1,239 matches
-
îndepărta demonii nopții. În dimineața de Crăciun e bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem și o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe... vale, în jos. Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom așa: “Măr (păr, prun etc.), astfel de rodnic să fii cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească Toate bubele... Ieși și piei! În vechea carte “Medicina babelor” (Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbești), publicată în 1890 de Dimitrie P: Lupașcu, aflăm o mulțime de descâmtece și “rețete”, care circulau în veacul lui Cuza și Creangă. Iată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură. - Încep să-i țiuie urechile, e apucat de vărsături, îi curge sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește animalele (caii, vitele, mieii deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care să le spulbere imaginația vinovăției asupra lui. La sfârșit voiau, fără a glumi, să fie acoperiți cu aferim, pentru că nu l-au pedepsit (deși acesta nu făcuse nimic). Calici zdrențuroși și ogârjiți hoinăreau pe străzi. Își zgâncileau în fața lui bubele provocate de păduchi, sub care stătea să crape puroiul. Nădăjduiau să se împiedice de vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Shakespeare etc.) sau personale. Iată modalitatea în care un mit acreditat virează într-unul personal: „William Blake a fost un om bolnav, / Nebun, lovit de streche și turbare, / Ciumat, lepros și-n țeastă cu-o tumoare / De ne-nțeles, cu bube pe picioare, / În sânge-având cristale mari de sare, / Ochiul uscat și spatele jilav / [...] / William Blake o dată s-a trezit / De dimineață cu un sloi de gheață, / Cu grijă pus pe pieptu-i și pe față, / Mulat pe chipul său ce se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
spațiul ei și lumea considerată marginală și ale cărei aspecte grotești uneori sunt respinse de către puriști și, în consecință, exprimă un refuz al scrisului frumos și o preferință pentru "emoții puternice, (...) viață reală, dezbrăcată, adevăr în pielea goală, realitate cu bube și redată la rece, fără prejudecăți, fără calapoade sau decaloguri de bună creștere"170. Astfel, chiar dacă Ion Caraion nu a făcut parte propriu-zis din grupul de la Albatros, părerile exprimate apoi în publicațiile vremii, îl apropie ca ideologie de acesta. Seria
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în care omul este condamnat să-și ispășească o pedeapsă neștiută. Repetiția obsedantă a termenului "oraș" în poemul Cangrenă pare desprinsă dintr-un descântec de dezvrăjire a lumii: "Oraș în care putrezește tinerețea pe străzi,/ oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi,/ orașul-idee, orașul cangrenă, oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit". Moartea "ieșită" pe străzi, situarea începutului de viață, a tinereții sub zodia dispariției, dimineața ca timp al descompunerii alcătuiesc tabloul unei lumi care a murit înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
eul liric, cel al unui infern al limbajului ("ne-au sucit sufletele, ne-au secat picioarele", "semănăm soare, culegem vermină", "geografia unor molii cu belciugul la ușă" - Antreul poemului, "rodul, cu smârcul, se-alese" - Oxidare, "oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi" - Cangrenă). Poemele sale se apropie de cele extatice prin modul de transcriere a fluxului trăirilor aflate la limita dintre conștient și inconștient, sunt însă aproape în exclusivitate formate din tresăriri ale eului încarcerat într-un coșmar
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
noțiuni, din aproape în aproape, cu repetiția obsesivă a termenului central, e o acumulare de tușe îngroșate reliefând senzația de apăsare pe care o generează întâlnirea cu lumea ("Oraș în care putrezește tinerețea pe străzi,/ oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi,/ orașul-idee, orașul cangrenă, oraș adormit/ mai înainte de cuvântul sfârșit", Cangrenă). Eul poetic simte cu acuitate universul exterior și legătura cu acesta se realizează prin senzații dureroase. Întreaga existență e o luptă cu cenușiul, cu moartea, regăsită
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acceptă o singură disciplină: morala îndrăznelii și disciplina curajului.", Ion Caraion, "Libertate și poezie", în Ecoul, an II, nr. 213/24 iulie 1944. 197 "De ce emoții puternice, de ce viață reală, dezbrăcată, ce ce adevăr în pielea goală, de ce realitate cu bube și redată la rece, fără prejudecăți, fără calapoade sau decaloguri de bună creștere? Ar fi prea tare, prea ieșit din comun, prea agresiv. Trăim de câteva secole într-un platou de convenționalisme, am adoptat măști care nu ne prind, suntem
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Germania, pe de o parte, și între zona sudică și cea nordică din Germania, pe de altă parte). Astfel, în vreme ce în nord pentru "sîmbătă" se folosește cuvîntul Sonnabend, în sud se folosește Samstag, pentru "tînăr", în nord, Junge, în sud, Bube etc. Desigur, cele mai numeroase diferențe locale vizează aspectul fonetic, chiar atunci cînd cuvîntul este același, dar, cu toate acestea, limba literară germană reprezintă un factor unificator important, asigurînd posibilitatea de înțelegere între toți germanii. Limba germană a folosit o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
metodele de tip clasic. Acest fenomen are desigur importanță pentru evoluția literaturii, dar nu are și caracter educativ, și, de aceea, nu este normal, să fie introdus cu ostentație în școala generală. Ca atare, este lipsită de rațiune dezbaterea despre "bube, mucegaiuri și noroi", trecîndu-se cu vederea faptul că prin aceasta conștiința tinerilor este deformată în sensul acceptării gunoiului ca o sursă de "frumuseți", fără a și înțelege ceva de aici. Se neglijează în acest mod și faptul că există persoane
