1,183 matches
-
Fata, adolescenta slăbuță, în ale cărei subsuori strânse se iveau cute de forma unui W, mi-ar fi satisfăcut orice capriciu. Fiind ființa care sunt, și nu alta (deocamdată în nici un caz) îmi doream toată gama de privilegii oferite de bordel, în fond, vechile apucături ale bărbaților care au bani și aleg la întâmplare. Unde îți sunt prietenii? am întrebat-o eu. Ea ridică din umeri, plimbându-și privirea prin budoarul gol. Unde erau ai mei? Apoi își ridică privirea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
talentata ei colegă - poate că se va lăsa de meserie sau va izbucni în lacrimi, se va sinucide. Dar, după câte se pare, în Insula Fericirii nu pot apărea probleme de autocompătimire. Știi, am impresia că nu sunt făcut pentru bordeluri. Nu mă pot abține să mă implic în problematica umană, minimă, așa cum e ea, și să mă lupt cu ea, așa cum fac eu. Pur și simplu, nu mă pot abține... Moby și cu mine ne-am luat călduros la revedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
afacerea fiind perfectată astfel: clientul plătea agenției cinșpe lire de întâlnire, din care pipița primește două. Corect: două lire. Scandalos, nu-i așa? Așa că fetele o mai fac și pe cont propriu. Și totuși, nu s-a întâmplat nimic în bordelul ăsta prăpădit: ce se întâmpla se întâmpla în camere de hotel intercontinental interșanjabile, în apartamentele private ale cluburilor corupte, în cârciumile prospere, în strălucitoarele apartamente ale arabilor. Lui Mandy și Debby li se potrivea rolul, păreau destul de dure pentru așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu mine, duc o viață în chiloți albi. Cred că sunt mai buni, deși trebuie să-i schimbi tot timpul. M-am dus în cealaltă cameră cu băuturica Selinei. — Mm, făcu ea. Stătea în fața oglinzii îmbrăcată cu desuurile ei de bordel. Ce talent, ce măiestrie. S-a întors. Elementele ei sexuale nu sunt în mod special pline sau rotunde. Sunt incredibil de proeminente. Cur, muntele lui Venus, pântec, sâni - incredibil de proeminente. Arăta atât de pornografic în desuurile ei încât îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
calc scrisă cu cerneală simpatică. Am citit, am recitit și am căutat prin cotloanele minții și ale camerei repere și ocări. Animalele din Anglia. Boxer, calul cel mare. Prosopul meu de față seamănă cu un sul de ștergare dintr-un bordel în plină activitate: de unde apăruse tot rujul ăsta? Ale cui erau buzele imprimate acolo? Nu putea fi vorba decât de o profesionistă. Nimeni nu mă mai sărută de bună voie. Squealer, mincinosul. De vină o fi băutura, de vină o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ea. Acolo erai în siguranță. De fapt, asta era prima mea abatere de la adevăr. Visasem eu ceva. Un vis în care pieile roșii dispăreau, sau se duceau în altă parte, Fiasco-ul se transforma într-un fel de cameră de bordel, Martina se descotorosea de cămașa ei de bumbac și pantalonii din piele de căprioară - și eu făceam un amor nebun cu ea pe patul oval. — Într-adevăr, o adevărată ticăloasă, am spus eu, mașina mea, să nu mai vrea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aș vrea să mi se spună care este hormonul vinovat pentru tot ce se întâmplă. Șuieră ca gloanțele pe aici hormonii ăia și îmi distrug sănătatea. Dacă pun vreodată mâna pe hormonul ăla... Nu se mai dezbracă. Fără chestii de bordel sau șmecherii vestimentare ca în revistele pentru bărbați, dar nici izmene sau pijamale de spital. Doarme în pielea goală. Și eu la fel, și eu la fel. Astă-seară, înainte să mă duc la culcare, mi-am luat precauția să beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am văzut și pe Big Bruno stând supărat în umbra holului. I-am dat un telefon lui Fielding și l-am convins să se ducă în centru, să-l domolească pe Spunk. Apoi am pătruns în dormitorul opulent ca un bordel al lui Lorne. Stătea acolo, în întunericul draperiilor trase, cu ochii goi fixați pe perete. După o oră sau două mi-a spus ce se întâmplase: — Fii sincer cu mine, Lorne, i-am spus eu. Te rog. Consideră-mă prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am pregătit să facem dragoste. Ne-am pregătit să facem dragoste ca doi adulți - știi tu, în modul cel mai firesc. Fără nimic excitant, fără voci îngroșate, fără nechezături căprești sau schelălăituri zburdalnice