592 matches
-
frumoase, curtate de toți cavalerii din cartier. Duminica la noi se organizau petreceri pe cinste, cu dans pe muzica a doi băieți din vecini, chitarist și acordeonist, și "bufet" asigurat de mama, respectiv colțunași cu cartofi și ceapă prăjită și bostan copt. De Crăciun cei doi frați mai mari vitregeau Parcul Expoziției din apropiere de câte un brad, pe care surorile îl împodobeau cu minuni meșterite din hârtie gofrată, carton, vată și nuci poleite. Războiul, foametea, greutățile n-au reușit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în pictură, dar și în muzică, ne surprind aceste ciudățenii. * Vara se târâie, lentă, amintindu-mi de "ceasurile care curg" al lui Dali, sugerându-mi un pământ întreg, înmuiat, vâscos, ca o picătură uriașă, căzând într-un hău, ca un bostan răscopt, bleg. * Pe o bancă (o știu acolo de mulți ani, uitată, înnegrită de vreme) țopăie două veverițe roșcate, fericite. Se spune că veverițele sunt singurele mamifere fără colesterol, dar asta nu are nici o legătură cu fericirea. * Leneșă, cade o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
viață sunt pe aceste câmpuri periferice. Nici măcar șobolani nu se mai văd; după ce au mâncat tot ce se putea, au părăsit locurile. Nici câini vagabonzi, nici motani, noaptea, nici bufnițe. A crescut vreo doi ani la rând o tufă de bostani galbeni, dar au dispărut și ei. Odată, nu se știe din ce pricini, pe câmpia aceea s-a întins un foc mare, poate din uscăciunea secetei, poate dintr-o flacără; că vin copii din mahala să fumeze când fug de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ia vântul, cu veceuri (!) situate la o depărtare cuviincioasă de locuința propriu zisă. O mulțime de garduri improvizate marchează diferitele proprietăți și chiar grădinile interioare pline de varză, în admirabile tonalități gri verde (ca uniforma de odinioară a Wermachtului), de bostani albi, mari, impunători, tufe de roșii târzii, hrean și sfeclă. Toate gospodăriile sunt la fel, aproape identice; și probabil că oamenii de prin partea locului sunt la fel. Mici funcționari, muncitori șomeri, pensionari, cam această categorie de cetățeni locuiesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ruginite ale unei foste macarale; de departe, pare a fi un exotic schelet de mamut. Încolo, nimic, un peisaj arid, nici câini maidanezi, nici bufnițe noaptea, nici pisici, numai bulgări de pământ calcaros, uscat și, între pietre, o tufă de bostan care înflorește galben. Odată, pe câmpia aceasta, a fost un foc mare, poate din uscăciunea secetei, poate dintr-o joacă de copii care, când fug de la școală; rătăcesc prin acest pustiu, fumând. Focul a transformat peisajul într-o imagine suprarealistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sau amicii lor. Este foarte greu să pui pe ordinea de zi o problemă în interesul comunității. Nu am cu cine să mă aliez. Sunt singura femeie de acolo, iar ei sunt bărbați în stadiul tomnatic în care le înfloresc bostanii. Fiindcă sunt majoritate absolută, pâinea și cuțitul sunt în mâinile lor. Pe mine nu mă aud. Mă văd doar. Și așa m-am învățat cum să pun pe ordinea de zi proiectele mele. Vin cu cea mai decoltată bluză și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mea ungea tocul ușilor și ferestrelor cu usturoi, în noaptea de Sântandrei. Apoi, ritualurile de care încă se mai povestea pe la porțile satului, în apropierea acestei zile și mai ales nopți și nu în ultimul rând, vărzările și plăcintele cu bostan, julfa și alte bunătăți ale bucătăriei bunicii din „cartea” rurală, pe care le așteptam în postul Crăciunului. Și, să nu uit de fetele mari, care așteptau această noapte un an întreg, în speranța lor de a-și vedea ursitul! Credem
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
echipată în tradiționalul și superbul ei costum popular, specific zonei etnografice a Mălinilor Sucevei, moștenit de la părinți, modul exemplar de implicare a salariaților Școlii Normale care, la ediția din anul 2004, au căutat în tot satul Breazu și în împrejurimi, bostani neînghețați, în anul când vremea deosebit de rece, s-a instalat mai repede decât altădată - doamnele Carmen Ristea și Elena Pătlăgică- Suru, părinții elevilor noștri din mediul rural, care an de an, ne- au adus mobilierul rustic și uneltele pentru expoziție
