596 matches
-
cărți / 48 Partea a doua. SACRALIZAREA / 59 2.1. În căutarea poporului de poeți. Literatură și demografie / 59 2.2. 1839. Sarsailismul și democratizarea scrisului / 66 2.3. Figuri ale corpului social: multitudinea și cenobitismul / 73 2.4. Geniu și boierie / 80 2.5. Saint-simonismul și știința geniului / 84 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații / 88 2.7. Poezia încarnată / 93 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice / 100 2.9. Literatură cu nume la plural / 104
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatura se făcea la Viena, la Paris sau la Berlin, prefera să citească în traducere. În generația lui erau fără îndoială oameni mai inteligenți și mai cultivați. Erau cărturarii ardeleni care nu numai citeau, ci și scriau în germană. Erau boierii munteni sau moldoveni care își făcuseră studiile în străinătate și publicau frecvent în două sau mai multe limbi. Erau elevii Academiilor de la Iași și București care învățau cu dascăli greci. Toți aceștia cunoșteau bine preocupările secolului al XVIII-lea, aveau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populației, Maiorescu va alege soluția mai cuminte a unei societăți restrânse. Astfel, individualitatea creatoare a rămas să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade Rădulescu a fost compromisă de ineficiența propriilor strategii. 2.4. Geniu și boierie În concepția lui Heliade Rădulescu, raportul dintre subiectul politic și condiția sa capabilă îl exprimă "boieria"56. Puterile creatoare se conțin în condiția individuală a ființei umane, concepută ca entitate independentă și emancipată de formele gregar-aglutinante ale masei sociale: "...acolo
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să se afirme la noi ca minoritate, tocmai pentru că perspectiva lui Heliade Rădulescu a fost compromisă de ineficiența propriilor strategii. 2.4. Geniu și boierie În concepția lui Heliade Rădulescu, raportul dintre subiectul politic și condiția sa capabilă îl exprimă "boieria"56. Puterile creatoare se conțin în condiția individuală a ființei umane, concepută ca entitate independentă și emancipată de formele gregar-aglutinante ale masei sociale: "...acolo unde se văd vițiurile mari, acolo spre recompensă Dumnezeu a făcut ca tot ce lipsește în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
văd vițiurile mari, acolo spre recompensă Dumnezeu a făcut ca tot ce lipsește în genere la ceilalți locuitori despre virtuți, capacitate și geniu, să se adune în inima unui singur individ, ca într-un cămin înflăcărat de focul divin"57.. Boieria numește această condiție individuală, evocând, prin referințele istorice implicite, posibilitatea de a conferi membrilor societății un grad ridicat de autonomie în acțiune și în gândire - și prin asta, de a-i pune în posesia capacității lor creatoare. De fapt, Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
toți nobili și cu nașterea, și cu inima, și cu fapta"59. Evident, scriitorul se referă nu la o demnitate, ci la o putere conținută latent în corpul social, capacitatea creatoare încifrată în "natura" românească. Din acest punct de vedere, boieria funcționează în regimul posibilității, ca un cadru de deschidere a existenței colective spre noi forme de realizare. Nu e atât un dat, cât un orizont de dezvoltare. Heliade Rădulescu marchează această realitate prin adjectivarea cuvântului, reluând o formulare din Proclamația
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și înțelepții, ea produce adevărații cetățeni, ea susține statele"61. La ce se referă când vorbește despre "aristocrați"? Heliade Rădulescu nu are în vedere mobilizarea unei caste privilegiate pe care să o instaleze deasupra plebei. Cum subliniază adesea, nu vizează boieria istorică, ci mai degrabă o funcție socială, apropiată de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să o instaleze deasupra plebei. Cum subliniază adesea, nu vizează boieria istorică, ci mai degrabă o funcție socială, apropiată de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62. Într-o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii, cele două "hoarde" fiind liberalii demagogi și fanarioții conservatori. În apărarea țărănimii, ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o comunitate a egalilor fără să se sacrifice formula particulară a fiecăruia dintre membrii ei. 54 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, pp. 631-632. 55 Ibidem, p. 687. 56 O expunere a contextelor în care apar ideile lui Heliade Rădulescu despre boierie, la Radu Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971, pp. 241-253 și 273-276. Ceea ce mă interesează aici e raportul cu ideea de geniu și tentativa de a construi în material local o reprezentare a capacității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca ideal democratic (p. 248). 57 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 317. 58 Ibidem, p. 470. 59 Ibidem, p. 471. 60 Ibidem, p. 471. 61 Ibidem, p. 272. 62 Ibidem, p. 671. În același loc, Heliade Rădulescu asimilează explicit boieria cu clasa funcționarilor: "Foncționarii statului, civili și militari, s-au zis după limbagiul vechi boieri, ca gloria slavă și alte asemenea; de s-a schimbat acum slava în glorie și boierul în foncționar, nu s-a făcut decât numai o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
München, la Max Bănuș / 128 În lumea liberă / 131 Din nou în țară / 140 Întoarcerea acasă / 140 Semne / 145 Tâlhăria de stat. Micro-istoria unei familii de boieri liberali în România comunistă (Radu RALEA) / 149 O familie de boieri liberali / 149 Boierii liberali în comunism. Foame, tortură, teroare și deposedare / 155 Noaptea tâlhăriei de stat / 157 Pe drumul exilului în propria țară / 159 Viață de deportat la Râmnicu Sărat / 162 Soarta "bestiilor moșierești" / 169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
