă la așa ceva în această viață. Anume punctul știutor că un boem născut în asemenea mediu n-are ce căuta între aurării, alburi, damasc și oameni cărora un venit anual de un milion li se pare leafă de mizerie. Totuși, Kasper revenise aici mereu. Fiindcă mâncarea era grozavă, și cine caută supremul
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
acestuia cu cifru. Cel mai interesant e sistemul rotativei princiare pe care o pune în mișcare: prototipul lui Gore Pirgu ar fi, după calculele lui Cernătescu, nimeni altul decât Pantazi Ghica, fratele beiului de Samos, și autor al romanului Un boem român (în sprijinul identității venind și potrivirea inițialelor); pe de altă parte, Pantazi, personajul, ar fi, se pare, inspirat de un vlăstar al familiei Cantacuzino- Măgureanu (ctitori ai bisericii Schitu Măgureanu); pentru ca sub chipul lui Pașadia să se ascundă prințul
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]