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bine de un veac). Eminescu era fanatizat în a percepe o Românie desangvinizată de corupția liberalilor (inamicii săi politici, la vremea respectivă) și a grecilor (inamicii săi etnici; pe locul al doilea aflându-se evreii), văzând în corpul matriotic doar „bube” și „răni”. România, ca „mumă glorioasă și blândă”, era cloroformizată din cauza veneticilor. Și pentru Caragiale, trupul românesc era unul „bubos” politic sau chiar un „cadavru sângerând”, fie din cauza veneticilor, fie din cauze interne (Caragiale nu era obsedat doar de culpa
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
masă. Cumetriile de mari proporții sunt o invenție mai apropiată de zilele noastre și, la drept vorbind, ele au ca scop strângerea de daruri și bani, deci un scop comercial. Impresionant era modul de comportare al vecinelor. Acestea veneau cu bubă la lăuză, adică cu mâncăruri gătite, mai ales supe consistente, ca să aibă tânăra nevastă de unde alăpta pruncul. Pe lângă acestea aduceau scutece și brânețe. Cel mic trebuie să aibă scutece multe. Nașul trebuia numaidecât să se prezinte cu un leagăn făcut
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
celor mai în vârstă, ale șefului în mod curent. Unii erau bolnavi de boli venerice; blenoragia, șancrul și șancrul sifilitic erau generalizate în mediul lor. Peste toate se adăuga starea de mizerie igienică în care trăiau: murdari, nespălați, plini de bube și furuncule. Doctorul Uță a alarmat administrația intervenind pentru tratarea fizică și morală a acestor nefericiți. Șefii au fost izolați la Zarcă câte unul în celulă și li s-a aplicat tratament medical adecvat, ca și colaboratorilor lor apropiați. Asupra
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Revenind la Testamentul arghezian, se poate remarca imediat că atmosfera e cam sumbră, că străbunii sunt cam crunți, în primitivismul lor arhaic și în durerea „surdă și amară” pe care au trebuit s-o îndure. Zdrențele, veninul, ocara, cenușa morților, bubele, mucegaiurile și noroiul, ciorchinele de negi invocat ca element al comparației, durerea „de vecii întregi”, chiar sublimate în „frumuseți și prețuri noi” de mânuitorul condeiului, continuă să apese ca o lespede asupra poemului, făcându-l grav, de nu chiar mohorât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
cetățeni italieni în deplasare în România, sau exploatarea prostituției, sau activitățile de tip mafiot ale mafiei italiene, care au ales de mai mult timp această țară ca una din bazele preferate pentru activități criminale. Dar, ceea ce ne interesează aceasta este buba este faptul că Diaconescu știe foarte bine că se adresează unei opinii publice interne care gândește același lucru și care judecă exact la fel cele întâmplate. O dovadă? Episodul antrenorului de fotbal italian al echipei de fotbal Steaua. Cristiano Bergodi
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se petreceau evenimentele cunoscute. Cu excepția ieșenilor, toți românii au uitat că revoluția din decembrie a început la Iași. Faptul că miliția și-a masat forțele în acest capăt de țară a ușurat, peste două zile, izbucnirea revoltei la celălalt capăt. Buba era coaptă peste tot iar pielea a crăpat acolo unde, un moment, s-a dovedit mai slabă. ANIVERSARE Parcă nu-mi vine să cred că au trecut 50 de ani de când am terminat liceul de băieți nr. 1, devenit în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
deschis și el a pătruns în încăpere. S-a apropiat și mi-a spus: Ce ai? Mă doare piciorul, am îngăimat, ațipit. M-a dezvelit și m-a pipăit ușor. Vezi dacă spui urături când nu trebuie, ai făcut o bubă. Colindele se cântă numai de Crăciun. Să ții minte... Te dau cu puțin spirt și-o să-ți treacă. Mă simțeam sfârșit: cine m-a pus să mă gândesc la sărbătoarea de Crăciun și la urătura pentru bunicul? Tata a ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
botul umed. Sub blană, pielea îi tremura nestăpânit, inima îi zvâcnea în ritm sacadat. Să-l crești, tu, mare a adăugat tata. Să-i dai de mâncare morcovi și să te joci frumos cu el. Am uitat de picior, de bubă. Nu mai simțeam nimic rău în mine. Cele două zile pe care le-am petrecut în casă, până mi-a trecut furunculul, mi s-au părut mai ușoare, deși n-am uitat nici o clipă dealul înverzit din inima câmpiei de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
copii nevinovați. Pentru că, din milă, Constantin a oprit uciderea pruncilor, Sfinții Petru și Pavel i-au transmis În vis adevăratul remediu. Împăratul l-a chemat pe episcopul creștin Silvestru, care „l-a botezat și Îndată i să curăți rugina de bube ce avia peste tot trupul său și rămasă curat și sănătos. Iară năroadele toate văzând acia minune, să botezară mulți fără samă” <endnote id="(497, p. 194)"/>. Tot În secolul al XVII-lea, În spațiul românesc această poveste legendară apare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această perioadă, din Odesa, unde locuia la dr. Iachimovitz, cu fata căruia se împrietenește, se păstrează câteva scrisori care atestă integritatea sa mintală. Tratamentul cu ghiol pare să fi avut un efect bun asupra plăgilor sale care aveau aspectul unor "bube". Nici o precizare științifică, nici o descriere corectă a acestor leziuni nu ni s-a transmis. Ele au fost diagnosticate de medicii timpului ca fiind de origine sifilitică, dar diagnosticul era pus pe criterii exclusiv clinice, abuzându-se de acest diagnostic. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
poruncit apelor să se tragă în lături. Pămîntul a rămas deasupra și așa va rămîne pînă în Vremea de Apoi. Dumnezeu a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd dai pîne pe foc, faci bube. Dumineca nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]