2,202 matches
-
în mormânt! Îmi troienesc dorințele sub versuri Și oameni de zăpadă-mi pun pe cale. Jaloane pentru miile de sensuri, Desprinse din poveștile regale. În zilele și nopțile din urmă, M-au frământat dorințe ce-s ascunse În gândurile înecate'n brumă. Sub recele fior de dor pătrunse. Așa cum iarna schimbă-acum natura, Albind-o cu zăpezi imaculate. Curând în inimi va veni căldura Și ne-om iubi prin flori, pe săturate! *** Referință Bibliografică: Îmi troienesc dorințele sub versuri / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
ÎMI TROIENESC DORINŢELE SUB VERSURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384014_a_385343]
-
Fericiților... sâmbătă, 1 noiembrie 2014 elegia toamnei a căzut în toamnă amurgul plin de somn, în mine întârzie o liniște suspectă, cuvintele îmi vin ca foile-ntr-o carte și din oglinda goală răsar culori de orgă; se scaldă-n bruma dealurilor zarea și eu măsor cu ochiul depăratarea, tăcere e ca la-nceputul lumii, fior rotund ce moare ca un dor, eu îmi aștern în mine pat de taină ca să visez în el ce mi-a fost drag: ochiul tău
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TOAMNA IUBIRII PIERDUTE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna iubirii pierdute transformă roua în brumă. Iar prin zile tot mai scurte, plăcerea plimbării curmă. Vântul biciuiește pomii, până cad frunze sângerii. Jalea morții pun în lacrimi galbene, roșii, arămii. Vântul răscolește norii ce-ascund razele de soare. Ploaia să-și pună fiorii în vreme rea
TOAMNA IUBIRII PIERDUTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384134_a_385463]
-
înveselitor direct în inimile avide de spectacolul muzical. Toate aceste evenimente, organizate în anul 2014, de către impresarul Pepino Popescu sunt miniaturale porți deschise spre luminișul fericirii depline și visului liber. Pe 17 noiembrie, în toamna învălătucită de nori, așternută de brume și zgribulită de vânt, formația Europe va concerta la Sala Palatului din București. După legendara Smokie, publicul român, în neabătutul ideal de a-și mângâia viața cu splendoarea vieții, are ocazia meritată de a pluti spre insula de cleștar răsărită
FORMAŢIA ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384129_a_385458]
-
ruginiu și mă pregătesc de sindrofii și nunți, ca să nu-ți mai amintesc despre cumnatul meu Vântu ce se cam umflă în pene și a făcut înțelegere tacită cu frate-său Geru ca să-mi acopere legumele cu pulberea argintie a brumei, numai să-mi facă în necaz, ștrengarii: îmi aduc burnițe reci și sunt atât de răutăcioși că-mi alungă cântăreții, iar tu care ții neapărat să intri în castelul meu, mă faci să fiu încântată căci nu pot să te
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
bunicule! Menumorut își privea nepotul cu admirație. Vedea un flăcău de 20 de ani, înalt cât prăjina și lat pe spinare cât ușile cele mari ale castelului, care învățase de mic, alături de bunicul său, meșteșugul tuturor armelor timpului și toată bruma de știință pe care i-o putuse da episcopul locului și un profesor adus tocmai de la Veneția. Părul lung, strălucitor, sănătos și negru îi încadra o față bărbătească, ușor colțuroasă, dar cu trăsături frumoase, pe care și-o lumina ori de câte ori
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
și vremea e călduroasă, omului îi prevestește trăirea prin an, frumoasă. Că anul va fi rău sau bun, este un zvon păstrat în mit, ce vine cu folclor străbun, prin generații moștenit. Iarna în răstimp se pierde, cu lapoviță și brumă, să-mpletească iarbă verde, primăvara în cunună. Din volumul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Babele din mitologia populară / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
Cu priviri adânci, neclintite, Trec clipe lungi în șir la fereastră, Admirând poteci arămite Și ultimele flori vii din glastră... Se aștern zâmbete și vise Peste momente de melancolii, Trăind printre poeme scrise În nuanțe tomnatice târzii... Drumuri amorțite de brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNA TÂRZIE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383411_a_384740]
-
