693 matches
-
Lingvistică și Folclor ” Al. Philippide ”. (Al. Murgu) 26. III. La biblioteca ” Gh. Asachi ” s-a organizat o dezbatere pe marginea volumului tipărit și distribuit prin ” Ginta Latină ” - Istoria Românilor (Basarabia și Transnistria). Au expus : prof. Gh. Buzatu (moderator), prof. E. Bold, conf. M. Vatavu, dr. V. Bejan (Iași), A. Barbacaru (Chișinău), prof. T. Tașbunic, cercet. V. Chiriac (Transnistria). Formația ”Cantata Basarabiei ” condusă de A. Braga (Chișinău) a Încheiat programul zilei cu un emoționant repertoriu de cântece patriotice. 27 martie. ”Cercetașii Naturii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cutiei văd șoarecele, răstignit pe o bucată de polistiren. Pe burtă, un bisturiu priceput i-a trasat o linie perfect dreaptă. Pielea a fost dată la o parte cu grijă, spre stânga și spre dreapta, și a fost țintuită în bolduri, la fel ca cele patru labe minuscule. Are ochii închiși, gura deschisă. Toate organele îi sunt expuse, la vedere. Inima îi pulsează alert, văd sângele circulând prin vene și artere subțiri ca ața. Încerc să-mi reprim o grimasă de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
două, trei cuvinte de scuze pe limbă, rostite Dumnezeu știe cum, fără șir și fără înțăles, căci n-am mai fost în stare să-mi aduc aminte ce am bâiguit. Noroc că stăpâna rochiei avea pe lângă multă îngăduință și multe bolduri 167, încât reparația s-a făcut repede și iertarea mi s-a acordat prin un surâs. Dar, vai!... O nenorocire nu vine niciodată singură. Când s-a servit ceaiul, vroind să ofer un pahar uneia dintre domnișoare, în graba mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
acestor munți. Sunt 37 de ani de când n-am mai pus piciorul în acea vale a marilor minuni pământești, și totuși mi-a rămas viu întipărită în memorie întreaga siluetă a munților ce o înconjoară cu vârfurile lor ascuțite cu boldul 200, care răsfrâng lumina soarelui în nenumărate nuanțe. Iar în fundul văiei, acolo unde se încheie cercul munților, se rădică maiestuos, mai presus pe toți, Mont Blanc, învăluit cu mantia lui albă ca un sahastru bătrân de când lumea, căruia toți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
gătitul și nu după multă vreme îmi face o demonstrație. Înainte de demonstrație avem nevoie de ingrediente, așa că o pornim agale către o băltoacă în drum spre toaletă. Odată ajunse, ia un bețigaș de pe jos care avea o ață cu un bold îndoit la vârf, găsește un viermișor, îl infinge în bold și spre marea mea mirare se apucă să pescuiască în baltă. Nu-mi închipui că nu a văzut râul la doi pași dar întreb totuși de ce nu pescuim în râu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Înainte de demonstrație avem nevoie de ingrediente, așa că o pornim agale către o băltoacă în drum spre toaletă. Odată ajunse, ia un bețigaș de pe jos care avea o ață cu un bold îndoit la vârf, găsește un viermișor, îl infinge în bold și spre marea mea mirare se apucă să pescuiască în baltă. Nu-mi închipui că nu a văzut râul la doi pași dar întreb totuși de ce nu pescuim în râu. Îmi spune că de vreo cinci ani nu mai există
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dacă se poate, dacă nu, „jocurile” au loc și așa. într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, la priveghi erau organizate de către cei mai îndrăzneți, glumeți și netemători, mai multe jocuri cu nume diferite: Băgatul aței în ac, Boldul, Cusutul Hainelor, Morișca, Vulpea, Calul, Mișca, Ascunsul, Prinsul, Baba-Oarba, Iepurele, Bâza, Inelușînvârtecuș, Paiul, Crai-crai, ce poruncă-mi dai? etc. Unele din aceste jocuri s-au practicat și în satele comunei Filipeni, le-am cunoscut în copilărie, mi-au fost amintite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ia în considerație. Altfel, Tezaurul de la Moscova rămâne o poveste asupra căreia istoricii pot referi, dar nu pot determina schimbarea de atitudine. Parcurgerea paginilor cărții istoricului Viorica Moisuc, sperăm, va convinge cititorul de acest adevăr indubitabil. Prof. univ. dr. Emilian BOLD Precizare În preocupările mele, chestiunea Tezaurului României confiscat de Soviete a încetat, până nu de mult, să mai aibă prioritate. Totuși, interesul publicului pentru acest episod nefericit din istoria noastră națională este destul de mare. Probabil că au existat și există