reședința domnească era și cea a mitropolitului. Unde era curtea vremelnică a Domnului era și scaunul Episcopal. Existența, la Divan, alături de domnitori și demnitarii săi - logofătul, vornicul, vatmanul și alți slujbași, a mitropolitului și a episcopului, cu ocazia actelor de boierie, de dăruire, întărire, mișcare a proprietății ori decăderea din lege (a se vedea și cele 4 volume din „Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală a statului, 1387-1700", București, 1957-1970) atestă tocmai osmoza factorilor de putere asupra sorții populației conduse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
devenit moșie pentru danii și miluire a slujbașilor cu ascensiune la treptele boierești. Domnul și boierii țării Trebuie să spunem din capul locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială. Însuși Bogdan, întemeietorul, la descălecare, spun documentele, era însoțit de mulți nobili, boieri de viță din Maramureș dar, firește, boieri a găsit descălecătorul și în Moldova, cu o situație materială superioară celorlalți locuitori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de părerile... colaboratorilor. Legea sunt eu - se va spune mult mai târziu. După întemeierea principatului, domnii au prins a face danii de sate și moșii, mărind numărul boierilor pe care își rezema scaunul. În „Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir explică astfel boieria în Moldova: „Mai de mult la Moldoveni era un obicei care prin lungimea vremii devenise lege, că boieriile nu se acordau oamenilor tineri măcar de ieșeau din neamul celor mai de frunte. Pentru aceasta, boierii cei mai mici dădeau copii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a face danii de sate și moșii, mărind numărul boierilor pe care își rezema scaunul. În „Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir explică astfel boieria în Moldova: „Mai de mult la Moldoveni era un obicei care prin lungimea vremii devenise lege, că boieriile nu se acordau oamenilor tineri măcar de ieșeau din neamul celor mai de frunte. Pentru aceasta, boierii cei mai mici dădeau copii lor, după ce treceau anii copilăriei în slujbă pe la boierii cei mari. Aici nu erau puși decât numai ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să poată intra dintr-odată în rangul boierilor mari, fără a le mai fi slugă. Boierii erau de două categorii: boieri cu boerii, adică cei ce ocupau dregătorii publice și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se pare că la început la curtea domnească nici nu erau cunoscute dregătoriile, toți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnul în conducerea războaielor. Deabea după ce afacerile publice s-au înmulțit, s-a simțit nevoia separării atribuțiilor, nominalizarea lor, și a rezultat dregătoria, devenind diferite ca preocupare și răspundere. Că este așa, ne-o spun documentele. În vechime nu întâlnim boierii ca purtători de titluri dregătorești, ci doar purtători ai apelativului jupân, iar mai târziu era acela de pan. Iată un document emis în 1392 de Roman-Vodă, care făcând danie trei sate lui Ionaș viteazul scrie: „.. drept care credința mea și credința
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spânzurat întocmai ca și cel de jos, cu deosebire că furcile la boier vor fi mai înalte decât a omului de rând; 44. Cel ce se va folosi de calitatea sa de boier și se va lăuda că grație ei (boieriei), va putea să braveze legea fără a fi pedepsit, i se va aplica aceeași pedeapsă ca la cei de jos; 45. Surdo-mutul dacă este în întregimea inteligenței sale și dacă poate prin mijloacele gesturilor a arăta naturelui său pervers și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
administrației, ci numai prin „hotărârea instanțelor judecătorești puteau primi asemenea pedepse". Mazilii deci, erau recunoscuți ca „nobili săraci nebirnici". După mazili, urmau răzeșii, apoi ruptașii, adică descendenții clericilor, și apoi breslașii, adică țăranii. De fapt, mazilia era ea însăși o boierie, dar de rang inferior. Clasa lor era lipsită de orișice influență politică, dar obârșia lor - ca maziliera repede și ușor recunoscută. În anul 1793 Mihail Șuțu-Voievod adresându-se dregătorilor din ținut, le făcea cunoscut că întrucât „s-a adeverit că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fost și el așezat la rânduiala neamului său, dându-i-se carte spre a fi și el cunoscut de mazil." Acum când ei erau puși să îndeplinească diferite servicii care, firește, ieșeau din cadrul însărcinărilor lor de odinioară, înseamnă că și boieria lor scăpătase. Decăzuse cu totul. Drept urmare, jeluindu-se domnitorului Grigore A. Ghica, în anul 1777 (T.Codrescu, Uricar, vol.XV, p.3-6), avea să emită poruncă Domnească care punea în vedere ispravnicilor să nu mai dea asemenea însărcinări mazililor, pentru că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ruptașilor, care în schimbul privilegiului de a da visteriei o dare anuală se bucurau de unele scutiri de dări și havalele. În rândul ruptașilor erau întâlniți fii de preoți și feciorii gospodarilor (boierilor) din sate. Ruptașii fiind un rang inferior al boieriei, nu plăteau bir - impozitul așezat pe capete și socotit ca ceva care însemna inferioritatea individului. În schimb plăteau restul dărilor indirecte: taxe vamale, darea pentru sare, impozitele asupra animalelor, a grânelor, vinului etc. c) Scutelnicii apăruți mai întâi ca ostași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților lor, Letopisețe, III, p. 184). Scutelnicul nu plătea către vistierie birurile dar se învoia cu boierul căruia îi era închinat și dădea o sumă sau îi făcea o anumită muncă pe an. Cu vremea, boierii au obținut să li
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]