600 matches
-
își permite, mama lui de... La doi mirosea a borș cu legume, sigur de la tanti Vica, pensionară CAP, care când strânge bani de fasole și se bucură ca Năstase la un Rembrandt. La trei - sarmale. Nu că ar fi mare boierie să sărmălești, dar știu că nu e drept, fiindcă lu’ tanti Vica îi plac la nebunie, iar mirosul o chinuie cumplit. La patru, mama mă aștepta cu mici. Doamne, cât babilonism, câtă inechitate socială se reflectă în mirosul de haleală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți mai sus a fost Udriște. După moartea acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica (mort și el pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
unei asemenea recunoașteri. Titlul ce și-l luase cuprindea în el un program de politică eventuală față cu puternicele state vecine. B. Alături și sub voievod factorul cel mai influent în stat era nobilimea pământeană sau starea boierească, împărțită în boieriile vredniciilor statului și în boieriile în slujba curții domnesti. Administrația politică, jurisdicțiunea și conducerea oștirii erau esclusiv pe mâna boierilor, cari-n virtutea acestei împreunări a întregii puteri executive cumulate asupră-le, câștigară o precumpănire apăsătoare asupra întregii populații și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și-l luase cuprindea în el un program de politică eventuală față cu puternicele state vecine. B. Alături și sub voievod factorul cel mai influent în stat era nobilimea pământeană sau starea boierească, împărțită în boieriile vredniciilor statului și în boieriile în slujba curții domnesti. Administrația politică, jurisdicțiunea și conducerea oștirii erau esclusiv pe mâna boierilor, cari-n virtutea acestei împreunări a întregii puteri executive cumulate asupră-le, câștigară o precumpănire apăsătoare asupra întregii populații și-l stăpâneau pe deplin pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a vasalului, odată neascultător, dar acum plin de căință. Tu ești regele și stăpânul nostru. Curgă dar din izvorul mărinimiei tale regale acea îndurare pe care pentru greșalele noastre n-am merita-o". După acest cuvânt Ștefan Vodă și cu boierii își plecară capetele până la pământ și așteptară cu umilință hotărârea regelui. Sigismund, cuprins de o pornire mărinimoasă, le răspunse. Deși violarea înaltei noastre demnități regale s-ar fi cuvenit să fie ștearsă prin o espiațiune tot atât de mare, totuși nu ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astfel într-o periculoasă stare de prostrație. Dar ce se poate spune în apărarea unora care „au făcut totul” pentru a-și conserva nu liniștea (relativă), nu siguranța unui trai ... provizoriu, ci pentru a-și consolida puterea de a „dispune”, boieria „socialistă” și „multilateral dezvoltată”? De pe scaunul autoritar al „funcției” au proferat minciuna și fraza lingușitoare, au bruscat opinia și gestul de independență al persoanei, au uzat de autoritate pentru a-și impune punctual de vedere, oricât de nerealist și aberant
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
înzestrat doar cu o viclenie primară și expus la tot mai frecvente accese de megalomanie. Se minunau străinii de circulația restricționată a mașinilor (ce libere erau șoselele noastre!), de mulțimea apartamentelor devenite iarna - frigidere, iar vara - cuptoare. Totuși, „a fost boierie curată față de acum, afirmă părinții noștri”. Adică, ai jurnalistei în chestie. Ori sunt uituci, ori confundă binele propriei tinereți cu „binele” de obște, al unei țări înfrigurate și înfometate. Să crezi și după aproape un sfert de secol că Occidentul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
astfel într-o periculoasă stare de prostrație. Dar ce se poate spune în apărarea unora care „au făcut totul” pentru a-și conserva nu liniștea (relativă), nu siguranța unui trai ... provizoriu, ci pentru a-și consolida puterea de a „dispune”, boieria „socialistă” și „multilateral dezvoltată”? De pe scaunul autoritar al „funcției” au proferat minciuna și fraza lingușitoare, au bruscat opinia și gestul de independență al persoanei, au uzat de autoritate pentru a-și impune punctual de vedere, oricât de nerealist și aberant
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
