3,756 matches
-
minuni noui și unde glasul ciobanului Petrache Lupu îndeamnă atât de blând: pocăiți-vă! “; cu subtitlul „Sfântul e un om simpatic“ - „L-am privit pe Petrache Lupu de aproape. E încălțat în opinci, poartă o cămașă cusută cu floricele, un brâu negru și o pălărie neagră[...] E puțin cam «tare de urechi» și gângăvește. Dar avea o putere magică: e deajuns un semn cu mâna de acolo de sus și toată lumea îngenunche. „Am fost la Maglavit. Ne-am convins de cele
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
pentru flote auto și leasing imobiliar. ( E. C.) Balul Izmenelor Sâmbătă, 5 martie, de la ora 20, Consiliul Local și Primăria din Mehadica organizează prima ediție a Balului Izmenelor (dedicată Zilei Internaționale a Femeii), ce va fi precedat de Balul Megincanilor și Brâul Femeilor. Vor fi premiate cele mai originale costume populare femeiești (la categoriile adulți și copii) și vor fi extrase numerele câștigătoare la tombolă. Muzica va fi asigurată de Nicu Novac și formația lui. ( T. T.) Cursuri de pregătire Vineri, 4
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
și-urechi ciulite, Sfioasă paște în savana deasă, Picioarele îi sunt alcătuite Precum o tristie prea mlădioasă. Sub soarele torid e însetată Și tot sfioasă merge către râu, Să se adape, însă dintr-o dată, Din iarba deasă ce-ajungea la brâu, Ghepardul a țâșnit precum un arc, Setos de sânge și înfometat, Iară gazela parcă-i prinsă-n țarc În cotul râului învolburat. Eschive a făcut în salturi lungi, Din calea sângeroasei carnivore Și în savană a lăsat doar dungi Pe sub
GAZELA ȘI GHEPARDUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384947_a_386276]
-
sulfina măndra-n brațe să mă țină Să mă miroasă mereu și să-i spun că sunt tot eu... Fă-mă ac cu care coase și fir negru de matase Pănză-nălbită de în să-i stau în poala puțin . Cingătoare strănsă-n brâu poalele să i le tiu , Ie-nflorată și dragă ori pe buze să-i fiu fraga... Fă-mă lacrima ce-i curge pe obraz atunci cand plânge , Zâmbetul de e voioasa ,vocea când e furioasă . Fă-mă Doamne ce vrei Tu
FA-MA DOAMNE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385076_a_386405]
-
al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal ca un brâu din piele purtat cu fală mai ales de către maramureșeni, frumos ornamentat și cu franjuri multicolore. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal ca un brâu din piele purtat cu fală mai ales de către maramureșeni, frumos ornamentat și cu franjuri multicolore. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe patru labe, având coamele lor stufoase, ridicate
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
SECULARI Mă pierd prin codrii seculari, Ca gândurile să le împânzesc, Mă alătur altor solitari, Cum aș putea să mă opresc? Cu toate că merg înspre tăcere, Aș vrea să întrevăd infinitul, Am o deosebită plăcere, Să îndepărtez sfârșitul. Îmi înfășor un brâu de stele, Preluate din Pajiștea Albastră, Te numeri și tu printre ele, Frumoasă mușcată în fereastră. Referință Bibliografică: PRIN CODRII SECULARI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1760, Anul V, 26 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
PRIN CODRII SECULARI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384644_a_385973]
-
coline și cu tineri și copii mulți jucându-se la umbra palmierilor. În aceste plimbări pe ape, de-a lungul malului fluviului, îi plăcea să admire, de departe, chipurile evreilor tineri, în haine albe, lungi, cu podoabe colorate cusute la brâu și la poale, care păreau atât de fericiți în satul lor. Într-o vreme, Rameses remarcă un grup de fete care stăteau pe colină sub umbrar și se uitau spre fluviu când trecea el, iar unele dintre ele, recunoscându-l
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