cuibări... Tristeți, ori dulci melancolii Se revarsă-n sublime magii, Lăsând mister și emoții, Peste liniști ori clipe hazlii... La porți stă carul cu roade Culese-n truda de pe câmpuri, Culorii vii și-mbelșugate Îmbracă noi, aceste timpuri... Printre reci brume, se zăresc Priviri amare, îndulcite De seninul ce le-nsoțesc În inimi, traversând grăbite... Ca o blandă mângâiere, Dinaintea iernii ce vine, Este-a toamnei adiere Ce pătrunde-n raze divine! Râuri în nuanțe arămii Curg întinse peste coline, Despletite în
ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383409_a_384738]
-
distracție naivă, atârnând fire de vieți. Neputința de a lupta cu propriile slăbiciuni și dorințe nelimitate materiale până la epuizare e caracteristică multora, tendința de a ceda instinctelor mai puternice venind adesea din direcția negativă, primând și biruind într-un final bruma chemării înălțării spirituale, simplul lucru palpabil posedând transparența conștiinței, aflată în stare de inerție semipermanentă. Materia fără spirit, în pofida neînsuflețirii, reușește să ancoreze minți în mrejele-i, formând în numeroase cazuri caractere, după tipare care se pliază pe aviditate, dependență
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > NĂZDRĂVĂNII DE TOAMNĂ Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Și-a pus toamna rochie de brumă Și-alergând râzând peste câmpii, Culorile și le-arunca în glumă, Frunzele făcându-le-arămii! Și-ntr-un dans nebun s-a prins cu vântul, Păsările toate le-a gonit Ca să nu se supere pământul Chiar și ceru'-n gri l-a
NĂZDRĂVĂNII DE TOAMNĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383562_a_384891]
-
Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului Dantelării ce strâng cochete monosilabic,sub colb,timpul, mi-au prins o lacrimă-ntre plete ademenind sub somnu-i chipul. Prin tolba fulgilor măruntă sub diademe-n fir de brumă se ascundea,plângând căruntă, o monogramă-n strai de humă. Curgea pe dânsa,lin,șuvoaie, și guri de cerbi pășteau în cete, cu dinți de foc,ca pe-o văpaie o rumegau,scrâșnind,a sete. Căscau și norii-n pumnii
MONOGRAMA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383631_a_384960]
-
Kosmodiskul pentru coloană. O cam incomoda, însă în cele din urmă îl slăbi puțin la gât și înlătură disconfortul. Deschise geamul ca să intre aer curat, dar fiind foarte rece îi dădu frisoane la început. Mai mult ca sigur a căzut bruma, se gândi, dar își puse treningul și începu gimnastica obișnuită încălzindu-se repede. Se uită la telefonul mobil ca să se cronometreze și văzu că era trecut de 11:00. Somniferele își făcuseră cu prisosință treaba. Și totuși o idee nu
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
de ursită;Tu, blondul prinț coborâtor din nori,Eu, fir de lut, o rozâ înflorită.... III. ZBUCIUM, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017. La umbra ta, m-aplec, pădure, Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie, La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă. Nu mai sunt copilița alintată, Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitată A unui drum ce duce către seară. Pe fruntea rece, mi se-așează Toamna, Cu
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
cum vântu-mi șuieră din spate; E ceas târziu, o noapte de catran. Întind cu teamă, mâna printre ierburi, Biet cuc stingher, căutând un cuib...și-un ram. Citește mai mult La umbra ta, m-aplec, pădure,Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie,La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă.Nu mai sunt copilița alintată,Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitatăA unui drum ce duce către seară.Pe fruntea rece, mi se-așează Toamna,Cu norii
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
tremurândă Și-a pus pecetea, vântul, Iar ochii de izvoare Vor fremăta sub ploi. Eu voi pleca în taină, Ca ziua ce se duce! Ca pasărea rănită, În zbor spre nicăieri! Mă va-nsoți parfumul De toamnă rumenită, Argintul dimineții Cu brumă și tristeți. Citește mai mult Eu voi pleca desculță,Spre zorii cei albaștri;M-așteaptă primăvaraCu dalbii ghiocei! M-așteaptă câmpul verde înveșmântat în soare,Lumina dimineții,Parfum de flori de tei.Eu voi păși tăcută,Pe drumul către stele
