3,717 matches
-
din Geamia Sf. Sofia. Și atunci, cuvintele, întrebările devin de prisos: “M-am oprit cu dinții în miezul cuvântului tocmai la timp pentru a cumpăra de la puștiul cu fes vișiniu câteva acadele, fistic și susan de mai an. În jurul nostru, brâu de feline parșive, ochii ferestrelor se opinteau, trudeau să translateze lumina zilei prin miezul de sticlă veche și grea ca seul de batal . Melania Cuc își poartă Iisusul personal pretutindeni în lume și El o însoțește îndrăgostit și mai supus
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe cei de la munte Să ceară-n instanță drept la transhumanta. Dacă vor zări și vor întâlni Mândru vânător pe langă Obor , Mustăcioara lui până corbului Pușcă de la brâu (marca nu i-o știu) Să-i spună curat că s-a înșelat , Iepure nu sare din mandre mioare Nici fazanii buni nu cresc prin pășuni. Și s-or înțelege că-i proastă o lege Cine a legiuit-o nici
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
-a lor corăbii... Potop dezlănțuit Din nouri se prăvale. Albastrul infinit Nu poate-i stă în cale, Până când negrii cai Desparte luptătorii, Purtându-i peste plai, Din copite zvârlind norii. ............................................. În lanul cel de grâu Zâmbește roșu macul, Spre curcubeul brâu ---Răspuns de la Oracul. Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ZI DE VARA / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1438509379.html [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
simțea un pic cam obosit, cu toate că normal ar fi trebuit să fie complet refăcut după cele două zile de weekend. Pentru el au fost zile de muncă brută. Cu mănușile de protecție în mână și, șorțul din pânză legat de brâu, a lucrat cu conștiinciozitate în grădinița din fața casei, pregătind-o pentru un nou ciclu de viață. Mai întâi a descoperit azaleea îndepărtând folia de plastic și pernele din burete care protejaseră peste iarnă planta împotriva înghețului, apoi a dezgropat butașii
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386226574.html [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
de poeme, Umblă despletită, cu figuri boeme. Păsările nopții, în straie parfumate, Pândesc pe la colțuri, de vers înfometate. Bardul, cu câinii albi și iuți, Alungă strigoii prin munții cărunți. La castel, prinți și Ilene Cosânzene Se prind în joc, cu brâu de sânzâiene. Cu buzele dulci, ca boabele de struguri, Zânele-și ard, în lumini, miresme de ruguri. Ecoul iubirii, ferit de blestem, Se pierde pe vale precum un recviem. Din Ruga lui Goga, ca un blestem pe rană, S-aprind
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
miroase a primăvară Iar sărbătorile-s frumoase, ca nicăieri, Este locul de suflet din fiecare vară Mergând cu tălpile desculțe prin poeni. Este acolo unde cântă ciocârlia Curtea bunicilor era neîncăpătoare, Locul unde ne-am petrecut copilăria Prin nămeți până la brâu sau arșiță de soare. Este locul unde ne-am crescut copiii Și anii ni se adună-n buchete, Unde dorim să ne creștem nepoții Cu dragoste, în liniște fără regrete. Acasă este acolo unde ne-am născut, Unde ne sunt
ACASĂ... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1455561537.html [Corola-blog/BlogPost/382931_a_384260]
-
a venit la noi niciun albanez cu desaga plină de cuvinte. S-au deplasat acolo autorii DEX-ului, știind că limba ălora este ...daco-moesică. Și astfel ne-au înzestrat cu „origini”albaneze pentru multe cuvinte, precum: brad (bradh), vatră (vatreo), brâu (bres), barză (bardheo), căciulă (kesuleo), cioară (sorrio), copac (copacio), cioc (ciok) ș.a. Apoi, ne-au „explicat” că din cuvântul „cioc” provine și cuvântul „ciocârlie”. Ah...lie ciocârlie! N-am știut că ne-ai venit pe limbă tocmai din zările albaneze
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
o privește cu atenție, fixându-i formele descoperite în timpul lucrului. Ea era aplecată și sânii se lăsau pe bluză împingând-o către în jos, părând a fi mai mari decât în realitate. Fusta era săltată și prinsă cu poalele la brâu, astfel că picioarele i se dezgoleau mult peste nivelul genunchilor, lăsând a se vedea pulpele netede, cu carnea tare sub pielea ce-i lucea ca abanosul, în timp ce se târa cu genunchii pe fiecare metru pătrat în parte. Mișu rămăsese cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_3_marian_malciu_1326391641.html [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