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
practici atît de vechi și de frumoase”, ne-a mărturisit dna Catinca Agache, directorul adjunct al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”. Printre obiectele expuse, încărcate cu o simbolistică deosebită, se numără masa ursitoarelor, colacul lui Andrei, ulciorul cu covașă, păpușile-strigoi și bostanii ciopliți. „Noaptea de Sfîntul Andrei, numită și „Păzitul Usturoiului”, abundă de mîncare și băutură. Odinioară se preparau băuturi și alimente rituale: covașa, colacul de Andrei, turta”, ne-a spus dna Maria Agapi, profesoară la Școala Normală și organizatorul expoziției. Majoritatea
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Andrei, turta”, ne-a spus dna Maria Agapi, profesoară la Școala Normală și organizatorul expoziției. Majoritatea exponatelor sînt lucrări ale elevilor Școlii Normale „Vasile Lupu”. „Rolul creativ al copiilor constă în realizarea acestei diversități de păpuși și a sculpturilor în bostani”, a adăugat dna Agapi. Două ateliere de ghicit viitorul la masa ursitoarelor au reprezentat una din atracțiile serii. În acest mod, practicile rituale au fost reînviate. Coarnele de bour, usturoiul, covașa sînt doar cîteva dintre „armele” cu care se duce
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
o manifestare inedită. Încercând să readucă sărbătoarea în atenția „orășenilor”, ei au golit lăzile de zestre ale bunicilor și străbunicilor, dar și podurile și curțile caselor, pentru a expune costume, podoabe, vase de ceramică, unelte tradiționale, icoane, dar și mulți bostani, pe care i-au transformat în adevărate „opere de artă” și intenționează să-i vîndă, cu prețuri negociabile. „Aceasta este a treia ediție a manifestării și am organizat-o la insistențele elevilor, care au vrut să redea atmosfera sărbătorii”, ne-
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cadrul expoziției au fost prezentate și cântece psaltice, populare sau din repertoriul internațional, jocuri populare, scenete, de către elevii Școlii Normale care nu au uitat să meargă și la masa ursitelor. Ce-i drept, cu regrete după covașă și plăcintă cu bostan și varză, dar nu și după usturoi, am trăit o experiență frumoasă. Ursitoarele au prezis un an deosebit pentru Școala Normală și deja Practicile de Sântandrei au devenit o tradiție pentru tradiție... Roxana CRISTIAN, clasa a Xl-a A O lume
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
pentru a contribui la educația permanentă a urbei. Suntem și vom continua să fim, dacă nu uit ăm... Copiii și profesorii Școlii Normale ne-au arătat aceasta la cea de-a V-a ediție a manifestării Practici de Sântandrei: cu bostani pictați, icoane, colinde, păpuși din cârpă, făcături de ursit ă, o ie dintr- un cufăr vechi și un obraz îmbujorat de copil. Nu în sărbători împrumutate din Occident, ci în acest bagaj de suflet și tradiție stă temelia noastră. Încă
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
materialele din care sunt făcute fiind diferite în orice casă, iar viziunea asupra formei lor este originală. Expunerea lor pe simeze creează de fiecare dată alt joc, ne putem permite asta pentru că păpușile sunt foarte multe și au mărimi diferite. Bostanii care sperie spiritele rele sunt tot de copii aduși, tăiați sau desenați în chipuri hidoase, puși de-o parte, de prin septembrie să nu dea bruma peste ei. Dar cele mai importante lucruri, consider eu, sunt cusăturile de pe prosoapele țesute
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
C, a lui Mihalache Ionuț, din clasa a VlI-a B sau a lui Gânga Cristian, din clasa a VIII-a B, care au făcut colăceii și turtițele de Sântandrei, au semănat grâul în străchini sau neau trimis plăcintele cu bostan, cu varză, cu mere și tradiționala covașă. Consilierul educativ al școlii, profesor Lumința Popa, și-a pus tot timpul la dispoziție, lucrând cot la cot cu elevii și cu ceilalți colaboratori, având grijă ca totul să fie la nivelul specific
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
