767 matches
-
la Thomas, Thomas are un atelier uimitor, e artist fotograf, plecat din țară cu părinții lui de când era mic, s-a reîntors să facă aici Artele plastice, e sas, s-a înscris la clasa de fotografie și la acest sas brașovean am văzut cele mai frumoase instantanee cu Maramureșul nostru, e fascinat de Maramureș, are acolo o mulțime de prieteni și toate praznicele mari le sărbătorește cu ei, îl interesez mai ales prin faptul că pictez o biserică, vrea să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu mare plăcere.) Într-o altă seară am dat peste-un film cu Pierre Richard și-am rîs În hohote, căzînd literalmente de pe canapea spre disperarea neputincioasă a copiilor care nu găseau comică nici o secvență și regretau vizibil bîzÎitul medicilor brașoveni. Revenind În living, ni se expune minuțios programul de vizitare a țării, planul lui Arie și Lucie este de a mobiliza Întreg clanul Abbeloos și Bootmans, sînt vreo douăzeci de persoane disponibile, fiecare ne va plimba Într-un alt oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și sistematic pentru geografie. Ca mărturie a acestui interes, intelectualii români din Transilvania tipăresc acum o serie de manuale de geografie universală, lucrări moderne, destinate unor scopuri didactice și de informare generală, dintre care se remarcă Gheografia editată de negustorul brașovean Nicola Nicolau XE "Nicolau" , În 1814-1815, sau Icoana pământului, În trei volume, publicată În 1841-1843, la Blaj, de către profesorul Ioan Rusu XE "Rusu" . Evident, ele nu făceau decât să se alăture lucrărilor similare, mult mai numeroase, tipărite În alte limbi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
luminării, de exemplu, costa 2 florini pe semestru, adică aproximativ 4 creițari numărul, iar Gazeta de Transilvania ajunsese, În 1846, la 8 florini un abonament anual, respectiv același preț de circa 4 creițari pe număr (În condițiile În care publicația brașoveană apărea de două ori pe săptămână). În general, prețul gazetelor românești ardelene poate fi considerat unul destul de scăzut (George Bariț XE "Bariț" scria, În 1845, despre „rara ieftinătate a foilor noastre”), mai ales În condițiile În care numărul mic de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
liniamente generale se Încadrează perfect, ea face o figură onorabilă. Fluența și limpezimea remarcabilă a limbii, savoarea descrierii și naturalețea sentimentului (asigurate de inspirația populară), contrapunctul refrenului și al Witz-ului, al poantei finale, i-au asigurat, fără Îndoială, prețuirea redacției brașovene și a publicului transilvan. Din punct de vedere formal, piesa e realizată cu destulă acuratețe. Autorul adoptă metrul trohaic de opt silabe și rima Împerecheată, specifice poeziei populare, le mânuiește cu suplețe (cu câteva licențe de ritm, versurile 5, 16
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acest larg context ideologic și de sensibilitate se Înscrie și poezioara apărută sub semnătura „Major Györfy”. În peisajul liric al preromantismului ardelean, ea poate pretinde chiar o prioritate. Dacă poezia lui Ioan Rusu XE "Rusu" , „Iubita părăsită”, apărută În foaia brașoveană la sfârșitul anului 1838, a fost considerată, În istoriografia literară, „o piatră de hotar În literatura transilvăneană, prin inspirația populară”, nu e mai puțin adevărat că piesa de față, apărută În nr. 4 al Foii literare, deși inferioară, ca realizare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ungur, ce plăcere are asupra literaturii noastre!” Este vorba, aici, de unul dintre acele Îndemnuri indirecte, aluzive, atât de caracteristice pentru scrisul lui Bariț XE "Bariț" : dacă un străin dovedește o asemenea aplecare asupra versului românesc (vrea să spună jurnalistul brașovean), cu atât mai mult sunt Îndatorați În acest sens literații români! Textul restituit aici se constituie astfel Într-o sugestivă paradigmă a acelor „temeiuri populare ale literaturii române din Transilvania”, din formularea istoricului literar Ion Breazu. Fiind una dintre primele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atenția ardelenilor. Barometrul politic atât de sensibil al lui George Bariț XE "Bariț" va sesiza imediat situația și, dacă până atunci interesul său se focalizase preponderent asupra modelului irlandez sau polonez, odată cu declanșarea revoluției Italia va beneficia În paginile publicațiilor brașovene de un spațiu privilegiat și de o simpatie nedezmințită. În sfârșit, se observă că receptarea mesajului politic italian printre românii din Transilvania va fi favorizată acum, În mod deliberat, și la nivelul emițătorului, respectiv În mediile politice și culturale italiene
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