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Nu te mai văd... Acum sunt doar eu. Nu te mai simt, erai tu și atăt. Nu te mai știu, ești pierdut alizeu. Nu te mai vreau. Te vreau zăvorât. De unde-nflorești ca palidă vrere, Și unde-mi cotrobăi în bruma de bine...? În brațe sunt eu, tu ești o părere, Ce face s-apună o parte din mine. Minunat că dansăm pe același trotuar, În lună, sub lună, pe luna din chip... M-arunci în neant ca-ntr-un estuar
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Nu te mai văd... Acum sunt doar eu.Nu te mai simt, erai tu și atăt.Nu te mai știu, ești pierdut alizeu.Nu te mai vreau. Te vreau zăvorât.De unde-nflorești ca palidă vrere,Și unde-mi cotrobăi în bruma de bine...? În brațe sunt eu, tu ești o părere,Ce face s-apună o parte din mine.Minunat că dansăm pe același trotuar,În lună, sub lună, pe luna din chip...M-arunci în neant ca-ntr-un estuar
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
-n inima ruptă, Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc, Fulgere stau pe liniștea suptă De tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea, Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzică nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
și-n inima ruptă,Ploaia pe ochii ce mi-i oblojesc,Fulgere stau pe liniștea suptăDe tot ce nu am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzică nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mine! -Tu ești Florică mamă? -Femeii îi venise inima la loc, când a auzit că nu e vorba de copila ei. -Da, eu sunt. Vino repede, sunt bolnav! -Imediat mamă, vin acu*! Cum toamna își intrase bine în drepturi, afară bruma era groasă, mama Lăzărica și-a pus o broboadă pe cap, a luat o oală cu apă care se încălzise pe aragaz, a ieșit cu ea afară și a pus-o în piua găinilor și cratița câinelui. După ce le-a
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
CXXXII (care are în stânga gravura Eternita) continuă aceeași notă cu halouri din poeții olteni Macedonski, Arghezi, Sorescu: ,,Nu te uita că-s mic și nu am nume,/ Adâncul fă-l adânc, să-l pot atinge,/ Pe pajiștea din mine cadă brume!// Departele departe mă împinge,/ Tu, Cel din cer, din nevăzuta-Ți lume:/ În gând mă ia! Nu mă lăsa! Mă-nvinge!’’. Ucenicul Theo Răpan nu avea cum să nu se adreseze direct marelui maestru italian al sonetului, răsădit în românește
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
așteaptă iară/ În nemișcarea zodiilor reci./ Nu ți-ai uitat cărarea către țară/ Și vrei să-ți dormi aici somnul de veci. / Aș vrea să-ți împletesc cununa/ Din floarea care încă n-a-nflorit, / Dar peste toate se așează bruma/ Durerilor de veci ce-ai pătimit! Apoi,dl. Radu Botiș recită poezia „Munții mei prieteni”scrisă de poetul-erou Ion Șiugariu din care redau o parte:„ Mă gândesc și-acum cu drag la munții mei/ Nebiruiți de timp și aspre vijelii
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
elaborate. Așa cum reiese din declarațiile făcute de László Tőkés în perioada 1990 - 2010, îndeosebi din fragmentele scrise cu litere italice și subliniate cu aldine, ele fac parte dintr-un război de imagine împotriva României, cea care trebuia despuiată de ultima brumă de simpatie pe care i-o conferise sângeroasa revoluție din decembrie 1989 prin acreditarea câtorva idei: - Românii sunt un popor înapoiat, violent și intolerant care comite pogromuri asupra maghiarilor. O aberație evidentă având în vedere conceptul de pogrom: implicarea/organizarea
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 3 [Corola-blog/BlogPost/93281_a_94573]
-
schimbare, România nu a cunoscut progresul, din contră, lichelele care s-au cocoțat în erarhia politică și în aparatul de stat, au făcut tot ce le-a stat în putință, ca prin intermediul trădării intereselor naționale, să distrugă cu bună știință bruma de avuție, pe care țara o avea în decembrie 1989. Să nu uităm că în acel moment țara nu avea nicio datorie externă, din contră, avea de recuperat bani de la alte state. În prezent, România are una dintre cele mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93378_a_94670]