1,311 matches
-
1919 în satul Porcișani, comuna Boțești, județul Vaslui (fost Fălciu). Este aut orul volumelor „Așa cum a fost” - memorii de război, în colaborare cu Asociația Națională a Veteranilor de război, filiala Iași, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei Iași (1999)”Cronica de la Bucium”, vo lum în colaborare cu Virgil Arsene, Editura Altius Academy, Iași, 2003,”Monografia comunei Boțești‐ Gugești, Editura PIM, Iași, 2008. LA MOARTEA MAMEI Când steaua mamei a apus și ea s‐ a stins din viață, Un roi de stele au
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Cât va pulsa în mine ultimul strop de viață. Căci Dumnezeu ne‐a dat în dar acest destin Să respectăm convinși porunca grea a sorții, Noi demni să suferim, dar să trăim din plin Viața fără patimi până la ceasul morții! Bucium, 24.02.2006 VIS NEÎMPLINIT Iubesc poezia Dar îmi cer iertare Când încerc prin versuri Câte‐ o cugetare. Bucurii, durere, Vi le spun prin versuri; Unele mai bune Altele - ieresuri. Rima - i excelentă Versu-i deslușit; Totuși, îmi rămâne Visul ne
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ocean. Viața‐ și urmează drumul său Mereu tot înainte, Părinții tăi au soarta lor, Drumul către morminte. Poate că și acest moment E ultimul în viață. Căci caierul e pe sfârșite, Prins într‐ un fir de ață. Mama și tata Bucium, 24 X 2006 RECUNOȘTINȚĂ șI RECOMPENSĂ Anii vin și trec în zbor Lăsând loc oamenilor, Pentru cei care muncesc și‐n viață se străduiesc. Femeia din datuʹ firii Este mama omenirii Vrednică și mare‐n fapte Hrănește lumea cu lapte
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Să trăiască cât mai mult. Cu o sinceră‐ ndrumare Bunicu din suflet mare, Dorește la fiecare, Pace, iubire și iertare. Iar acum de Anul Nou Ne vestește un ecou De‐o mare aniversare „La Mulți aniʺ ‐ și‐ un premiu mare ! Bucium, 31 decembrie 2008 ‐ 1 ianuarie 2009 Gina ‐ aniversarea a 61 de ani de la naștere. Pentru familia Doina și Costel Arnăutu DORUL MAMEI Dorul meu e călător La copilul meu iubit, Dus în lumea umbrelor Printre aștri rătăcit. Tresar parcă‐ i
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lucrând pământul, cu plug de lemn, Eva toarce și leagănă un copilaș, Cain și Abel cu turma de oi și secerând; cămașa pruncului Iisus este deseori decorată cu motive locale; îngerul ce vestește sfârșitul lumii și învierea morților, folosește un bucium moldovenesc. Figurile sfinților sunt adevărate portrete ale unor oameni din popor. Cel care a pictat Probota vedea așezămintele din Muntele Athos ca fiind un simbol al luptei antiotomane și de aceea a luat din trapeza de la Lavra pictată în 1512
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apare în documente ca egumen Leontie, iar în 1811, Grigorie este egumenul Mănăstirii Cetățuia. Matei arhimandritul este egumen între 1814-1816. Tot el a fost și exarhul mănăstirilor închinate Sfântului Mormânt. Gherasim este egumen între 1807-1816. Pe clopotul mare, numit și buciumul lui Duca Vodă, după ce a fost returnat în anul 1816, lângă icoana Sfinților Apostoli Petru și Pavel, este trecut și numele egumenului Cetățuiei, Iota arhimandritul, fiind domnul Matei în anul 1816 aprilie 23. La 1820 egumen este Porfirie. Între 1834-1844
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Trinitas, Iași, 2007, p. 263 footnote>. În prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a format în viața monahală la Mănăstirea Cetățuia, părintele Ieronim Gagea, un duhovnic iscusit al multor creștini. Spre sfârșitul vieții s-a retras la Mănăstirea Bucium de lângă Iași, într-un loc cu pravilă după Muntele Athos. La data de 11 august 1945, se tundea în monahism la Mănăstirea Cetățuia, preotul Ioan Marina, care din mai 1948 și până în 26 martie 1977 a fost Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lua de la aceasta să fie blestemat veșnic de Sfânta Treime. 1749 august 20”. Odată cu începerea construirii bisericii, în 1669, Gheorghe Duca a comandat lui Gehard Benningk din Danzig trei clopote pentru mănăstire. Cel mare pe care ieșenii l-au numit „buciumul lui Duca Vodă”, nu după mult timp s-a spart. A fost restaurat în anul 1816 de Andreas von Androsovschi din Brașov, meșter de clopote. Pe marginea de jos a acestui clopot este scris: ,,Cu ajutorul lui Dumnezeu am vărsat acest