și chicoteli, fără adjuvanți, coniac, desuuri de bordel, curele, pipăieli, fără un al treilea. S-a dezbrăcat repede. Are niște chiloți foarte mișto, dar nu prea merită osteneala să le dai atenție. Martina a pornit-o spre baie pe picioarele ei lungi și bronzate, interiorul coapselor având curburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e strâns legată de cea a câinelui că, de vreme ce Shadow a plecat, și mie îmi venea rândul să mă întorc pe Twenty-Third printre câinii bipezi. Îmi era de ajuns cu atâta înnobilare. Îmi era de ajuns orașul din mine, deprimare, bordel. Mi s-a părut că îl văd țâșnind în salturi înalte printre mașinile parcate, printre stâlpii aparatelor de taxat, dar când m-am strecurat prin trafic spre trotuarul îndepărtat, n-am găsit decât o cutie de gunoi spartă care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de Vultur-în-Zbor. Era într-o stare perfectă, ceea ce o distingea de restul. Pereții i se înălțau drepți și bine potriviți și străluceau albi în întunericul de un albastru cețos, ca o santinelă impecabilă, ca un paznic al orașului. Era un bordel. Casa Fiului Răsare a lui madame Iocasta, anunța discret o plăcuță de lemn de lângă ușă. Iar lângă plăcuță cineva scrijelise o frază de neînțeles. Mâine, fără îndoială, un strat nou de văruială o va acoperi, dar în seara asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
centimetri lungime și, din pricina distrugerilor provocate de demonul beției, rareori și-l putea întări cât să ajungă la o lungime dublă. Astfel de amănunte oferă o justificare a comportamentului său.) Atunci când Iocasta îi luase locul lui Liv ca madame a bordelului din oraș, Virgil Jones sugerase jocul ironic de cuvinte care acum îi dădea numele. Dar deși ea se străduia să mențină casa impecabil de curată, ea nu avea nimic din eleganța somptuoasă, cu ornamente împletite și fier forjat, a orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ea însăși se pricepea foarte bine să fie o persoana polivalentă, un om bun la toate, și simțise întotdeauna o nemulțumire sâcâitoare față de sine. Așa că le-a dat tuturor angajaților ei nume noi în aceeași zi în care a redenumit bordelul și, odată cu numele cele noi, au apărut și funcții sexuale extrem de precise. Acum era de părere că schimbarea dăduse roade. Oamenii spuneau că, una peste alta, Casa Fiului Răsare era un loc mai luminos, mai deschis, mai puțin stânjenitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
rosti îmbunat domnul Gribb. — Cerule! exclamă Elfrida. Dacă luăm într-adevăr cina cu Cerkasovii, atunci trebuie să fug să mă îmbrac. TREIZECI ȘI ȘAPTE Un bărbat plin de vânătăi, într-un costum rupt, bate de șapte ori la ușa unui bordel. Exact la cea de-a șaptea bătaie ușa se dă în lături. Un zgomot spart atunci când omul se lovește de peretele înnegrit. Lumina unei lumânări. O femeie într-o cămașă de noapte lungă, din dantelă, cu părul căzându-i în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Vorbele sunt prea mici să-l cuprindă, Râsul dispare - pentru mulți epitaf, Nu cutezați a urca, o, voi, Inaccesibilul munte numit Kâf. Cândva, mai apoi, toți îl vom urca, mai apoi. Când se trezește, omul cere adăpost și, fiindcă un bordel este un loc de refugiu, i se oferă adăpost. Și mâncare. Și haine noi. Cel de-un nume cu tine, Chanakya, i-a șoptit Kamala Sutra lui Virgil Jones, își putea așeza mâna dreaptă pe cărbuni încinși și cea dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fața ascunsă-n umbră. A strigat la ea: — Virgil Jones e înăuntru? Femeia a ieșit în stradă! — Vino, frățioare, a spus ea. Vino și prinde-mă. Și a luat-o la sănătoasa mai repede decât o făcuse vreodată, gonind pe lângă bordel și trecând de măgarul priponit. Pe Vultur-în-Zbor surpriza l-a țintuit locului un moment și apoi a luat-o și el la fugă pe urmele ei. Dar ea dispărea după un colț până ca el să ajungă la colțul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
răspicat și a întrebat-o: — Ești din Casă? — Da, într-un fel, a spus vocea, părând de-acum amuzată. — Atunci spune-mi, te rog, dacă Virgil Jones e aici. Silueta a încuviințat ușor din cap, continuând să fixeze cu privirea bordelul, așa cum făcuse în tot acest răstimp. — Unde altundeva? a rostit ea pe un ton egal. — Bine, a zis scurt Vultur-în-Zbor și a pornit către ușă. — Vultur-în-Zbor, a zis silueta. — Ce-i? Bărbatul s-a oprit în ușă și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
