1,304 matches
-
ne mai ia lumea de proști. Nu ne mai luați de proști, că dacă vrem, vă frecăm și noi la cap cu Heidegger și Derrida până vă deconstruim de tot! Da! Încercăm și noi să punem cap la cap niște bucățele de viață; poate, în final, iese o frescă, sau măcar niște linii cât de cât coerente, să-nțelegem și noi ce-i cu noi (știi cântecul ăla „Viața noastră unde eee?/ viața noaaastră ce-ați făcut cu eaa?”). Poate ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
-o niște horboțele madama călugăriță... Și i-a dat și niște zahar... Ia dă tu, fa Marghioliță, zahar cu apă, ca la boieri... Zâmbind stânjenită, fata scoase din sân o hârtie pe care o desfăcu încet și alese din ea bucățele de zahar. Întinse flăcăului, dădu și lui tatu-său, apoi puse între ei cofa cu apă și potrivi și ulcica pe marginea cofei. Flăcăul se așeză pe prispa din proaspăt lipită; moșneagul se lăsă și el pe un snop de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fi sfârșit. Spre a putea trece peste asta, am hotărât că n-o să mă gândesc la viitor, n-o să mă gândesc nici măcar la săptămâna viitoare, o să mă gândesc doar la cum pot trece peste ziua de azi. Împarte-o în bucățele și s-ar putea să descoperi că poți să faci în decursul unei zile ceea ce, dacă te-ai gândi că trebuie să faci o viață întreagă, te-ar doborî. — Mulțumesc, da, minunat. Ți-am pus câinele ăla de jucărie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de prea mult timp, era momentul adevărului. O ultimă încercare pentru a vedea dacă ne potrivim sau nu, știi? Să întâlnim alte persoane, să ne descărcăm de anumite lucruri, apoi să vedem cum stăm. —Și? — Îți făcusem cartea de vizită bucățele. Mi-a fost așa teamă că o să te sun încât mi-am impus s-o rup chiar în ziua în care mi-ai dat-o. Dar nu puteam să-mi iau gândul de la tine. Îmi aminteam cum te cheamă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fața la vederea lor, căci mi se spusese că era de ajuns să le privești ca să te căptușești cu răul cu pricina. Mai erau în piața aceea numeroși scamatori, care cântau cântece naive și vindeau oamenilor ce le dădeau crezare bucățele de hârtie care conțineau, pretindeau ei, niscaiva formule magice în stare să tămăduiască tot soiul de beteșuguri. Mai erau și vracii ambulanți care vindeau leacuri miraculoase și care se fereau să treacă de două ori prin același oraș. Erau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
grotă; de acolo iese încontinuu o flacără înaltă, iar jur-împrejur s-a format o baltă întunecată la culoare, conținând un lichid vâscos cu miros persistent. Numeroși străini vin acolo ca să privească acest lucru ieșit din comun, aruncă înauntru rămurele și bucățele de lemn care ard pe loc. Unii cred că acolo e gura Iadului. Nu departe de locul ăsta neliniștitor se află, zice-se, niște puțuri secrete în care romanii își îngropaseră comorile înainte de a părăsi Africa. Nimerise oare păstorul, mergând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
urmat de câteva ajutoare. — Favete linguis! strigă unul. — Sive mas, sive foemina... sive deus, sive dea, declamă preotul, apropiindu-se de tripod. Unul dintre cei care îl ajutau pe preot îi întinse o farfuriuță de aur pe care se aflau bucățele de tămâie, cornuri de pin uscate și alte substanțe pe care oficiantul urma să le arunce în foc într-o anumită ordine, potrivit tradiției. Altul îi întinse o cupă cu vin, pe care sacerdotul îl vărsă deasupra substanțelor parfumate, încheind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
două brațe articulate, tensionate cu ajutorul unor frânghii împletite, făcute adesea din coamă de cal sau păr de femeie. Scutum (pl. scuta): din latinescul sectura, „tăietură” sau „făcut din bucăți mici de lemn”. Este un scut de origine samnită, format din bucățele de mesteacăn sau fag dispuse în trei straturi, încrucișate, modelate și lipite cu clei obținut din grăsime de vită. Odată obținută forma dorită, scutul este acoperit cu in sau lână pe toată suprafața și cu piele pe fața expusă loviturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