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Yazkova, Vinogradov și alții, escamotându-se astfel problema de fond. E regretabil că o bună perioadă de timp, forurile decizionale de la București au stat pe această poziție. * Volumul de față, întocmit de mine la îndemnul Domnului prof. univ. dr. Emilian Bold de la Universitatea „A. I. Cuza” din Iași, cunoscut specialist în istoria relațiilor internaționale, cu importante contribuții în istoriografia românească, formator de specialiști, dar și de conștiințe, la îndemnul onorant al Casei Editoriale „Demiurg” - editură care deține un loc aparte în lumea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
este un pictor neobosit care are de fiecare dată la dispoziție pânza potrivită, pensula sau culoarea. Da, doamnă, viața. Fiecare tablou din colecția dumneavoastră înseamnă viață. Așa cum copiii reușesc să prindă fluturi pentru a-i fixa în insectar cu un bold, așa prindeți dumnevoastră crâmpeie de viață și le fixați, instantaneu, între cele patru rame. Închizând pumnul, pur și simplu. Ce dar minunat! Majordomul înclină capul, în semn de respect. Iar Lady Esmeralda îi întinse mâna, invitându-l să o sărute
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
lei. 9. Aveau niște platoșe ca niște platoșe de fier, și vuietul, pe care-l făceau aripile lor, era ca vuietul unor care trase de mulți cai, care se aruncă la luptă. 10. Aveau niște cozi ca de scorpii cu bolduri. Și în cozile lor stătea puterea, pe care o aveau ca să vatăme pe oameni cinci luni. 11. Peste ele aveau ca împărat pe îngerul Adîncului, care pe evreiește se cheamă Abadon, iar pe grecește Apolion. 12. Cea dintîi nenorocire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
Nici vorbă să te poți simți bine în scaunul de crom căptușit cu piele din fața biroului lui Neil. Darcey încercă să rămână nemișcată, cercetând din priviri încăperea; ochii îi căzură pe o hartă a lumii pe care erau marcate cu bolduri colorate diversele sedii și sucursale ale InvestorCorp. Își dădu imediat seama că boldurile albastre erau birourile Global Finance. Iar cu galben erau reprezentați clienții Global Finance. Adică: Dublin, Bruxelles, Milano, Roma, Paris, Marsilia, Madrid, Barcelona, Stockholm, Frankfurt, Copenhaga, Lisabona, Geneva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
piele din fața biroului lui Neil. Darcey încercă să rămână nemișcată, cercetând din priviri încăperea; ochii îi căzură pe o hartă a lumii pe care erau marcate cu bolduri colorate diversele sedii și sucursale ale InvestorCorp. Își dădu imediat seama că boldurile albastre erau birourile Global Finance. Iar cu galben erau reprezentați clienții Global Finance. Adică: Dublin, Bruxelles, Milano, Roma, Paris, Marsilia, Madrid, Barcelona, Stockholm, Frankfurt, Copenhaga, Lisabona, Geneva, Amsterdam, Helsinki și Oslo. Și clienți mai noi în Moscova, Praga, Belgrad, Berlin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pumnii-n cap. Mai mult nu spun. Fiindcă inteligența ta e prețioasă, te voi ajuta. Acum Îți pot spune că cei care te dușmăneau și te invidiau, te acuzau de hoție sub cele mai mici pretexte. Dacă se pierdea un bold sau se rătăcea un cuțitaș ori o cutiuță, te arătau cu degetul zicând: „Maimuța e de vină.“ Nu mai sfârșeau cu vorbele lor pizmașe. Provoci ușor ura celorlalți. Ar trebui să Înțelegi asta. — Da, stăpâne. — Azi, n-am avut nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
care își exprima îngrijorarea față de posibilitatea deschiderii granițelor de nord-est ale României pentru trecerea Armatei Roșii. Gh. I. Brătianu considera că Uniunea Sovietică ar transforma teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