marele necaz căzut peste ei, înălțau ochii spre cer și se rugau la Iehova, să le dea o speranță, o minune. În același an, umblând printre lucrurile sale vechi, Rameses, fiul cel tânăr și frumos al egipteanului Asenath, dădu de brâul cu care băiatul evreului îi învelise piciorul sfâșiat de crocodil. Rămase uimit aducându-și aminte de acel episod, de care uitase demult. Piciorul lui se vindecase chiar de atunci, dar mai erau semne multe pe pulpă. Abia atunci, Rameses începu
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
salvaseră de la moarte, acolo, pe ostrov, atunci când era înconjurat în noapte neagră de șacali fioroși. Într-adevăr, ce minunat îi venise acel ajutor providențial ! Dar cine erau acei băieți din sat, care își primejduiseră viața pentru a-l salva? Privind brâul înflorat, văzu ceva figurine cusute pe el, ca niște semne pe mijlocul brâului, cum era obiceiul evreilor. Nu încăpea îndoială că acei băieți erau evrei, poate chiar din satul de lângă moșia tatălui său. Gândindu-se mereu la acest lucru, îi
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
șacali fioroși. Într-adevăr, ce minunat îi venise acel ajutor providențial ! Dar cine erau acei băieți din sat, care își primejduiseră viața pentru a-l salva? Privind brâul înflorat, văzu ceva figurine cusute pe el, ca niște semne pe mijlocul brâului, cum era obiceiul evreilor. Nu încăpea îndoială că acei băieți erau evrei, poate chiar din satul de lângă moșia tatălui său. Gândindu-se mereu la acest lucru, îi veni în minte să întrebe pe toți săteni care veneau să cumpere grâu
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
cineva care să-și aducă aminte că l-a scăpat de șacali în acea noapte de spaimă. Cel care ar fi zis ca el a fost atunci să-l salveze, Rameses l-ar fi întrebat de îndată ce semne erau cusute pe brâul salvator. Mulți tineri trecură pe la casa lui Asenath, dar niciunul nu afirmă că l-ar fi scăpat pe Rameses. În fine, când băieții lui Efraim, Tamir și Menahem, trebuiau să vină iar la egiptean să împrumute încă o măsură de
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
încă o măsură de grâu, Rameses îi întrebă și pe ei dacă sunt cumva cei care veniseră în ajutorul său. Da, băieții lui Efraim recunoscură că ei au fost aceia. Atunci Rameses îi întrebă : - Știți, oare, ce era desenat pe brâul cu care mi-ați înfășurat piciorul rănit, adică ce reprezentă acel desen? Tamir și Menahem nu mai știau. Tamir luă cuvântul și zise : - Nu mai știm ce era desenat pe brâul acela. Dar fug acuma până acasă, s-o întreb
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
Rameses îi întrebă : - Știți, oare, ce era desenat pe brâul cu care mi-ați înfășurat piciorul rănit, adică ce reprezentă acel desen? Tamir și Menahem nu mai știau. Tamir luă cuvântul și zise : - Nu mai știm ce era desenat pe brâul acela. Dar fug acuma până acasă, s-o întreb pe mama mea, Hannah, ea a cusut acele desene, ea trebuie să știe! Tinerii plecară grăbiți s-o întrebe pe mama lor. Se întorseseră repede și-i povestiră lui Rameses : - Mama
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
o întreb pe mama mea, Hannah, ea a cusut acele desene, ea trebuie să știe! Tinerii plecară grăbiți s-o întrebe pe mama lor. Se întorseseră repede și-i povestiră lui Rameses : - Mama zice că chiar ea a cusut pe brâul lui Tamir o turturea și un ibis, ca să recunoască brâul lui Tamir de cel al lui Menahem. - Ia să ne uităm, zise Rameses. Da, așa este. Desenele reprezintă o turturea și un ibis. Uitați-vă și voi aici ! Deci voi
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
desene, ea trebuie să știe! Tinerii plecară grăbiți s-o întrebe pe mama lor. Se întorseseră repede și-i povestiră lui Rameses : - Mama zice că chiar ea a cusut pe brâul lui Tamir o turturea și un ibis, ca să recunoască brâul lui Tamir de cel al lui Menahem. - Ia să ne uităm, zise Rameses. Da, așa este. Desenele reprezintă o turturea și un ibis. Uitați-vă și voi aici ! Deci voi ați fost cei care v-ați pus în primejdie viața
