836 matches
-
alte cuvinte, să fie un element al vieții, însă, aruncată în cimitir (în cimitirul de mașini) aceasta își schimbă natură și devine simbol al morții. În societățile moderne, omul ajunge să se identifice cu mașina, căci, așa cum observa David Le Breton, "orice corp este o mașină, iar mașinile fabricate de artizanul divin sunt cel mai bine organizate, fără a înceta, din acest motiv, să fie mașini. Nu este, daca nu considerăm decât corpul, nicio diferență de principiu între mașinile fabricate de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
mai mare bine este mic/ Pentru ca viața este vis/ Și toate visuri sunt.)" Rosario Assunto, Universul că spectacol. Artă și filosofía Europei baroce, traducere de Florina Nicolae, postfața de Ion Frunzetti, Editura Meridiane, București, 1983, pp. 154-155. 102 David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, traducere de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p.76. 103 "Milos retourne à la "voiture A". Îl aperçoit la paire de chaussures qui se trouve à la porte de la "voiture 2". Îl leș prend, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
este cea care nu numai că da viață, dar și conserva "specia această enigmatica". "Dragostea lui Castel pentru María este de factură suprarealista, este un cristal care comunică cu Absolutul, punct de convergență dintre real și fantastic, este Nadja lui Breton. Castel întâlnește în María posibilă lui salvare, ieșirea din singurătate, din incomunicare; după prima întâlnire, intuiește că, în sfârșit, a găsit pe cineva care să-l înțeleagă, insă comunicarea perfectă este imposibilă (...)103. Alejandra este absolutul pentru Martín, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ale omului modern. Își asumă misiunea artistului care trebuie să vadă dincolo de "orbirea" sau minciună civilizației noastre, ca să ajungă la cunoașterea adevărului, la Absolut. "Prin Raport (Darea de seamă) despre orbi, Sábato a atins acel punct de care vorbea André Breton, în care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, ceea ce se poate comunica și ce nu se poate, sus și jos, toate astea nu mai sunt percepute ca si contradictorii".16 Ca scriitor, Sábato nu se consideră ca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Paris îi deschide ușile suprarealismului, mișcare pe care o numește "o explozie de libertate", care îl face să pună sub semnul întrebării însăși menirea științei. Se simte atras de caracterul ei irațional, opus rațiunii și obiectivului. Nu a admirat la Breton dogmatismul, ci doar poezia, a iubit la suprarealiști dezordinea, constiinta unui univers "dincolo de real", mărturisind mai târziu că, deși îi plăcea că această mișcare "agită spiritele", când a ajuns el la mișcare, "singurul suprarealism etern era cel rău", așa cum scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
deschide acestuia apetitul pentru scris, astfel că, în perioada 1933-1937, tânărul scriitor va publica în revistele Adam, Adevărul literar și artistic, Lumea românească, Vremea (București), Frize (Brașov), Le surréalisme au service de la révolution (editată la Paris, sub coordonarea lui André Breton) și Les Feuillets inutiles (Paris), sub pseudonimele Mihail Bara și In-Interim, poezii, proză, eseuri, recenzii și chiar unele traduceri. Dintre narațiunile publicate în revista Adevărul literar și artistic, Buțu și Jenică ,,propun o serie de portrete memorabile"8. Prima dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
asistă copiii în prezența acestui caracter insolit va pregăti celălalt spectacol în care Blecher va intra, de data aceasta nu ca martor, ci ca personaj. Blecher este privilegiat încă de la începutul debutului său literar, având o corespondență permanentă cu André Breton, Martin Heidegger (de filosofia heideggeriană fiind influențat în mod evident), Sașa Pană (pe care îl cunoaște în 1934, acesta fiind și cel care va păstra și edita opera postumă a scriitorului), Geo Bogza (pe care-l va întâlni tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
chiar și ,,boala însăși ar avea nevoie de un alt ritm"44, cu romanul Vizuina luminată, Blecher se desparte de scriitorii ironici care considerau cu certitudine real ceea ce era trăit subiectiv, apropiindu-se, în opinia lui Nicolae Manolescu, de Kafka, Breton și Schulz, în proza cărora nimic nu mai este cu certitudine real: ,,Universul nu mai este explorat psihologic, ci poetic și vizionar. Blecher nu jură pe realitate, ci pe irealitate, care poate fi onirică, suprarealistă, fantomatică sau mitică"45. Naturalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