iarnă pe care și le umpleau cu șezători și alte sărbători, pe care abia le așteptau, pentru a le transforma în prilej de întîlnire și distracție, ce abundă în alimente și băuturi rituale: colacul și turta de Andrei, plăcinta cu bostan, mălaiul, grâul încolțit, vărzarea, usturoiul, covașa. Scopul proiectului Reînnoirea spiritului tradițiilor străbune prin reînvierea unei sărbători populare importante pentru strămo șii noștri, Noaptea de Sîntandrei. Obiectivele proiectului sunt legate de redarea scenică a ritualurilor și practicilor de Sântandrei- colaborarea cu
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
elevi, a aparaturii țărănești, în special a celor de prelucrare a lânii, a obiectelor tradiționale din lemn, fier, lut -cofițe, piua, blide, fiare de călcat, a creațiilor originale ale elevilor din materiale naturale - strigoii de Sântandrei, păpușile din cîrpă și bostanii. Durata proiectului și locul desfășurării Programul educațional se va întinde pe 7 ani: noiembrie 2001- noiembrie 2007. Anual proiectul se desfășoară astfel: o săptămînă alocată vizitării expoziției intitulate „Practici de Sântandrei”, o oră vernisajul expoziției prezentată de etnografii Marcel Lutic
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Vasile cel Mare” Iași: dr. Doina Balan, Ioana Bolocan, Constantin Sofron; artistul fotograful prof. Ioan Agapi, numeroși institutori, învățători și educatoare de la instituțiile școlare din județul Iași. Materialele: mobilier țărănesc, costume populare, cusături, aparatură țărănească, păpuși de cîrpă, strigoi, ceramică, bostani, grîu încolțit, copturi. Așteptările proiectului Manifestarea proiectului să dăinuie, să devină o tradiție reînvierea sărbătorilor vechi și să se îmbogățească de la an la an, obiectivele propuse să fie îndeplinite calitativ superior și să adune cît mai mulți oameni la celebrarea
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
mai apoi de scenariul în sine: expoziție de obiecte specifice acestei nopți speciale, cântece, jocuri și obiceiuri, toate redate scenic! Acestea au condus la o reușită deplină, reușită încununată și de copturile de Andrei, turta și colacul, a plăcintelor cu bostan și cu varză, a covașei, ce se gustă mai ales în Noaptea Strigoilor, toate împănate cu nelipsitul usturoi. Am vrut, firesc, să aflu cine se găsește în spatele acestei idei excepționale. Ei, bine, aveam să cunosc o doamnă mărunțică și plină
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
C) Botoșani, Calea Națională nr. 66 bl. E 4 SC. B AP. 6 țel. 518758 720 ZAHARIA RUSU DAN (E. C) Botoșani, Str. Unirii nr. 3 bl. A1 sc. A et. I ap. 4 țel. 515877 Stagiari EXPER��I CONTABILI BOSTAN LENUȚA loc. Paltinic țel. 094843320 BOTEZ VICTOR str. Col. Tomoroveanu, nr. 15, bl. 104, sc. A, ap. 7 țel. 03151888 DĂSCĂLESCU EUGENIA str. Calea Națională nr. 147, bl. 11, sc. D, ap. 20 țel. 090493539; 031516169 DUMAN VALERIU str. Aleea
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ap. 44 țel. 452532 094582721 17291 BANILA M. ANIȘOARA (n. 1971) Galați, str. Oțelarilor nr. 27 bl. E3 sc. 3 ap. 100 țel. 476755 11026 BORDEANU ADRIANA (n. 1964) Galați, Vădeni nr. 2, bl. C9, ap. 4 țel. 495902 2245 BOSTAN AUREL (n. 1938) Galați, str. Arhipelag, nr. 1 bl. Dafin, ap. 25 țel. 435011 094693225 2199 BRATANESCU SILVIUS (n. 1929) Galați, Reg. 11 Siret, nr. 50, bl. G1, ap. 106 țel. 463357 15892 CAPRARU AURICA (n. 1963) Tecuci, str. Andrei
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Tutori de stagiu POPA IOANA (E. C) ÎI. PERSOANE FIZICE 2196 ANGHELCOVICI ISPAS (E. C) Galați, G. Coșbuc bl. C13, ap. 16 țel. 433608 2235 ARITON BEBI DOINITA (E. C) Galați, Tigl. 2, bl. CS5, ap. 32 țel. 474992 2245 BOSTAN AUREL (E. C) Galați, Mazepa 1 bl. Dafin, ap. 25 țel. 435011 2261 CONSTANTINESCU PETRU (E. C) Galați, A. Vlaicu 23 țel. 426041 2202 COSTIN ARGHIR (E. C) Galați, Reg. 11 Siret bl. E6, ap. 5 țel. 461135 2201 CRĂCIUN
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Văsieni-Chișinău), născut la data de 27 februarie 1959 în localitatea Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Mitropolit Dosoftei nr. 130, ap. 18. (988/2002) Copii minori: BOLȚETESCO RODICA, născută la data 18.10.1993. 16. BOSTAN GHEORGHE, fiul lui Tudor (fiul lui Elena n. 25.12.1910 în Gemăna și Mihail) și Nina, născut la data de 6 mai 1965 în localitatea Gemăna, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Costin
HOTĂRÂRE nr. 939 din 18 august 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]