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fost turnat din nou cu cheltuiala panului Iota, arhimandrit și egumen al sfintei mănăstiri Cetățuia fiind domnul Matei în anul 1816 aprilie 23”. Acest clopot este în stare bună de funcționare și se află în clopotniță. Clopotul mijlociu, 1669 Clopotul: buciumul lui Duca, 1669 Clopotul mijlociu, rămas de la Duca Vodă este spart și se află expus pe un soclu, în curtea mănăstirii. Are următoarele inscripții: sus: ,,Da pacem Homine în diebus nostris. Anno Domini 1669”; la mijloc în chenar: ,,Divino auxilis
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Moldovan, ești oaia - se și pălește: Mioriță lae, lae bucălae... -; că Turcul este lupul. Buuun... Fiara sălbatică de lup a-Înhățat-o pe biata oaie, a-nghițit-o pe jumătate, cea cu buci, de unde: bucălaia - Însă prin cealaltă, cea cu doar bucca (de aici: buciumul ciobanului cu pricina), oaia behăie, zbiară, buciumă, cere ajutor - de la cine? De la mine, Rus, eu, Ursul am fost totdeauna gata să-mi vărs sângele pentru libertatea altuia - că noi o ducem și-așa făr-de, În svoboda noastră tradițională, slavă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prin fumul de țigară ce-n nouri / Moartea îmi vorbea în sanscrită / despre grijile ei. Ostenit am privit în strâmbele oglinzi: / Vodkă. Înjurături. Mătreață. Poeți. / Atâtea regrete și tot atâta spumegândă speranță. / Nopți cu lună peste hematiile visului. Postmoderniștii dorm / Buciumul tace cu jale! Un asemenea poem poate fi un argument în favoarea postmodernismului, pentru că, pe lângă o construcție impecabilă, în planul conținutului este, de asemenea, ireproșabil, demonstrând, în termeni maiorescieni, adecvarea condițiunii materiale la cea ideală. Parafrazând, prin urmare, niște cuvinte celebre
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
partea mea din toată moștenirea asta?” Răspunsul hangiței te lasă fără replică: “Măi băiete! Vezi tu drumul ista cât îi di lung șî cât îi di lat? Tăt îi a’ tău!” Costică a priceput spusa jupânesei și a luat “drumul” Buciumului... N-a făcut, însă, prea multă cale pe cea arătată de “Coana Tincuța” și, ca un om cu multă glagorie, a deschis Restaurantul “La Doi Castani”. Doar la o aruncătură de băț de “Hanul Trei Sarmale”. Urc mereu, în timp ce în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aruncătură de băț de “Hanul Trei Sarmale”. Urc mereu, în timp ce în memorie mi se desfășoară, ca la “Panaramă”, momente din drumețiile mele mai vechi. Din marginea șoselei ce purcede spre culmile Repedii, îmi trimite un zâmbet obosit fostul Han din Bucium, în foișorul căruia Mihai Eminescu, sosit aici de multe ori împreună cu familia Micle, a petrecut nopțile dormind pe un braț de fân proaspăt cosit. Într-una din seri, pe una din scândurile foișorului, a scris prima strofă din poezia “Mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lumină aurie, adeverind spusa unor mari pictori - că doar meleagurile Iașilor au o lumină aparte. O lumină caldă... Ademenitoare. Nu întâmplător, pictorul Theodor Pallady și-a cumpărat o casă - care sper să mai fie în picioare și acum - în inima Buciumului... La o vreme, după ce soarele și culorile din jur mi-au încălzit sufletul, am pornit spre bătrâna cetate a Iașilor... După ce am trecut peste pasarelă, m-am oprit pentru o clipă, cu nostalgică aducere aminte... Pe aici pe aproape se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
De asemenea, vodă nu uită de cei o sută de lei “din vama cea mare, de aice din Ieși, pre tot anul”. ― Același voievod Ioan Theodor Calimah confirmă mănăstirii Dancul la 23 mai 1760 dreptul de a lua venitul moșiei Bucium de la toți cei ce se află pe această moșie. Apoi: “Câte 40 ban(i) de coșul de piatră ce să scoate de la Dealul lui Păun, însă 16 ban(i) să de cei ce scot piatra și 24 ban(i) să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