și mușchiulețul, a lăsat cuțitul jos și s-a dus, tiptil, la ușa de la baia de serviciu, la care era lumina aprinsă. A ascultat atent. Când a auzit zgomotul apei curgând la chiuvetă, a intrat brusc... Violeta era dezbrăcată până la brâu și își arunca apă peste fața plină de săpun. Avea ochii închiși. Bluza era atârnată pe cuierul mic de pe ușă. El a remarcat pielea ei închisă la culoare și s-a mirat cât de netedă și întinsă este peste tot
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_3_marian_malciu_1326391641.html [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în Moldoveanu. Rapsodul satului le cântă celor de la petrecere din fluier, caval ori clarinet, brâuri, sârbe, jocuri de doi, pe ritmul cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc de după munți, aprinzând răsăritul. Săgeți de foc brăzdează cerul. Valuri de flăcări
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
cu plocoane la nași, apoi toți ies la plimbare pe ulițele satului, în straie de sărbătoare. Conform tradiției, în Duminica Paștelui nu se joacă. Se spune că, în urmă cu veacuri, s-a scufundat un han sub tropăiturile sârbelor și brâurilor jucate de domnișani și au pierit atunci zeci de suflete. Așa că, începând de atunci, nu se mai joacă în prima zi a Sărbătorilor de Paște. În schimb, lumea joacă a doua și a treia zi. Copiii ciocnesc ouăle roșii „pe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
se îndrepte spre casele lor, pentru o binevenită odihnă: „Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de vuiet plin, Fumul alb alene iese Din cămin”. Iată viața la țară, iată viața pașnică și sănătoasă din Domneștii de Argeș. Mereu
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
remarc, atât eu, cât și ei, printr-un pact nedeclarat, dar vizibil pe expresiile noastre, cum gunoaiele și mizeria sălășluiesc în voie de-o parte și de alta a șinei de tren, care înoată prin iarbă crescută pe șine până la brâu, cum câinii comunitari încă se plimbă pe drumuri scarpinandu-se relaxați de purici. Mai mult de atât, în gări și trenuri, în mijloace de transport în comun, care transportă turiști, nu există aer condiționat vară, cănd caniculă e la ea
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1440504587.html [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
deosebită, fiind un fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu. Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din cărămidă. Fațada a fost realizată în stil neoromânesc, bogat ornamentată cu solbancuri din piatră, ancadramente la ferestre și uși, brâuri ornamentale cu denticuli sub cornișe. Construită în anul 1912, suprafața parterului 565 mp, etajul 558 mp, beci/cramă din cărămidă 90 mp, curtea de 15.700 mp. Mândria satului și a mea cândva, durerea, neputința, acum, văzând-o în paragină
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci urmașii țării, odă le-o purta. Să iubească glia, pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească limba cea păstrată-n țară
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1485979052.html [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
chipul fetei. Era ca o rază de soare care adusese lumină în spațiul acela închis și întunecat. Era o fată de nici douăzeci de ani, slăbuță, cu un păr bogat, auriu împletit în două cozi groase ce-i coborau până la brâu. Fața era albă, doar vreo câțiva pistrui aurii îi stropeau obrazul, dar ochii mari, viorii erau grei de tristețe și parcă ușor înlăcrimați. Maria sparse momentul de vrajă: -Dar tu, fată, la cine mergi, că nu ești de pe la noi? -Of
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1466064315.html [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
coloane, între care se află două ferestre și o ușă; în flancuri se află două ferestre. Toate sunt surmontate de ornamente triunghiulare și de un rând de cinci ferestre negre mici pătrate. În vârful scutului, sub castel, se află un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Castelul reprezintă Castelul Mocioni din zonă, construcție impunătoare cu mare valoare arhitectonică și istorică, denumit și "Micul Trianon". Brâul undat semnifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238009_a_239338]
-
află un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Castelul reprezintă Castelul Mocioni din zonă, construcție impunătoare cu mare valoare arhitectonică și istorică, denumit și "Micul Trianon". Brâul undat semnifică râul Mureș, care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cermei, județul Arad Descrierea stemei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238009_a_239338]