erau împrăștiate pe podea, pe paturi și pe scaune. Zărea volane de mătase de păun și încrețituri din satin rozaliu, fâșii de material și sari-uri în toate culorile imaginabile. Materiale străbătute de fire de aur, presărate cu paiete și bucățele de sticlă, cu papagali brodați și flori de lotus. Erau forme de mango colorate în nuanța prunei și a chihlimbarului luminos. Erau catifele întunecate și pasteluri lăptoase, pătate cu cea mai vagă nuanță de roz-trandafiriu sau fistic. Erau întinderi neîntrerupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu părul răvășit, cu mâinile murdare de noroi pline de flori, cu gura roșie și albastră din cauza tuturor lucrurilor din care gustase. Colțurile sariului îi erau legate strâns și avea înăuntru crini de ghimbir și trufe, mostre de semințe și bucățele de scoarță. Uneori aducea câte o potârniche sau un pitpalac de junglă, înfipte într-un băț și cărate astfel pe umăr. Se întorcea pe poteca abruptă ce ducea exact în spatele adăpostului paznicului, ca să evite vizitatorii și discuțiile care încetaseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fi oare factorul decisiv? Alergă, gâfâind, spre vâlceaua de lângă fântână. ȘAISPREZECE Până la urmă fântâna l-a ajutat pe Virgil Jones să se hotărască. Dar înainte de asta le rupsese aproape toate rămurelele pe care le putuse găsi. După ce le rupea, arunca bucățelele în fântână. Iată cum se convinse singur: Nicholas Deggle nu avea de unde să știe că Vultur-în-Zbor îl va întâlni pe bătrânul Virgil. Trosc. Ergo, l-ar fi putut trimite pe indianul axona pe muntele Calf doar așa, ca experiment, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-te, repetă Iocasta. Dacă lucrurile pe care le-am făcut noi pentru tine, lucrurile pe care le-am făcut eu pentru tine înseamnă atât de puțin, atunci, te rog, pleacă imediat. întoarce-te la ea. Aia o să te sfâșie în bucățele mici. Acum n-o să mai rămână nimic din tine, ca să mai pot să te peticesc. Ea stă acolo și-și țese pânza, iar tu pici drept în ea. Du-te, du-te și gata, dacă simți nevoia să-ți faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
auzise. Apoi mi-a zâmbit. — Te rog frumos să mă scuzi, mi-a spus, și a coborât scările. L-am urmărit cum pleca, sorbind din Pimms, care până acum se încălzise, iar gheața se topise. Numai de nu ar pune bucățele de castravete în el; nu știam niciodată ce să fac cu ele după ce băutura se termina. Cel puțin faptul că eram la bordul unei ambarcațiuni rezolva pentru moment problema. Am aruncat resturile în apă și m-am dus în salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
un ins moral. Dacă pot urma, cât de cât, o minimă conduită morală. Desigur, erau gânduri copilărești. Un fel de joacă de-a însăilatul unor convingeri sau judecăți etice. Târziu de tot am înțeles că nu poți fi moral pe bucățele, pe felii. Pe zile sau pe ore. Nu poți fi moral pe etape de viață, pe vârste sau mai știu eu pe ce. Problema talentului nu mi-am pus-o niciodată. La început, în liceu, când profesorul D.Ș. încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
constantă În casa de pe bulevardul Tibidabo, să spună numai ceea ce știa că ceilalți voiau să-l audă spunînd, să citească privirile și dorințele lor, să-și Închidă onestitatea și sinceritatea În temnița imprudențelor, să simtă cum Își vindea sufletul pe bucățele și să se teamă că dacă, Într-o bună zi, avea să ajungă s-o merite pe Penélope, atunci nu va mai fi rămas nimic din acel Julián care o văzuse prima oară. Uneori, Julián se deștepta În zori, arzînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și m-am ascuns Într-un loc secret. Să nu Încerci să mă găsești sau să-mi trimiți mesaje. Distruge biletul acesta de cum Îl citești. Nu-i nevoie să-l Înghiți, e suficient să-l arzi ori să-l faci bucățele. Eu am să intru În contact cu dumneata mulțumită geniului meu și bunelor oficii ale unor terți cu care ne aflăm În bună Înțelegere. Te rog să-i transmiți esența acestui mesaj, cifrat și cu toată discreția, iubitei mele. Dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