loc pe o scară largă În societatea ardeleană, dacă luăm În considerare numai cei 456 de abonați ai Gazetei de Transilvania din Monarhia Austriacă, din anul 1852. Fără Îndoială, aceștia aparțin, În majoritate, elitelor intelectuale. Consecvența cu care redacția foilor brașovene aduce În atenția lectorilor săi actualități italiene ilustrează, probabil, și dorința ziariștilor de a orienta atenția publicului Într-o anumită direcție, dar denotă și interesul viu al acestui public față de asemenea informații. Altă constatare se referă la contextul În care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau a redacțiilor de la Wanderer sau Wiener Zeitung. Fără a neglija nici această modalitate de dirijare a interesului publicului ardelean, se pot reține, În ceea ce privește atitudinile locale românești, următoarele trei aspecte: maniera În care se face selecția materialelor preluate, comentariile redacției brașovene pe marginea lor și frecvența anumitor teme de interes pentru cititorii din Transilvania. Oricum, indiferent de sursa informațiilor vehiculate, lectura actualităților italiene prezente În coloanele Gazetei Transilvaniei În perioada post-revoluționară oferea cititorului ardelean, de două ori pe săptămână, spectacolul unei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
exclamă, pe un ton moralizator: „Sărman tact, sărmană minte sănătoasă, pe unde te vei mai fi aflând”! Dincolo de necesitatea ralierii opiniilor exprimate În publicațiile românești la punctul de vedere oficial, din aprecierile de mai sus transpare și optica proprie redactorilor brașoveni. Preferințele lor nu mergeau defel În favoarea unor metode de acțiune atât de violente precum cele ale revoluționarilor mazzinieni, după cum nici ideologia radicală de la care aceștia se revendicau nu putea Întruni sufragiile unui moderat cum era redactorul Iacob Mureșanu XE "Mureșanu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se abține de la comentarii și aprecieri. Sfera sa de interes nu mergea În direcția ideologiei respective. Altfel, faptul că informația privitoare la desfășurările politice din peninsulă era accesibilă cercurilor ecleziastice românești este evidențiat de distribuția profesională a abonaților la foile brașovene. În 1852, printre cititorii Gazetei Transilvaniei aflați Între hotarele monarhiei se numărau 179 de clerici (nu mai puțin de 43% din totalul abonaților). Între aceștia, primii care puteau fi suspectați de o anumită apropiere În raport cu fenomenul politic italian erau clericii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
situația cea mai frecventă. Chiar dacă exista un climat general favorabil efortului emancipator, reacțiile politice se vor cristaliza În funcție de anumite repere concrete, care vor genera respectivele atitudini. Un prim tip de reacție aparține promotorilor concepțiilor liberale, legați adeseori de mediile comerciale brașovene și sibiene, care Își vor focaliza atenția, după cum am văzut În paginile presei, asupra modelului parlamentar piemontez. Aceștia vor lega ideea de „Piemont politic” de constituționalismul de la Torino, Într-o viziune legalistă și moderată. Situați pe asemenea poziții, era normal
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Organului, dar explicabilă În acest context al durității sociale, este atenția manifestată față de aripa radicală a mișcării irlandeze (trei ocurențe), În asociere cu chartismul. Pe acest teren tematic comun, se pot desprinde totuși câteva opțiuni diferite, În raport cu cele ale gazetei brașovene. În primul rând, se insistă destul de mult asupra inițiativelor caritabile lansate În favoarea țărănimii irlandeze. Ele sunt relevate ca exemple de urmat și pentru Transilvania, pe linia filantropică a iluminismului, apropiată redactorilor de la Blaj (Iosif Many XE "Many" ), În timp ce Bariț XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu urmărește decât să scoată În evidență valoarea de model a experienței irlandeze, care prezenta similitudini atât de frapante cu situația din Transilvania, În plan social, politic, confesional și ideologic. Într-o notă pe marginea unei știri din Irlanda, redactorul brașovean Își motivează demersul: Eu scriu de alte țări și nații ca să vază Întrebătorul ce ochi limpezi și luminoși au alte nații și să-și câștige și el asemenea. La rândul său, Engels XE "Engels" se folosea și el de analiza
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tot ce este englezesc, străini În sânge, limbă și religie, Bariț XE "Bariț" afirmă că prin astfel de atacuri conservatorii mai mult pierd decât câștigă, discreditându-se singuri. De fapt, avem de a face cu o aluzie prin care redactorul brașovean are În vedere tot realitățile din Transilvania, deoarece nici la noi, vrea să spună Bariț, nu lipsesc asemenea atacuri naționale, prin care românii sunt incriminați În termeni similari. O opinie apropiată de cea a lui Bariț XE "Bariț" , În aceeași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
schimburile de locuință, anunțurile pentru închirieri de balcoane și locuințe, aflate (după toate presupunerile) pe traseul trupelor care urmau să intre în localitate. În memoriile sale intitulate Lélekvesztő (Bărcuța, 1941), Kacsó Sánor, la vremea aceea redactor la Brassói Lapok (Foi Brașovene), descrie momentul. Astfel, primul semn concret după modificarea frontierei - dincolo de metamorfozarea atmosferei generale a străzii - a fost că soției sale i-a căzut pe umeri toată treaba din casă, până și spălatul vaselor - aproape toate secuiencele angajate servitoare la Brașov
