1,967 matches
-
a găsit pe lângă gard o roată veche de batoză că nici eu nu știam de ea, s-a dus până la râpă, i-a făcut vânt și a pus la pământ gardul lui Mitică Zavu dar, i-a tras și o brazdă ca lumea culcându-i grâul la pământ, până s-a oprit morișca din viteză. Mi-a făcut-o, ce mai! Neacșu are un frate bolnav și îl întreb cum omai duce cu sănătatea. - Nu e bine deloc. Stă cu ochii
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente de Preasfințitul Părintele nostru Episcop Vasile, a cărui plecare o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
ceva abscons, sub vălul misterului aflându-se practic imaginația viitorului cititor. În paginile romanelor se conturează diferite personaje, unele scăldate în lumina înțeleaptă a măștii șocului. Sub pana sadoveniană istoria în-seamnă un trecut încărcat de confruntări, de înfrățire cu truditorii brazdelor și de un destin călăuzit de rănile acestuia. “Sadoveanu este un apărător neobosit al valorilor trecutului, fie că este vorba de formele de civilizație arhaică, fie că este vorba de producțiile geniului anonim popular ( ... )” (Al. Piru - “Varia. Studii și observații
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
Canada. Dar buclucașul noroi n-are altă treabă decât să-ți tulbure somnul lin, de te trezești căutând din priviri unghiul optim al razei solare pe suprafața lacului Ontario, la pescuit, doar-doar se va descompune lumina în gama nestematei de pe brazda Câmpuri-Est. Ce să te mai miri când începe să te distreze până și tăvălirea fără noimă a irlandezilor în noroi, la tradiționala lor luptă televizată? Nici fericirea copilului tău la descoperirea jocului cu masa lutoasă din spatele casei nu te mai
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
ce-n veci s-au dus. În tot Postul Crăciunului, Oameni cu credință în gând Amână grija trupului, Suflet prin post purificând. Se fierbe grâu de mâncare, Din care, boabe se-aruncă În sus, spre a crește mare Grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, Să mănânce grâu cu nucă. Gazdelor, cloști să le cadă Și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează Dorind să le meargă bine, Sătenii nu mai lucrează, Că necaz peste ei vine
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
Articolele Autorului Deșteaptă-te, Țară, românii ți-i strânge Și mână-i în lupta cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în trecut, să-i fim rădăcină Prin doine și lacrimi de dulce vioară Și
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
să-mi găsesc un „husen” (soț) și să fiu fericită. Nu am aderat la „religioși”, cu toate că, de câte ori veneam la lucru cu o perucă modernă (Bnei-Brak era „patria perucilor” și mie îmi plăceau!) femeile credeau că... gata, m-am dat pe brazdă! Cavalerul (Husenul) meu a venit în cele din urmă din Haifa, „călare” pe un mic automobil Volkswagen, și cu el realizarea tuturor viselor pe care le-am avut în viață. Iar visul meu cel mai „arzător” a fost să am
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
și niște iepurași. După o iarnă lungă, natura iar renaște Zăpezile au început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugureasca Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paste. Grădinile sunt verzi și via e săpata Brazdele sunt pline de ceapă ... Citește mai mult E soare-afară, e iarăși primăvară șoptesc trei vrăbiuțe, tot ciripind la geamSfadindu-se de zor, până la ceas de searăVoioase, țopăind din ram în ram. În curte, ieșit-au la plimbare doi bobocei de
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU POPASULUI Lui Publius Ovidius Nasso Mie, nu chiparosul sau m ăslinul mi-au ocrotit clipă de melancolie, nici vreo piramida sau chilie - am facut, mai degrabă, popas pe o brazda crudă, fierbinte, pe-un front, ori pe un val, în furtună, pe o margine de Orizont - când am fost biruit de tristețe sau oboseală am înoptat în pridvor, sub luna și stele, ori în dorul Afroditei, privegheat de Iele. Referință
ELOGIU POPASULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356142_a_357471]
-
absurd, ca, metafizic, ne întậlnim pe undeva, în viață - dar, mai ales, mi-e teamă că nu iubim, la fel, acelasi soare, ca-n fiecare zi averea-mi v-o las pe veresie - mai dragă-mi este noaptea, pe-o brazda de moșie, măi ’naltă-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare - iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg, cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare - dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă
ELOGIU DOINELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356259_a_357588]
-
vine îngerașul să răstoarne, cu mânuța-i casă? oare, sus, acolo, printre stele, codrii de iluzii-i voi străbate? m-oi, trezi, pe ziua, cu desaga plină cu-alte griji mai mari? pe la prânz, vreo ploaie, mă va prinde-n brazda, pe hotar? în amurg, uita-voi, lângă o palinca, cele nelucrate? Referință Bibliografica: ELOGIU CELOR NELUCRATE / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate
ELOGIU CELOR NELUCRATE de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356260_a_357589]
-
Dor de Eminescu Au curs atâtea verbe pe pagini de poveste Cum curge Oltul de veacuri prin Carpați Și dorul si-a cioplit cuvintele pe creste Cum iubirea trece de la părinți în frați. De atâta dor zăpezile cer poeme în brazde Și cuvintele lui se fac stele pe cer de ape, Paginile, în clipe ancestrale, ne sunt gazde, Și, pe neștiute vin din veșnicie să se-adape. Îmi este dor de Eminescu pe înserate Când îi citesc versul pe genunchi de
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