somn năuc, studiindu-și la lumina veiozei trăsăturile, sau se ducea la baie, deschidea robinetul, apropiindu-și fața de oglindă. Chipul său ușor buhăit Îl atrăgea ca un abis fără fund, absorbindu-i gândurile cu forța cu care vidul absoarbe bucățele de materie aflate Într-un relativ repaos. Scrutându-și chipul, trupul său se Înfiora de frig, acoperindu-se de broboane de sudoare. Nu-l deranjau atât firele albe apărute la tâmple, cât cearcănele de la ochi și cuta de la rădăcina nasului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și-o Închipuia astfel, Împodobită din cap până-n picioare În flori și fructe de tot felul. E drept că aici florile lipseau - și totuși trupul slăbănog al domnișoarei Lily Fundyfer strălucea, luminând În semiîntuneric, acoperit cu sute și mii de bucățele de confeti ce pluteau În jur. Amintindu-și acum de această scenă, Noimann fu cuprins de un sentiment nu tocmai plăcut. Pur și simplu Îi era groază de toată nebunia ce se petrecuse acolo. Atunci, Însă, lucrurile Îi apăruseră Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dintre cele mai pașnice, multe convoaie fuseseră obligate să se Întoarcă. Unele case ce păreau demult În paragină erau foarte bune pentru a ascunde trăgători și, adesea, o singură grenadă ar fi fost suficientă pentru a transforma un camion În bucățele. Voi erați conduși de la distanță de niște persoane abstracte pe seama cărora Încă nu știați să faceți bancuri. Se putea deduce de aici că dușmanul dinăuntru era mai periculos decât cel dinafară? Că vă era teamă mai ales de cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
depănat de toate. Părintele Nil Dorobanțu a servit la Mănăstirea Vladimirești împreună cu părintele Iovan și cu maica Mihaela care, după zece ani de temniță, a murit la Miercurea Ciuc. Am primit de la cucernicia sa, în acea noapte, împărtășanie sub formă de bucățele de prescură pe care le voi duce la Aiud și, înmulțite cu pâine, preoții de acolo vor împărtăși mulți însetați de trupul și sângele Domnului Iisus Hristos, care așteaptă să-și liniștească sufletul. Părintele Nil era încălzit de pe drum, iar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
chipeș. Presimt că o să fim niște parteneri nemaipomeniți. Nu-i așa Ellis?” Mal privi peste umărul lui Dudley Smith la Ellis Loew. Șeful Diviziei Criminale a Procuraturii era așezat ca pe tron, într-un scaun din piele, pescuind stridiile și bucățelele de costiță dintre cartofii prăjiți. „Sunt absolut sigur. Ia loc, Mal. Te interesează un mic dejun?” Mal se așeză pe scaunul din fața lui Loew; Dudley se postă între ei. Cei doi erau îmbrăcați în costume de tweed și veste - Loew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dulceață! Mickey C. ți-o trage cușer!” Danny împinse la o parte un șir de polițiști în uniformă și smulse obscenitatea agățată acolo. Apoi se răsuci pe călcâie, întorcându-se spre un contingent de polițiști inamici, și rupse caricatura în bucățele. Polițiștii de la LAPD stăteau încordați, priveau în gol sau se zgâiau pur și simplu la el. Gene Niles își făcu loc printre ei, înfruntându-l pe Danny. Îi spuse: Am vorbit cu un tip pe nume Leo Bordoni. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
acest timp, Sergiu pretindea să-i dau totul. Îți mânca viața toată, îți mânca aerul, era îngrozitor și totuși superb. Nici nu știu cum am făcut. — Te-a salvat faptul că nu te-ai lăsat mâncată. M-ar fi mâncat, știi cum? Bucățele, bucățele. Cu toate acestea, mi-a spus odată: „Dacă am avut vreodată un eșec în viață este că n-am putut să te domin.“ Tocmai asta m-a salvat. Să știi că în prezența lui nu se salva ni meni
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
timp, Sergiu pretindea să-i dau totul. Îți mânca viața toată, îți mânca aerul, era îngrozitor și totuși superb. Nici nu știu cum am făcut. — Te-a salvat faptul că nu te-ai lăsat mâncată. M-ar fi mâncat, știi cum? Bucățele, bucățele. Cu toate acestea, mi-a spus odată: „Dacă am avut vreodată un eșec în viață este că n-am putut să te domin.“ Tocmai asta m-a salvat. Să știi că în prezența lui nu se salva ni meni. Nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pentru că opiniile și limbagiul sufletului nu sunt în curs, dar Rim, atunci cinci lăuda calitățile maritale ale Lenorei, credea același lucru, întocmai. De altfel, în cutia cu secrete a bunei Lina, caseta aceea frumoasă din lemn de trandafir, lucrat din bucățele ca un mozaic, Mini văzuse o altă fotografie, o Lenora travestită în văluri de mireasă, galeșă și promițătoare, la brațul unui locotenent oacheș și frumușel, cu pinteni și brandenburguri. Evenimentul nu mirase pe nimeni în mica garnizoană mizileană, unde tatăl
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]