639 matches
-
goală — în camera de zi, în fața șemineului. Cu așternuturile foarte șic, maro cu verde lămâie, și noptierele scunde, arăta ca o fotografie din catalogul West Elm. Dar mult mai interesantă era actrița aproape dezbrăcată, întinsă pe el. — Liniște în platou! bubui o voce profundă de bărbat, de undeva, de deasupra. Gilles ridică mâna și o apucă pe Adriana de încheietură. Amândoi înghețară pe loc. — Motor! se auzi o altă voce de bărbat. Urmă un cor de replici în toată încăperea. — Motor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ajungi să-i cunoști mai bine și să ai încredere în ei. După aia...ai grijă! Deranjată că el le lua apărarea părinților ei, căută niște muzică pe iPod și dădu volumul mai tare să asculte tot drumul. Din căști bubuia melodia lui John Meyer “Waiting on the World to Change”. Erau în noul Range Rover al lui Russell, pe care ea îl detesta. Când o întrebase cu câteva luni în urmă ce mașini îi plac, ea se mulțumise să ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
rînd de scaune rechiziționate de la Yacht Clubul din Shanghai și urmăriră un jurnal vechi de un an din seria March of Time mersul evenimentelor. GÎndindu-se la visele sale vagi, care nu aveau sonor, Jim trase de gulerul cu volane. Orga bubuia ca o durere de cap prin tavanul de ciment, iar prin fața ochilor Îi treceau imaginile familiare ale luptelor cu tancuri și ale bătăliilor aeriene. Jim era dornic să se pregătească de balul costumat pentru Crăciun, dat În după-amiaza aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
din Singapore, iar Jim simți că trebuia să urmărească filmele pentru Patrick și chiar pentru rusoaicele albe care Își vindeau bijuteriile pe treptele catedralei și pentru cerșetorii chinezi care se odihneau printre pietrele de mormînt. Vocea comentatorului Încă Îi mai bubuia În cap În timp ce călătorea spre casă, pe străzile aglomerate ale Shanghai-ului, În Packard-ul părinților săi. Yank, șoferul care vorbea repede, lucrase cîndva ca figurant Într-un film, turnat În localitate, cu Chang Ching, acrița care Își abandonase cariera ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
arătă spre coloanele de fum care se ridicau dinspre docurilor din nordul Shanghai-ului. Deși erau la peste șaisprezece kilometri depărtare, Jim auzi un huruit puternic peste orezăriile pustii, un tunet uitat care răsuna mult timp după ce explodaseră bombele. Sunetele bubuiau În geamuri, un vag ultimatum dat prizonierilor pasivi din Lunghua. Jim cercetă cu privirea norii de fum, În căutarea unor urme de avioane americane. Nici unul dintre cele douăsprezece avioane Zero de pe aeroportul Lunghua nu decolase ca să le intercepteze. — Basie, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
muște care dansa deasupra capetelor lor, prizonierii se mișcau de-a lungul drumului de țară, spre Nantao. Peste movilele funerare și vechile tranșee, se auzea zgomotul avioanelor americane care bombardau docurile și stațiile de triaj din nordul Shanghai-ului. Tunetul bubuia la suprafața orezăriilor inundate. Focul antiaerienei lumina ferestrele clădirilor de birouri de-a lungul Bund-ului și aprindea firmele de neon stinse - Shell, Caltex, Soccony Vacuum, Philco - fantome trezite ale marilor companii internaționale care dormiseră pe durata războiului. La vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mama și la tatăl tău, Jim. Războiul s-a terminat. — Dar, domnule Maxted, cînd va Începe următorul...? Soldații japonezi mergeau de-a lungul căii ferate, urmați de doctorul Ransome și de doamna Pearce. Caporalii strigau unul la altul, vocile lor bubuind de-a lungul șinelor. Cădea o ploaie măruntă și paznicii care așteptau lîngă camioane Își puseseră pelerinele. Din șinele calde ieșeau aburi În timp ce prizonierii se ridicară În picioare și Își luară În brațe copiii mici. Voci șopteau prin Întuneric și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cărările dintre parcelele cu legume. O femeie bătrînă cu pantaloni și jachetă neagră se cufundă pînă la talie Într-un golfuleț de lîngă drum, strigînd la rudele ei care coborau pe mal. Jonca motorizată navigă de-a lungul canalului, motoarele bubuind ca niște pumni În carcasa de lemn. Jim putea vedea clar cutele proaspete din uniformele ofițerilor superiori chinezi și ghetele elegante americane, de luptă. Chiar și plutoanele de soldați de pe puntea de sub pod erau minunat echipate cu arme și aparate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
