1,120 matches
-
2); semințe(2); serviciu(2); shaorma(2); stă (2); struguri(2); aer; alergie; alimenta,a se alimenta; a alimenta organismul; alimentație; alune; animalic; apă; apus de soare; aripi; banane; a băga în gură; a bea; beatitudine; belșug; biscuit; boală; boier; borș; boxa; brînză; bucate; bucătar; bunătate; burta; burtă; cantină; cartofi prăjiți; caviar; cămașă; cereale; cină; cireșe; ciuguli; a ciuguli; cîrnaț; clătite; copilaș; covrig; cratiță; crește; a crește; cu acuratețe; cuțit; degusta; a degusta; delicatese; delicios; foarte des; desert; a digera; digeră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vițel; zdravăn; zoofilie (1); 804/163/50/113/0 oală: mîncare (221); vas (56); cratiță (55); spartă (40); ciorbă (39); lut (31); sarmale (30); tigaie (20); mare (16); supă (16); ceaun (18); capac (11); bucătărie (10); apă (9); goală (9); borș (6); ceramică (6); de lut (6); farfurie (6); cană (5); castron (5); gătit (5); obiect (5); adîncă (4); fasole (4); fierbe (4); plină (4); recipient (4); smîntînă (4); veselă (4); argilă (3); cazan (3); fier (3); ghiveci (3); hrană (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); alterat (2); clocit (2); copil (2); dejun (2); embrion (2); firav (2); gospodărie (2); lapte (2); ou (2); ouă (2); pîine (2); prăjitură (2); produs (2); struț (2); tare (2); viitor (2); vopsit (2); alb curat; albastru; alimente; bogăție, borș; bun; cadou; calorii; carton; celulă; ciocolată; clătite; cloșcă; coajă albă; cocoșel; coi; cuibar; depinde; dezvoltare; durere; fierbinte; fragil; fragilitate; găini; gălbenuș+albuș; geneză; ghindă; gingaș; de gîscă; greu digerabil; grijă; aș intui; istorie; împărat; kinder; maro; mic dejun; minge; munci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capriciu (2); căpșuni (2); a dori (2); gură (2); gustos (2); gusturi (2); pîine (2); preferință (2); satisfacție (2); sațietate (2); sete (2); sex (2); slănină (2); tort (2); vrea (2); abținere; act sexual; ademenire; ajutor; alimente; amăgire; ardoare; bani; borș de casă; bucate; bucurie; bunătate; bunuri; carne; carte; căpșune; cereale; ceva dulce; de ceva; cină; ciocolata; de ciocolată; cipsuri; cireșe; clătite; corp; cumpărături; curmal; desert; dietă; dor; doresc; dorință corporală; dragoste; de dulce; emoții; fantezie; femeie însărcinată; figuri; flămînd; fructe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
La români, unele descântece se bazează doar pe forța simbolică a cuvintelor, altele, însă, au nevoie de diferite obiecte ritualice: apă neîncepută, agheazmă, cruce, plante (ex. alun, cimbru, busuioc), animale (ex. câine, cocoș, corn de cerb), insecte, alimente (ex. aluat, borș, făină, sare, mămăligă), lucruri uzuale (ac, argint viu, cărbune, cuțit, furcă, fus).57 În Bucovina, apa antropomorfă participă direct la ritualul cuvântului, primind ofrandă din partea celui care descântă; "descântătorul", înainte de a începe a descânta, merge la un râu curgător, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n sită, / A vrăji, a descânta, / La fete-n palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
amintire pentru că era bun cu noi, nepoții lui. Cum era singur, nu avea copii, seara și-o petrecea de obicei la noi. Intrucât lucra la laboratorul de cofetărie și nu-i plăceau dulciurile, îi cerea mamei mele o farfurie de borș și un pahar de vin pe care le “descânta” toată seara. In fața farfuriei de borș, sorbind din când în când din paharul cu vin, ne povestea ce s-a mai întâmplat în oraș, pe cine au mai anchetat, pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o petrecea de obicei la noi. Intrucât lucra la laboratorul de cofetărie și nu-i plăceau dulciurile, îi cerea mamei mele o farfurie de borș și un pahar de vin pe care le “descânta” toată seara. In fața farfuriei de borș, sorbind din când în când din paharul cu vin, ne povestea ce s-a mai întâmplat în oraș, pe cine au mai anchetat, pe cine au mai arestat. Ne mai povestea glumind însă și de tinerețea lui. Cred că era
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fi bogat nevoie mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș, că atunci se înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înăcrește degrabă. Ca să-ți înăcrești borșul, zi așa cînd îl umpli: „înăcrește, borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
borșule, înăcrește, că vin nouă cară cu pește: 39 trei te înăcrește, trei te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te oțătește, trei pe masă te gătește.“ Se zice de trei ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori. Cînd se umple borș, gospodina trage de urechi sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau de cap pe un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un băiat, ca borșul să fie iute ca și mînia celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
celui tras de urechi. Cînd mesteci borșul, la umplu, ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să se înăcrească, zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc și zic ca el să fie iute și acru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]