propria artă poetică. Însă acela care discută cu Ladima se dovedește mult prea erudit și fin observator al tendințelor din poezia modernă (sunt amintiți, pe rând, abatele Bremond, care considera că esența lirismului stă în incantația muzicală, ca și André Breton , inițiatorul suprarealismului și adept al subconștientului ca posibil obiect al poeziei), pentru un simplu aviator și diplomat, fie el și dotat cu un spirit al cunoașterii mai deosebit. După îndelungi ezitări și explicații, care nu îl mulțumesc pe autor decât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
l'oublier de sitôt. Metatextul (în sensul strict că se află după textul portretului și cel al notiței aproape necro(filo)logicebbbb), duce până la capăt sfruntarea: Azi, cu un picior în necunoscut, mă simt tulburat de amintirea ei cât André Breton de Nadja ori precum Cioran de Susana Soca, după dispariția acesteia, qui n'était pas d'ici, în accident aviatic sud-american. Mă dau și eu rotund, n'est-ce pas? se întreabă (neo)retoric portretistul și ne trântește în nas poarta
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Aleph, Piatra Neamț, 1995; Fragmente din războiul urban, Editura Outopos, Iași, 1999; Scrisori de închiriat, Editura Cartea Românească, București, 2004. Volume de critică literară: Romancieri interbelici, Editura Institutul European, Iași, 2006; Parodia literară, Editura Institutul European, Iași, 2011. Traduce din Philippe Breton, Manipularea cuvântului (2006), Alex Muchielli et al., Teoria proceselor de comunicare (2006); Dominique Paquet, Frumusețea. O istorie a eternului feminin (2007); Suzanne Lilar, Cuplul, 2008; Jacques Maritain, Omul și statul, 2008, Marguerite Yourcenar, Labirintul lumii. Pioase amintiri (2010), Simone de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Paris, 1975 LE SENNE R., La Caractériologie et la psyhologie des peuples, Paris, 1946 LEAHU, Nicolae, Poezia generației '80, Cartier, Chișinău, 2000 LEFEBVRE, H., La production de l'espace, Anthropos, 1987 LEROY, Claude, Le mythe de la passante de Baudelaire à Breton, în La ville moderne dans leș littératures (fin du XIXe-XX siècle), Littérales nr.12-1993, Centre des Sciences de la littérature, Université Paris X Nanterre, Paris, 1993, p.33-46 LEVBARG, L. A., Teatr Vtoroi Imperii. Darmatirghia. Sțeniceskoe iskustvo; Zola, în Istoria zarubejnogo teatra
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Balațchi • Consiliere educațională, Elenă Dimitriu-Tiron • Parteneriate școală familie comunitate, Mircea Agabrian • Dimensiunile educației contemporane, Elenă Dimitriu-Tiron • Noile sociologii. Construcții ale realității sociale, Corcuff Philippe • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Romancieri interbelici, Livia Iacob • Manipularea cuvîntului,Philippe Breton • Introducere în interpretare. Modalitate consecutivă, Cătălina Iliescu • Vîrsta a treia, Daniela Gîrleanu-Șoitu • Hipertensiune intracraniana, Ștefan M. Iencean • Negocierea și medierea perspective patologice, Ștefan Boncu • Sisteme de înregistrare audio-video analogice și digitale, Dan Dorin Cepăreanu, Irinel Valeriu Pletea, Șerban Naicu, Doru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pictori, arhitecți, sculptori, cât și neurologi, asistenți sociali, filosofi, sociologi, regizori etc. Noua "aliniere culturală" despre care discută S. Sontag are ca bază o serie de texte fundamentale semnate de autori foarte diferiți, precum Nietzsche, Wittgenstein, Artaud, McLuhan, Cage, Lévi-Strauss, Breton etc. De altfel, Andreas Huyssen 44 consideră că postmodernismul își are originile în mișcarea cultural-critică a New York-ului anilor 1960, de unde ar fi fost preluat de către teoreticienii europeni în 1970. Perioada 1970-1980 ar fi fost astfel marcată de o dezvoltare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înțelegere a acestor două concepte mi s-a părut necesară, mai ales că de cele mai multe ori ele au fost discutate fie prin comparație cu alte instanțe discursive, fie prin procedeul includerii lor într-un gen proxim. După cum bine remarca Philippe Breton 530, se întâlnesc extrem de rar pure situații de argumentare sau pure situații de demonstrare sau de seducție, iar această realitate, dincolo de a crea un posibil amalgam teoretic, impune o tratare mai amplă a lor. Trebuie amintit că pentru antici retorica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu seduce oricine dorește să o facă. [...] De aceea, argumentația și seducția nu sunt pentru omul de pe stradă metodele cele mai sigure de a-și atinge scopurile"544. Pornind de la premisa că finalitatea seducției este aceea de a seduce, Philippe Breton (ca și Jean Baudrillard, de altfel, care afirmă în De la séduction, cvasi-tautologic, că "seducția este ceea ce seduce, atâta tot") consideră că seducția este legitimă doar în interiorul câmpului afectiv, dar în momentul când se substituie argumentării prin apelul la sentimente devine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în care economia devine transeconomie, estetica transestetică, iar excesul se traduce în indistincția genurilor și în "gradul zero" al culturii (Jean Baudrillard, La Transparence du Mal, pp. 11-21). 529 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 247. 530 A se vedea Philippe Breton, L'Argumentation dans la communication, La Découverte, Paris, 2001. 531 Aristotel, Retorica, trad., studiu introductiv și note de Maria-Cristina Andrieș, ediție bilingvă, Editura IRI, București, 2004, I.2. 1355 b, p. 91. 532 Tzvetan Todorov, "Spendoarea și mizeria retoricii", în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