scos Connor. În timp ce oamenii spuneau mazeltov-uri și fratele lui Fi a luat-o pe Bridget ca s-o servească cu un pahar de whisky În scopuri curative, Ruby nu s-a mișcat. Stătea cu picioarele lipite de podea, cu inima bubuind, cu fruntea acoperită de o sudoare rece, simțind că e pe cale să vomite sau să leșine sau ambele În același timp, și nu putea să facă nimic. După ce vârtejul din capul său a Început să prindă viteză, camera a căpătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
trezească, din fericire. S-a ridicat, cu ochii larg deschiși. —Sfântă Fecioară, a fost tot ce-a spus Înainte de a se Întinde din nou, căci Încă se simțea amețită. Dar nu Înteleg... A Înghițit cu greu, conștientă că inima Îi bubuia.... — Ce naiba cauți aici? Și ți-am spus toate lucrurile alea despre... Știi tu... Chestia cu timbrul... Și gine... —Ginecolumniști, a completat el. — Da, despre ginecolumniștii care sunt amanți grozavi. Oh, Doamne, oh, Doamne! S-a lovit peste gură. Exact atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu se clintea de pe foaie. Asta pentru că nu e cerneală! Își murmură sieși și i se aprinse un beculeț. E printat. Jill Își făcuse deci de cap cu un copiator și un scanner. Era plină de emoție și inima Îi bubuia În piept. Îi ura pe Jill McNulty și pe Tom Hardacre mai mult decât oricând pentru că l-au implicat pe Sam În afacerea lor murdară. Era Într-al nouălea cer pentru că avea acum dovada că Sam nu fusese implicat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
părăsim anexa secretă și pășim în lumina aurie pentru prima dată după mai mult de doi ani. Un moment mai târziu, întunericul dubei de poliție ne înghite. Cred că merită să încercați, spuse doctorul Gabor. Nu e nevoie. Vorbele mele bubuiră între pereții micului birou. Doctorul Gabor sări speriat în picioare. Până atunci nu îmi mai auzise niciodată vocea adevărată. De îndată ce am ajuns acasă în acea seară, chiar înainte de a urca la etaj ca să îi dau lui Madeleine vestea că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
geamul de la ușa dintre bucătărie și birou. Cine putea să spună că nu îl văzuse? Doar pentru că nu venise nimeni de dimineață nu însemna că nu eram vinovat pentru că ne dăduserăm de gol cu o noapte înainte. Poliția Verde nu bubuise în ușă, dar noi la asta ne așteptaserăm. Regizorul filmului avea dreptate cu privire la asta. Noaptea, în somn, visam zgomotul. În timpul zilei, ni-l imaginam. Sst, spuneam. Ce s-a auzit? ne întrebam unul pe altul. Ai auzit ceva la ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
congres al scheletelor și o moțiune în versuri. Regele meu va surâde îngăduitor, dacă va afla scurta interpretare a caraghiosului pitic crescut în mine ca un pui de caracatiță. În ziua în care m-am născut, salvele de tun au bubuit de o sută de ori și oamenii au fost de o veselie neobișnuită. Clopotele vesteau în cetate nașterea regelui meu. Bunicii noștri se asemănau la chipuri, ori poate așa mi se părea mie pe vremea aceea, când abia împlinisem șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
asigră că era singur. Apoi, grav și calculat, exersă o plecăciune. Dacă fusese o dovadă de orgoliu, ea rămase nepedepsită. Câteva ore mai târziu se afla În același loc, făcând plecăciuni, cu aplauzele a o mie cinci sute de spectatori bubuindu-i În urechi. Ovațiile erau puternice și prelungi - suficient ca să ceară trei plecăciuni. Zâmbind, Compton, care făcuse el Însuși câteva, apucă mâna lui Henry În ale sale și i-o strânse viguros. Rosti fără glas: „Felicitări!“ Apoi cortina coborî pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ei mulți copii, de asemenea răniți pe tărgi sau sprijinindu-se în cârje. Și în mijlocul lor un grup de circari, din care făceau parte și niște pitici, toți în costume; alarma îi gonise în pivniță direct de la spectacol. În vreme ce afară bubuia antiaeriana, iar în depărtare, ca și în apropiere, cădeau bombe, spectacolul lor continua aici jos: un gnom ne uluia în chip de jongler, ținând în aer și făcându-le să se răsucească popice, mingi, inele colorate, toate odată. Mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca noru, s-a pus drept la mijloc. Unu mai mult, altu mai puțin, toți au băgat atuncea la cap că Imparțialu o să schimbe dă patron. Ne trecea fiori reci pă spinări, la auzu palmelor care Limardo avea să le bubuie lu Zarlenga. Da În loc dă toate alea, iel a luat cuvântu, care ie todeauna neputincios În față la un mister. A vorbit cu gura lui dă aur și-a zis chestii care Încă Îmi mai face creierii să fermenteze. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fel de 1 aprilie al lumii hispano-americane. A doua și a treia povestire sunt scrise la Quequén, celelalte la Pujato, localitatea „de baștină“ a lui Bustos Domecq. Toate șase sunt datate Între 27 decembrie 1941 și 21 octombrie 1942. Tunurile bubuiau strașnic În Întreaga Europă, dar acolo, În Argentina, domnea Încă liniștea, iar cei doi se distrau de minune, fără să ignore totuși ce se Întâmpla În jurul lor. Ultimele cuvinte ale ultimei povestiri din volum au, tocmai de aceea, În pofida nelipsitelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de pe-aici. Nu se vede ce-i Înăuntru, domnule, zâmbi ea. — Așa să fie? — Așa trebuie să fie, domnule! spuse ea, reglând sincronizarea verticală a unui monitor, pe ecranul căruia se putea vedea sfera lucitoare. Pentru că Îmi aud inima bubuind, domnule. Ce credeți că se află În interiorul obiectului ăla? — N-am nici o idee, spuse Norman. — Credeți că Înăuntru se află vreun extraterestru? Vreun soi de creatură vie? — Poate că da. — Și noi Încercăm s-o deschidem? Poate că n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de recunoașterea vinei. Îl iartă și cu mîna dreaptă trasează prin aer, cu o mișcare blîndă, un semicerc ca și cum ar mîngîia o sferă. La cîțiva metri de el, capul dușmanului se desprinde de trup ca un dop de sticlă și bubuie săltînd pe podeaua de marmură privindu-l de acolo cu buzele țuguindu-se ritmic de parcă ar vrea să fluiere. Trupul se prăbușește în șezut și din gîtlejul rămas țîșnește sînge strălucitor care mînjește pereții. În aceeași clipă Personajul V. se
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ajuns acasă, a plouat în fiecare zi. Se părea că era cel mai umed februarie de care putea să-și amintească cineva. Mă trezeam în mijlocul nopții din cauza zgomotului picăturilor de ploaie care se spărgeau lățindu-se pe fereastră, duduind și bubuind pe acoperiș. Din cauza vremii toată lumea se simțea mizerabil. Din fericire, eu mă simțeam oricum în pragul sinuciderii. De fapt, vremea asta mă făcea chiar să mă simt un pic mai bine. Mi se părea că asta era modalitatea prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
se posta în ușa dormitorului meu, se uita la mine cum zăceam în pat într-o stare de prostrație, după care urla: — Micul-dejun e gata. Și ultimul care ajunge jos e un porc mare, gras și împuțit! Apoi dispărea instantaneu, bubuind pe scări în jos, către bucătărie, în timp ce eu mă căzneam să-i spun că eu eram deja un porc mare, gras și împuțit. Așa că provocarea ei nu avea absolut nici o însemnătate pentru mine. Ei, sigur era că eram mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
suprafață apropiată. După care începeam să înjur ca o țață, pentru ca apoi să ies din cameră cu pași apăsați, trântind ușa cu atâta putere, că probabil ne cădea șindrila de pe acoperiș. Situația a devenit așa de gravă încât, atunci când intram bubuind în sufragerie, iar televizorul era pornit, Anna sau Helen sau indiferent cine era acolo înșfăca telecomanda și schimba rapid canalul, lăsând baltă programul la care se uita și comutând pe ceva inofensiv de genul emisiunea de fizică aplicată a Universității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu aștepta decât un singur taxi. Șoferul citea un ziar. Arăta de parc-ar fi stat acolo de mai multe zile. M-a dus acasă într-o tăcere neașteptată. Singurele sunete au fost fâșâitul ștergătoarelor de parbriz și ploaia care bubuia pe acoperișul mașinii. Am trecut prin suburbiile adormite și, într-un final, taxiul m-a depus în fața casei. Care era cufundată în întuneric. I-am mulțumit politicoasă taximetristului că mă adusese acasă. El mi-a mulțumit politicos pentru suma de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fără prea multă abilitate arcuri medievale dar cu săgeți laser. Tradiționale povești japoneze se Îmbină-n chipul cel mai plăcut cu SF-ul de tip Lucas, să demonstreze și Soarele Răsare că posedă acum tehnologie, și Încă una de vîrf, bubuie armăsarii-n dreapta, sunet quadrofonic, mugesc inamicii-n stînga rîndul din spate, loviți de moarte și de streche simultan și exact Între antenele, ce par a fi de radar, coifului meșteșugit cu migală de bătrîni armurieri, samuraii bîntuie prin coclauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]