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
măsurilor guvernului”, existau și alte ..metode contrabandiste” ca ziarul să intre în țară. Articolele „Gazetei de Transilvania” agitau și mai mult spiritele și propagau o atmosferă periculoasă pentru țară și pentru protectoratul rusesc. în articolul Țara Românească și Moldavia, foaia brașoveană dădea asigurări că era tot timpul preocupată de situația celor două Țări Române, oferind știri ori de câte ori „ceva merita publicare'’, în ciuda cenzurii aspre 6'.Redactorii din Brașov făceau un apel către cititorii care posedau știri interesante despre Principate, să le relateze
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Transilvania” a susținut dreptul celor două Țări Române de a-și decide singure soarta, apelând la argumente de ordin istoric, care să sublinieze poziția Principatelor în raporturile lor cu puterile suzerană și protectoare6J. Pe data de 22 aprilie 848, foaia brașoveană lua atitudine față de poziția Rusiei privind cele două Principate, publicând nota din 6 martie a cancelarului Nesselrode către consulul general rus la București, Kotzebue. Nesselrode blama revoluția europeană și își exprima hotărârea de a se recurge la forță în Moldova
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
coborâte de către puterea protectoare la rangul de „administrături”. „Gazeta de Transilvania” exprima mirarea: „Auzi acolo, Principatele să nu cuteze a cugeta la o emancipație politică! Să nu cuteze nici atunci, dacă Poarta s-ar învoi la aceasta?” în continuare, foaia brașoveană făcea un scurt istoric al instituirii protectoratului rusesc, precizând că rolul său e numai acela „de a protege”. Ziarele din Principate nu puteau lua atitudine împotriva declarației lui Nesselrode, datorită cenzurii aspre. Cu toate acestea, ”Gazeta de Transilvania” îi îndemna
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Un alt articol foarte important publicat de gazeta transilvăneană s-a intitulat Protectoratul rusesc în Moldavo-România, în care condamna cenzura instituită în cele două Principate, datorită presiunii consulilor ruși. Articolul condamna interdicția circulației în Moldova și Țara Românească a foii brașovene. Redactorul „Gazetei de Transilvania” critica și disprețuia „toate acele prigoniri” și exprima convingerea că „libertatea tiparului și a vorbirii” va triumfa. Românii din Principate erau îndemnați să organizeze o acțiune împotriva despotismului care să conducă la libertatea cuvântului, condiție absolut
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
2001 și într-o extraordinară ofensivă după 2003. În pionierat în România, Noua Paradigmă a secolului XXI a reușit să trezească interesul intelectualității creatoare din jurul revistelor de mare prestigiu "Timpul" de la Iași și "Mișcarea literară" de la Bistrița, a tinerilor scriitori brașoveni, a scriitorilor băimăreni. La Cluj, aderența la noua concepție e manifestă la scriitorii Virgil Bulat, Ioan Constantinescu, Teofil Răchiteanu. Declarat mort în Occident (certificatul de deces este semnat printre alții și de Raymond Federmann), postmodernismul se încăpățânează transpirând inutil în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
52 și din strada Coșbuc Nr. 26, si un loc de casă, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. pr. conf. mixtă germană din Oravița, str. Gojdu Nr. 54, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. prim. conf. rom. cat. brașoveana din Nermet, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. prim. confesionala ref. maghiară, din Reșița, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. rom. cat. maghiară din Ersig, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară, conf. rom. cat
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
minte, inimă și literatură" a fost o revistă socială și literară, care a apărut ca supliment al "Gazetei de Transilvania", la Brașov, între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865. Din ianuarie 1837, I. Barac, ajutat de tipograful și editorul brașovean J. Gott, scoate "Foaia duminicii", periodic destinat beletristicii moralizatoare și unei literaturi de popularizare în domeniul istoriei, pedagogiei etc. Revista nu rezistă. Editorul renunță la înțelegerea cu I. Barac și la începutul anului 1838 îl va sprijini pe G. Barițiu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
prins comunismul (râde). Mă rog, tata a zis că mergem la Brașov, că e un oraș industrial și copiii au să Învețe meserie, să aibă viitorul asigurat. Și așa am ajuns la Brașov, unde ne-am stabilit: din ’46 suntem brașoveni. Poate că vă mai amintiți cazuri din lagăr ieșite din comun. Ce v-a frapat, momente pe care nu le puteți uita? — Primul moment e boala, tifosul pe care l-am avut. Eu deja visam, aiuream, temperatură mare, fără medicamente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]