3 se prevedea faptul că “Guvernul U.R.S.S. recunoaște că, în virtutea diferitelor sale obligații de asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului regal al României, la fel 93 Em. Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași , Casa Editorială Demiurg, 2001 ,p.140. 94 Marius Hriscu , Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă , în “Buletinul Științific al Universității“Mihail Kogălniceanu “, nr. 17, Iași, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
știa de pregătirea înlocuirii lui Titulescu, inclusiv la Moscova așa cum am arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar “momentul potrivit “ pentru efectuarea schimbării respective . Cei doi au profitat și de faptul 100 Em. Bold, I. Ciupercă, op. cit., p. 139. 66 63 că în momentul demiterii , Titulescu nu se afla în țară 101 . Înlăturarea acestuia din funcția de ministru de externe al României a reprezentat o grea lovitură dată diplomației românești și internaționale deoarece se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
nu mai putea fi semnat tratatul, demiterea diplomatului român fiind considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aducem ca argument în sprijinul afirmației de mai sus declarația lui Litvinov, din luna septembrie 1935: „Ceea ce vreți dv. este un pact leonin. Împotriva Japoniei nu vă bateți. De altfel ce 105 Em. Bold, I. Ciupercă , op. cit., p. 140. 70 67 ați putea contra Japoniei? Deci dacă Germania vrea să ne atace, voi vreți să fiți alături de noi. Dar Germania nu poate ajunge în Rusia fără a zdrobi România. Așadar tot nouă ne revine
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
declarația lui Litvinov făcută lui Titulescu la Talloires tot în anul 1937: „Vrem ca potențialul pe care îl reprezintă Basarabia să devină rus și nu german. De aceea țin să vă comunic că vom încerca să reluăm 108 Apud Emilian Bold, Ilie Seftiuc, op.cit., p.190. 72 69 Basarabia prin toate mijloacele juridice și militare care ne vor fi posibile” 109. Activitatea diplomatică titulesciană desfășurată între anii 1932 și 1936 a fost criticată de o serie de personalități românești cum ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Iași, Editura Institutul European, 1999. 2. Barbul Gh., Solacolu I., Schimbarea alianțelor României. De la Titulescu la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982. 7. Campus Eliza, Din politica externă a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
design mai simplu. Indicatori: aranjamentul materialului este potrivit conținutului; se utilizează în mod sistematic (constant) icoane de navigare sau indici stabili; caracterele (literele) să fie potrivite pentru conținut și recunoscute de toate programele (de exemplu, Times New Roman); caracterele îngroșate (bold) să fie folosite sporadic pentru a evidenția termenii sau ideile importante; caracterele mari și sublinierile nu se recomandă în scopul evidențierii; sublinierile se utilizează numai pentru hiperlinkuri; cuvintele-cheie sunt puse în evidență mai ales la prima lor folosire; heading-ul și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
amândoi". S.B.: Se prindea de poante! D.T.: Cumplit am lucrat cu ea pe probleme de cenzură. S.B.: Îi era și frică probabil. În 1982, la IPI, de activitățile Comitetului de partid răspundeau: Luca C. (de ASC), R. Cepăreanu (propagandă), Aurelia Bold (cămine), D. Horbaniuc, D. Șerban, S. Ifrim, C. Șerbescu. D.T.: Pe ei i-am regăsit în 1984. S.B.: În 1985, de activitățile organizației de la IPI răspundeau 25: D. Horbaniuc, Matei Paul, Rodica Cepăreanu, Anghel Stanciu, C. Preda, G. Teodoru, Z
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Horbaniuc, D. Șerban, S. Ifrim, C. Șerbescu. D.T.: Pe ei i-am regăsit în 1984. S.B.: În 1985, de activitățile organizației de la IPI răspundeau 25: D. Horbaniuc, Matei Paul, Rodica Cepăreanu, Anghel Stanciu, C. Preda, G. Teodoru, Z. Saliniuc, A. Bold, E. Andrei, N. Popovici, C. Oprea, C. Luca, C. Vicol, L. Ciocan, V. Nourescu, N. Bobică, Mariana Bucur, M. Păstrăguș. Secretar era Șerbescu Constantin. Cum i-ați cunoscut pe fiecare dintre acești profesori? Care era mai implicat, care activa doar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]