înzestrat doar cu o viclenie primară și expus la tot mai frecvente accese de megalomanie. Se minunau străinii de circulația restricționată a mașinilor (ce libere erau șoselele noastre!), de mulțimea apartamentelor devenite iarna - frigidere, iar vara - cuptoare. Totuși, „a fost boierie curată față de acum, afirmă părinții noștri”. Adică, ai jurnalistei în chestie. Ori sunt uituci, ori confundă binele propriei tinereți cu „binele” de obște, al unei țări înfrigurate și înfometate. Să crezi și după aproape un sfert de secol că Occidentul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cincisprezece ani, zece, dacă nu socoteai războiul cu ce i-a premers și cu amețeala de după, aceiași oameni, care nu muriseră, nu atît de glonț cît și de tifos ori gripă spaniolă, trecuseră dintr-un ev în altul. Trecuseră de la boierie, de la rădvan, de la chefuri cu ciubuce și lăutari țigani, de la taifas și moțăiala digestiei, de la mustăcioara răsucită, a bastonului, a pălăriei de pai ori cu voaletă, de la crinoline și malacoffuri, de la lampagii și arendași la o cu totul altă lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mie că vei fi bun și vrednic". Oh, my prophetic soul, chiar și astăzi, la nord de Dunăre, se fac angajări bazate exclusiv pe flerul angajatorului... Într-un suprem acces de naivitate, Filimon nu uită să precizeze că "mai toți boierii români luau în curțele lor tineri fără protecție și le înlesnea mijloacele de a-și face [...] o carieră în lumea aceea unde favoarea și banii făceau totul", fără să realizeze enormitatea implicată de aserțiunea respectivă. La urma urmelor, meteahna balcanică
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ar fi părut rău nici de vin și nici de bani. Eu sunt oier, am cinci sute de capete, că lumea-mi mai zice în sat și Miluță Oierul, da’, în glumă, unii m-or poreclit Miluță Boierul. Da’ ce boierie să mai fie ș-aceea când câștigi cinstit, nu?” “Mă rog” “Așa... Mă gândeam că, la urma urmei, s-alege băietu’ cu ceva bun din toată treaba asta. Da’ domn’ profesor strângea vreo zece doișpe la un loc, le dădea
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o sensibilitate de artistă, cu siguranță va aprecia prestanța și rafinamentul stilului oriental. La despărțire, pictorul avusese plăcuta surpriză de a descoperi un alt Iancu, de fapt, pe adevăratul Iancu, recunoscând, totodată, în formularea refuzului său ștaiful inconfundabil al adevăratei boierii. Când îl zări pe Dante Negro, Iancu îl salută, apoi îl luă de braț. Deși i se adresa cu deosebită căldură, pictorul sesiză că tânărul era oarecum absent. Și, ceva mai târziu, după ce îl prezentă soților Mirzaian, se scuză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la fața locului și foarte cu mare luare aminte să cercetați... cât să cade să fie de largă”. --Vezi? Vodă îi lăsa pe boierii din divan să cerceteze și să hotărască cele de cuviință. --Asta înseamnă că avea încredere în boierii trimiși. Și trebuie să te gândești pe cine aveau în față! Pe “părintele Mitropolitul”, care de această dată însă se afla în afara legii... După această apreciere asupra felului cum se petreceau lucrurile în vremurile despre care vorbeam, călugărul, și-a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora la Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios pe lângă împărăție. Și s-au tinsu câteva bucăți de atlazuri și de tăfți pre îmbe pățile de uliță pe unde merge împărăția. Iară dac-au discălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat multe daruri: câțiva cai turcești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tutun din ciubuc, așa cum se spune în Shivhei Ha-Besht, o colecție de vechi legende hagiografice. Legendele spun că el nu se despărțea de pipa sa orientală, cu țeava foarte lungă, de tipul celor pe care le foloseau în epocă și boierii români. Într-una din legende se spune că Baal Șem Tov își aprindea pipa înaintea fiecărei rugăciuni, „fumatul fiind însoțit de meditații cabalistice”. Faptul că fumul de tutun îi provoca reverii mistice fondatorului hasidismului este limpede formulat în textele vechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri, ca: Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaie, Dobrovăț, Iași, Pașcani, iar din ele mai apoi, au luat naștere orașe, ca: Hârlău, Iași, Pașcani. Deținătorii de mari suprafețe de pământ erau boierii și pe care țăranii și-au așezat vatra de trai, sub p avă za stăpânului, care conduceau, ca și în celelalte județe, după bunul lor plac, adică ei, boierii făceau politica din acele vremi. În decursul veacurilor s-au făcut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri, ca: Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaie, Dobrovăț, Iași, Pașcani, iar din ele mai apoi, au luat naștere orașe, ca: Hârlău, Iași, Pașcani. Deținătorii de mari suprafețe de pământ erau boierii și pe care țăranii și-au așezat vatra de trai, sub p avă za stăpânului, care conduceau, ca și în celelalte județe, după bunul lor plac, adică ei, boierii făceau politica din acele vremi. În decursul veacurilor s-au făcut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să evolueze la infinit nu numai cartea însăși, dar și situația și rolul ei în viața individuală sau socială a oamenilor.” Robert Escarpit 341. „Trăiască frumoasa și cumintea limbă românească!... Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie!” I. L. Caragiale 342. „Amintirile sunt asemenea cărților din biblioteca ta. Cauți câte una când nu mai ai nimic nou de citit.” Tudor Mușatescu 343. „ O scriere este o lume potențială
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
destinului, încă mai puțin din cel poetic, și nici nu i se părea ciudat să se lege cu un om întîlnit pe uliță, cum nici lui Lică nu i se părea nici ciudată, nici romantică aventura lui de pieton cu boierii de dog-cart. Unul ca și altul când se gândeau la acel moment predestinat erau numai mulțumiți și preocupați de consecințele lui practice. Ada nu mai avea deci nevoie ca deunăzi de frumoasa doamnă Elena Drăgă-nescu-Hallipa pentru a descoperi pe Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Întârzie cununia. Acum, Însă, chiar și el trebuise să ia drumul pribegiei, pornind spre nord. Erina Îl adusese, chiar În acea dimineață, la Suceava. După sfatul de taină cu voievodul, Oană avea să se Întâlnească cu tatăl Erinei. Apoi toți boierii, de rang mare sau mic, aveau să fie primiți de măria sa, În Sala tronului. Iar mai târziu aveau să fie primiți răzeșii și câteva din femeile pornite În bejenie. Domnitorul voise ca zilele care Îl mai despart de plecarea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
meargă prin încăperile apartamentului, să cerceteze curioasă, dar se gândea că poate boierilor nu le place și nu dorea să dea cu bâta în baltă de la început.Așa că s-a așezat într-un colț pe canapea și stătea tăcută până boierii au luat bagajul din mașină și i-au aranjat lucrurile Prințesei în dulapul din camera ei. — Prințeso, ce ești așa tăcută? Vino să-ți vezi camera și cum ți-am aranjat lucrurile tale, a îndemnat-o doamna Zina. — Îți place
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Să se-arate tuturor/ Că-i fiu de conducător” (Nu-i așa că v-ați prins cam cine ar putea fi? - zic eu). Vlăduț: „Mai linge blide și mai latră/ Și cere să i se prescrie/ Și lui un fel de boierie,/ ...Acum tot urlă cu glas ’nant/ Că el de mult e opozant”). Bătrâna javră: „...și-aduce aminte/ Cum se ducea cu șefii la plimbare/ Cum îi păzea la colectivizare”. Musca de prezidii: „O muscă.../ Oua tot mușiță de soi,/ Să
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Manolachi teslarul ca la 13 septembrie 1755 (7264) să facă jalbă către Matei Ghica vodă. Iertare, părinte, dar am uitat pur și simplu de această jalbă. Acum însă îmi amintesc ce supărări a avut teslarul și ce răspuns au dat boierii care au judecat jalba lui Manolachi. Așa spune, fiule! Ia să auzim! Din răspunsul boierilor se înțelege că prefectul „nu l-ar fi lăsat să facă dughenile după cum i-au fost tocmala, ce l-au silit de le-au făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
gios, și neguțitori și oameni de frunte, care mai gios ș-au pus iscăliturile și pecețile; și eu, ca să să crează am pus degitul”. Cred că ai băgat de seamă că Drăgana nu s-a sfiit să-i numească pe boierii mai mici în grad ca fiind „boiernași de curte, mai de gios”, dar spune cu mândrie că „eu, ca să să crează, am pus degitul”. Păi dacă pusul degetului ține loc de iscălitură, de ce s-ar fi ferit s-o spună
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]