-
culoare galbenă, iar jos denumirea "Berteștii de Jos", cu litere de culoare albastră. Steagul se fixează în hampă în partea stângă pe lățime. Stema comunei Berteștii de Jos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, pe fond verde, se află un mănunchi de spice de grâu de aur. În partea superioară, în stânga, pe fond roșu, se află un stejar smuls, cu coroana compusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280168_a_281497]
-
se află un pește de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. De asemenea, însemnele sunt imprimate pe ambele fețe ale steagului (avers - revers). Semnificațiile elementelor însumate ale steagului și ale culorilor reprezentate Brâul undat reprezintă lacul Berteasca, râul Călmățui care străbate localitatea și fluviul Dunărea, care se află la mică distanță de comună. Mănunchiul de spice de grâu face referire la ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Stejarul simbolizează pădurea Viișoara din zonă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280168_a_281497]
-
dotare cu echipament de protecție a personalului serviciilor voluntare și serviciilor private pentru situații de urgență a) Șef serviciu: 1. costum de protecție tip pompier; 2. cizme scurte din piele cu branț metalic; 3. cască de protecție cu vizor; 4. brâu pompier (centură de siguranță); 5. lanternă; 6. aparat de respirat cu aer comprimat; 7. mănuși de protecție. b) Șef compartiment pentru prevenire: 1. costum de protecție tip pompier; 2. cască de protecție cu vizor; 3. brâu pompier (centură de siguranță
Ordinul 96. Cum scot pompierii profit după Colectiv-document by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102670_a_103962]
-
protecție cu vizor; 4. brâu pompier (centură de siguranță); 5. lanternă; 6. aparat de respirat cu aer comprimat; 7. mănuși de protecție. b) Șef compartiment pentru prevenire: 1. costum de protecție tip pompier; 2. cască de protecție cu vizor; 3. brâu pompier (centură de siguranță); c) Membru în compartimentul de prevenire: 1. costum de protecție tip pompier; 2. cască de protecție cu vizor; 3. brâu pompier (centură de siguranță). d) Membrii formațiilor de intervenție, grupelor de intervenție, echipelor specializate, conducătorii autospecialelor
Ordinul 96. Cum scot pompierii profit după Colectiv-document by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102670_a_103962]
-
compartiment pentru prevenire: 1. costum de protecție tip pompier; 2. cască de protecție cu vizor; 3. brâu pompier (centură de siguranță); c) Membru în compartimentul de prevenire: 1. costum de protecție tip pompier; 2. cască de protecție cu vizor; 3. brâu pompier (centură de siguranță). d) Membrii formațiilor de intervenție, grupelor de intervenție, echipelor specializate, conducătorii autospecialelor: 1. costum de protecție tip pompier; 2. cizme scurte din piele cu branț metalic; 3. cască de protecție cu vizor; 4. brâu pompier (centură
Ordinul 96. Cum scot pompierii profit după Colectiv-document by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102670_a_103962]
-
vizor; 3. brâu pompier (centură de siguranță). d) Membrii formațiilor de intervenție, grupelor de intervenție, echipelor specializate, conducătorii autospecialelor: 1. costum de protecție tip pompier; 2. cizme scurte din piele cu branț metalic; 3. cască de protecție cu vizor; 4. brâu pompier (centură de siguranță); 5. lanternă; 6. aparat de respirat cu aer comprimat; 7. mănuși de protecție. Citiți aici, pe larg, Ordinul nr. 96/2016. Dacă v-ați confruntat cu astfel de probleme vă rugăm să ne scrieți în secțiunea
Ordinul 96. Cum scot pompierii profit după Colectiv-document by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102670_a_103962]
-
Cartea, de la manuscris la tipăritură esteorganizată în colaborare cu Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște. Toți cei interesați de începuturile și evoluția culturii scrise vor putea admira, în cadrul expoziției, manuscrise și carte veche (sec. XVII - XVIII), dar și călimări de brâu, ornamente tipografice și xilogravuri din colecțiile muzeului. Tot aici, pe lângă faptul că vor afla informații despre modul în care se realizau cărțile manuscris în Evul Mediu, vizitatorii își pot încerca talentele de caligraf, folosind instrumente și suporturi de altădată într-
850: număr record de evenimente la Gaudeamus 2016 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104295_a_105587]