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un brâu. Costumele tradiționale erau făcute de oamenii
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un brâu. Costumele tradiționale erau făcute de oamenii satului și aici putem aminti că țăranii erau buni meșteșugari. Pe lângă faptul că erau buni zidari, dulgheri, covaci (fierari), erau și foarte pricepuți în confecționarea textilelor. Un rol important în confecționarea textilelor l-a
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
amenajate cu grijă și deosebit de curate, iar plămânii se alimentau cu aer curat, cu gust și miros diafan de foioase și conifere. Spațiile de trecere dintre clădiri și gazon erau pavate cu piatră de formă hexagonală având culoarea asortată la brâul de jos al clădirilor. Am lăsat grupul să intre în casa principală și am pătruns în grădină, unde marii poeți ai grupului intraseră deja și se întrețineau cu o doamnă foarte amabilă și plăcută la vedere, care nu era altcineva
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
din când în când câte o privire celor care intrau. Un bătrânel - așa îi părea - târându-și anevoie papucii, se îndrepta cu farfuria ținută de mâinile sale tremurătoare spre o masă. De-a lungul pantalonilor de pijama, prinsă cumva de la brâu, îi atârna o pungă de plastic în care se observa ceva întunecat. Sonia își mută privirea în altă parte. Mergând pe culoar, văzuse pe pereți reclamele acestor pungi. Acum le vedea în realitate și putea înțelege cum se folosesc. Împinse
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
ciupag și cu mânecă largă, confecționată dintr-o singură bucată de pânză de in sau din bumbac. Pentru asigurarea lejerității în mișcare, este lucrată cu doi clini laterali, ceea ce imprimă și o anumită notă de eleganță. Decorul este format din brâie ornamentale amplasate pe poale și pe marginile mânecilor. Acest motiv este reluat, ca un chenar, în jurul ciupagului și la bata din jurul gâtului. Decorul cu motive geometrice de la bondiță poate fi preluat în gulerul cămășilor care se încheie cu acesta. Peste
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
peste țeava de deasupra. Așa că fac bătaia, să-mi iau avânt, însă capătul scândurii cade de pe țeavă, eu vin cu pieptul în țeava de sus și mă răstorn în apă însă în cădere mă lovesc cu fruntea de platbanda de la brâul de protecție al navei, de unde era scos lemnul, o table groasă de vreo 3 milimetri, îmi retez nasul și mă scufund în apa rece. Șansa mea a fost, că nu m-am lovit mai sus în tâmplă, să-mi pierd
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu un Dragobete Să-mpart iubirea peste tot: La păsări, animale, fete
PENTRU ZI DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383954_a_385283]
-
Articolele Autorului DRAGOBETE Visat de băieți și fete Este mândrul Dragobete, Cu ochii cum este cerul, E al dragostei străjerul Și părul precum pământul Și liber cum este gândul, Frumos de nu se mai poate, E viteazul din cetate La brâu cu o mică goarnă, Sunând alt sfârșit de iarnă. Baba Dochia-l privește Cu mult drag și se fălește Că e fiul ei și-i pare Că nu are-asemănare. Preaiubitul Dragobete, Cel mult așteptat de fete, Păsările-n plai aduce Și
DRAGOBETE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383373_a_384702]
-
dar totuși speram că într-o zi vom mai avea un palat locuit de rege, nu numai cetăți în ruine, singurele pe care am avut voie să le știm rămase de la domnii noștri. Înțelegeam că va fi greu de trecut brâul de gheață al istoriei și trăiam în speranța întâlnirii cu Regele nostru, speram că țara dungată de rănile șenilelor se va preschimba piedestal pe care va reveni Regele nostru care este ființa istoriei, azi. „Europa liberă” ne-a întreținut vie
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]