usage des moyens d'influencer et de convaincre, ESF éditeur, Paris, 1997, p. 42. 543 Ibidem, p. 39. 544 R. V. Joule, J. L. Beauvois, Tratat de manipulare, trad. de Nicolae-Florentin Petrișor, Editura Antet, București, 1997, p. 9. 545 Philippe Breton, L'Argumentation dans la communication, p. 33. 546 Shoshana Felman, Le scandal du corps parlant. Don Juan avec Austin ou la séduction en deux langues, Éditions du Seuil, Paris, 1980, p. 35. 547 Ibidem, p. 39. 548 Cf. Traian Stănciulescu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
re prezinte 1,5 % din totalul venitului național, în timp ce titlurile străine repreze ntau doar 8 procente din produsul global brut (GDP), în 193 0, față de 11 procente, în anul 1938, și aproape 5 procent e, în 1945. Rezultatele înțelegerii de la Breton Woods, din 1944, au fost afectate de haosul economic și financiar global din peri oad a interbelică. După cel de al Doilea Război Mondial, între 1950 și 1960, f lux urile globale de capital au scăzut până la cele mai joase
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
R. Boudon), precum cele din sud-estul Europei, în România-Bulgaria, cuplate în 2007 la intrarea în UE, cu respectarea unor clauze cam aspre. (15) Ceva asemănător s-a întâmplat în artă și literatură. Creațiile artistice ale unor avangardiști literari ca A. Breton, P. Eluard, L. Aragon, T. Tzara (pseudonimul evreului-român Samuel Rosenstock (1896-1963), fost elev al lui Macedonski și Iser, apropiat de Marcel Iancu și Ion Vinea), pictori ca Max Ernst, de Chirico, Salvador Dali au produs emoții estetice care au revigorat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
10, 110, 355 Boudon R. / 53, 144 Bourdieu P. G. / 16 Brain drain / 48, 67 Brâncoveanu Constantin / 280 Brâncuși C. / 15, 53, 101, 197 Brazilia / 25, 58, 68, 84, 169, 233, 248, 250 Brejnev L. / 301, 313 Brentano F. C. / 96 Breton A. / 53 Bucovina / 30-31, 59, 109, 238, 245 Bulgakov / 140 Bulgaria / 21, 24, 38, 44, 53, 81, 164, 192, 217, 226, 232, 237, 239-240, 249, 260, 279, 302, 306-309, 311, 330, 336 burghez / 20, 108, 157 Burke Ed. / 116, 169
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o mobilitate ieșită din comun, deopotrivă într-un obiect decorativ și într-o ființă controsionată interior. Elementul literar este jucat prin acest transfer al actului atroce în fluiditatea deplină a arcului grațios al figurii coregrafice. În plus, capelura nimfetei, un breton sever, băiețesc, pare să sugereze caracterul androgin al figurii care ne este prezentată. În Salomeea lui Storck, postura dă măsura nu unei contradicții ireconciliabile, ci, mai degrabă, a unei tensiuni perpetue, suspendate în încordarea de arc a corpului care pare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
speciale: pasta de dinți, apa de gură, periuța de dinți și ața dentară. Evită pe cât posibil scobitorile! Ai grijă ca părul să fie îngrijit, pieptănat, aranjat într-un mod plăcut. Nu-l lăsa să-ți intre în ochi, ci tunde bretonul deasupra liniei sprâncenelor sau prinde-l! b) Îngrijirea hainelor Hainele trebuie să fie curate și bine călcate. Nu te îmbrăca cu haine descusute, rupte sau cu nasturi lipsă! Îmbracă-te adecvat fiecărui anotimp, cu haine nici prea largi, dar nici
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
1987, pp. 12-19. * SOFRES Société française d'études par sondages este o instituție franceză de sondare a opiniei publice. (n.tr.) 24 Edgar Morin, L'Esprit du temps, Le Livre de poche, col. Biblio-Essais, 1983, pp. 81-85. * Bagad ansamblu muzical breton inspirat de grupurile de cimpoieri scoțieni și în componența căruia intră cimpoiul scoțian, bombardonul și instrumentele de percuție (n.tr.). 25 Edgar Morin, Commune en France: la métamorphose de Plodémet, Le Livre de poche, col. Biblio-Essais, Paris, 1984, pp. 333-336
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Sfez • Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard • Comunicarea politică, Jacques Gerstlé • Comunicarea publică, Pierre Zémor • Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu • Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Mediatizarea discursului electoral și imaginea publică a candidaților, Viorica Roșca • Propaganda politică, Jean-Marie Domenach • PR politic, Flaviu Călin Rus • Simbolistica politică, Lucien Sfez • Teoria proceselor de comunicare, Alex Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferrandez • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]