te întreb de multe ori de ce, dar așteptam să fii gata. Acum se pare că mi-am ratat șansa. Tu ești distrus, iar eu m-am așezat. Ești mai mult decât distrus... ești pe cale să fii îmbălsămat aici. Cu un bordel drept piramidă. Cu... Madame Iocasta zise: — Taci. Vultur-în-Zbor, în care se dezlănțuiseră toate frustrările și vinovăția înăbușite până acum, se opri bâlbâindu-se, și rămase așa, prostit, în camera cu parfum de mosc, în timp ce Virgil chicotea, Gilles Priape se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
întâmplat, cap sec cum e. Irina a deschis ușa. în acel moment, în Casa Fiului Răsare, Lee Kok Fook îi lingea lobul urechii lui Aleksandr Cerkasov. Știa asta, bineînțeles. De fapt se aștepta ca el să-și petreacă nopțile la bordel. După ce-l gonise din patul ei, ar fi fost o naivitate să creadă altceva. în plus, un cretin satisfăcut era de preferat unui soț frustrat, care-și cere drepturile. Dar în seara asta o durea. în seara asta, când voise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Probabil că nu i-a plăcut fața ta, a spus enigmatică Elfrida. — N-am ce-i face, i-a răspuns Vultur-în-Zbor. Trebuie să vorbesc din nou cu Virgil. Și, într-un fel, cred că acolo nu vor veni după noi. — Bordelul, a murmurat Elfrida. De ce nu, de ce nuă El purta hainele sale vechi și rupte, de călătorie. Ignatius Gribb, care, ca și Elfrida, fusese un om ordonat până la ultima lui izbucnire de furie, îi păstrase până și basmaua de pe cap, cu tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
îndepărtă iarăși. A treia oară o lovi și și-o zdrobi pe față. Apoi mătură cadavrul insectei de pe el. în ciuda urâțeniei sculpturilor, în ciuda prezenței Elfridei Gribb, în ciuda lipsei oricărui simț al direcției, aici Vultur-în-Zbor se simțea în siguranță. Aerul din bordel era încărcat cu mireasma consolării. Dar adăpostul nu i se potrivea - sau, în orice caz, nu pentru mult timp. Cum eșuase în încercarea lui de a obține stabilitate - adică nu reușișe să se integreze traiului din K -, va trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-i chipul, chipul care-i schimbase viața, chipul cu grumaz ferm, cu o umbră de barbă, cu ochii închiși și cu gene lungi, începu să se gândească la prostii. Poate din cauză că era în camera lui Liv - Liv, cea care părăsise bordelul și siguranța lui de dragul unui bărbat îgreu de crezut acum că acel bărbat fusese Virgil Jones), Liv, care se așezase pe sine și dorințele ei mai presus de îndatoririle sale, și-a trăit clipa - dar Mediei, în timp ce scruta fața aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pe care-o avea ca să-l țină prins în mreje pe Piatră, primul ei bărbat de o eternitate, suficient de mult timp pentru ca Vultur-în-Zbor să-și poată duce la bun sfârșit evadarea plănuită încet și minuțios. Virgil Jones a părăsit bordelul chiar înainte de ivirea zorilor, cu melonul pe cap, cu lanțul fără ceas în jurul taliei și fredonând nevinovat. Gloata se împrăștiase în cea mai mare parte la culcare, dar nemilosul Peckenpaw stătea ca un urs în pragul ușii. L-a privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
îApropo, e curios câte târfe au ales insula Calf. Probabil că meseria lor le aduce multă împlinire.) Liv se bucură de frumusețe și e încântată să își folosească trupul. N-are rușine. Mai are și darul de a da ordine. Bordelul devine imediat al ei. Iocasta, a doua în rang, ca să spunem așa, era singura ei rivală adevărată. îmi place Iocasta. Dar Liv este... ei bine, Liv este. Trebuie să mărturisesc că, până la Trandafir, n-am fost niciodată ceea ce s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de protocronist, iar Mațungă, de, era de partea aialaltă. Nu m-a mâhnit refuzul Flexibilei. Eram bucuros că reușisem să cumpăr treisprezece cepe de la aprozarul de pe Academiei, colț cu Quinet, peste drum de fostul chioșc de ziare cu dever de bordel. În mod normal, dom’ Zăbirică, pe anotimpul acela de criză din preajma Crăciunului, dădea doar șase cepe. Celor pe care îi ținea de intelectuali le făcea unele mici favoruri. De la el cumpărasem Istoria... lui Călinescu, de curând reeditată după mulți ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]