române cu toate turnurile Carpaților modelate de balade în care își au adăpost Decebalus per Scorilor, Mircea cel Bătrân, toți bărbații înmuguriți pe acest pământ. Eminescu planetă luminoasă în jurul căruia gravitează astrele cuvintelor laminate de înțelepciunea poporului scrise pe hrisovul brazdelor cu plugul. Eminescu cetate cu toate punțile lăsate să intre armata îndrăgostiților cu pletele argintate de stele și brațele pline cu roadele cîmpiilor întinse în inima noastră. Eminescu pași de aur ce se aud trecând din istorie în limba noastră
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește ploaia în privire De brațele vânjoase ce pun în car Rodul
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
buza umflată. Zi-mi că nu-i așa! Nu prea pui preț pe nimenea în viață. Da' ia aminte la baba; tinerețea-i ca floarea, se scutură când ți-e lumea mai dragă și dacă n-ai pus sămânță sub ,,brazdă” ... , mori la poarta azilului. - Dar de unde ai aflat dumneata ceea ce nu știe nici mama, săraca?? - Păi se vede ... - Pe ce se ,,vede”? Doar nu pe obraz și, mai ales, nu în lumina asta chioară, ca de gaz lampant. - După cum te
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
vară. Auzi vocea Măriucăi din adâncul vremurilor, o voce copilăroasă și caldă. - Vreau să avem șapte copii, Costache! Patru băieți și trei fete, eu așa vreau. Tu cum vrei? - Cum vrei tu, Măriucă, așa va fi. O așeză pe o brazdă de iarbă abia cosită. Soarele se lăsa ușor pe coama pădurii. Greierii prin iarba necosită trăgeau de zor la scripcă. Buzele lui se înfruptă din dulceața de virgină a Măriucăi. Sânii ieșiseră afară la aerul plin de miresme de iarbă
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme. Să fie oare o întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci cu canalul
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
săpa, a scobi“ și deci cu canalul era văzută fata la iranieni kanya sau femeia: kona la suedezi, coană al nostru, kuna „femeie“ în tupi guarani (America de Sud), kin în armeană, în udmurtă ken „noră“ etc., femeia fiind văzută ca o brazdă (loc arat) în toate vechile mitologii. Ar fi multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu arik, arâk, arig -, cu sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Privesc în oglinda vieții Prin perdeaua tinereții Și zăresc viața-mi trecută Mâna...fluturându-mi...mută. Clipe fără de uitare Clipe vesele și-amare Trec prin mintea-mi amorțită Tremurând pleoapa-mpietrită. Lacrima, perlă de ocean Lin alunecă...în van Lăsând brazdă pe obraz Dantelând obrazu-mi tras. C-o mâna caldă, trudită Șterg povestea învechită Ce a fost? Și ce va fi? Am știut...dar nu voi ști! Referință Bibliografică: REMEMBER / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI
REMEMBER de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369951_a_371280]
-
Autorului Educația copiilor nu s-a dovedit a avea curs într-o fructificare exhaustivă, mai curând ori mai târziu, dacă decurge din spațiile ermetice ale „tocilarului” - aici nu se strâng învățăturile ca roade, bob cu bob, ci se înșfacă din brazde sau claie! Or, dragostea de a vedea, auzi, examina și ști nu e nici lineară, nici cu grămada, e suplă, ageră, vie, înflorește în lăncile curiozității și-n atracții, uneori chiar indiscernabile, dar în măsură să stimuleze reacțiile afective născânde
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
nisipul călător din tine... Aș strangula cuvântul care doare Grădina mea cu flori, te rog, nu plânge Eu ți-aș așterne inima cărări Și aș ciopli dorința ta în mine Iubirea mea, șirag de întrebări, Urcuș spre bucuriile Divine Ești brazda începuturilor toate, Povară despletită a luminii Te-aș împleti izvoare-nvolburate- Prin vene să-nflorească trandafirii MI-E INIMA CLEPSIDRĂ Mi-e inima clepsidră Cu vise-mbobocite Atinge-mi dorul muguri Să crească floare-n floare Coboară-n mine ploaie Și urcă
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
Grădină a lui Dumnezeu, spune Arhiepiscopul de Argeș- Calinic-Boierul, au tăbărât veacuri de-a rândul, din toate părțile, neamuri care au primit și ele de la Dumnezeu Țara lor. Ne-au întunecat zările, ne-au distrus cărările, au umplut de sânge brazdele, au ars grânele, au otrăvit fântânile. S-au pus cu topoarele să hăcuie pădurile și să distrugă Grădina lui Dumnezeu, dată românilor spre păstrare și bucurie.”(Calinic Episcopul-Veșnicia de zi cu zi. Curtea Veche, București, 2006, p. 117) Țara noastră
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI, FRAȚI ȘI SURORI DE ȚARĂ! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! Azi, sub țarina bătrână drumu-și șterge doru-n barbă cărând datina străbună pe sub firul ars de iarbă. Sub omătul de aramă ștergând brazdele de soare români scriu pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
Și nici nu mă întreb, câte vor urma, sau câte am pierdut. Nu m-ai învățat dacă vreodată pe alt drum vei pleca, Cum să-mi mint inima, care mereu te va aștepta? Gândurile î-mi taie-n suflet o brazdă vie, Le-aș călca în picioare, cît mai adânc în glie. Aș vrea să le leapăd, să le sting din minte, Dar ele se reântorc mereu, în alte veșminte. Durerea mă apasă adânc, suflarea mi-o oprește Mintea se revoltă
OARE CÂND Î-MI VA VENI RÂNDUL..? de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369421_a_370750]
-
în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului de Iacob. C. Istrati După mine, iarna e regina anotimpurilor... Din cer coboară, lin se-așează Pe fața blândului pământ, Sub melodia vântului dansează Și sufletele triste luminează, Cu brazdele torcând un legământ. E fulgușorul dalb, ce în plutire Aduce-n case numai bucurii, Surâde Codrului a revenire, Dansând un tango în rotire, Aduce vise și speranțe la copii. Un cățeluș aleargă prin troiene Să prindă-n zbor un fulgușor
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]