n(ă)stirea ce se numește Xiropotamo, de la Sveta Gora... și au pârât de faț(ă) pre egumenul Hrisanthu și pre călugării de Sfetii Ioan Zlataust, din Iași, pentru moșiil(e) de la Prisăci și pentru vinăriciul din Dealul Brândzii de la Bucium și pentru Poiana lui Țigan și cu alte poieni din Codrii Ieșilor”... Ei susțineau că aceste moșii au fost ale mănăstirii lui Păun vameșul. După ce, însă, mănăstirea s-a risipit, iar călugării de la Xiropotamo n-au mai venit să vadă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca para focului parcă dau viață peisajului prin faptul că par aruncați ca pe o coală de hârtie de penița cu cerneală roșie a unui stilou. Jos, în vale, se află o veche fântână, luată parcă din timpuri în care buciumul “sună în vale”; sfoara ei este subțire și pare roasă de trecerea timpului, semn că acel izvor din adâncuri a alungat setea și nădușeala multor trecători ce i-au atins colacul - Reflexii de lumină, inocență și magie 27 știrbit și
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
și anume: Plasa Bahlui În Onești a fost vacantă Plasa Braniște În Oprișanii-de-Jos s-a înființat târziu și a fost mai mult o școală privată a răzășilor. Plasa Cîrligătura În Hoisești și Goiești n-au esistat defel Plasa Codru în Bucium este. " Todirelu n-a esistat. 165 {EminescuOpXVI 166} Plasa Copou În Izvoarele " Rediul-Aldei " Rediul-lui-Tatar n-au esistat Plasa Stavnic în Mogoșești - este Plasa Turia " Borșa " Epureni sânt " Bădărăi " Roșcani " Vlădeni. n-au esistat " Rădeni " Trifești Asupra a trei din ele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în partera de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de zloți gata...cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul Iașului... Acestea să fie neschimbate și neclintite, în vecii vecilor...” februarie 6977(1469) Am terminat de citit și, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de zloți gata...cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul Iașului... Acestea să fie neschimbate și neclintite, în vecii vecilor...” februarie 6977(1469) Am terminat de citit și, cu sufletul la gură, am îndrăznit să-l privesc pe măritul Ștefan în față...Cu ochii mijiți și cu un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
seară nu i-am auzit ghiersul care acum m-a făcut să-l ascult cu evlavie și doream parcă să nu se mai sfârșească...Aci urca cu tremurături moi ca un tril, aci cobora în adâncuri, ca un glas de bucium. Totul într-o înlănțuire de vis. Am închis ochii, să mă pătrund de farmecul și limpezimea cântului...Prin minte încep să mi se perinde făpturi cerești înconjurate de nimburi albe fluturând feeric în bătaia vântului...Pe nesimțite m-am trezit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de tulburătoare interogații și ofuri lăuntrice și, parcă neavând suficient aer, deschide fereastra încăperii sale de la etajul casei ce dă cu vederea spre zări și rămâne-n rama ei descheiat la piept, suplu, monumental. Aerul binefăcător și plin de aromele Buciumului ieșean dintre Teii fără pereche ai lui Eminescu și duioșia liricii lui Șt. O. Iosif (strada lui), din dealul vecin, îi umple mereu simțirea de dragostea de viață, natură, semeni și credință în Dumnezeu. Meleaguri voievodale! Respirări ideale spre orizontul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
funcționează normal...Nu-l veți găsi! Cine încurajează ocult, tolerează la vedere această hârbuire a României și golire a ei de materie cenușie? Memoria evenimentelor ignoră cronologiile Întrebările îi împăienjenesc vederea lui Gheorghiță Savel, rămasă încremenită pe ondulația geografică a Buciumului. Își mai umple o dată pieptul cu buchetul aromelor dinspre sfârșitul toamnei în care-a intrat de multișor și nu renunță la convingerea că vigoarea românilor, cu toate piedicile din calea ei, va redeștepta demnitatea, trezvia patriotică și-i va aduna
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
spate cât i s-a pus, fiind victima unor procese de mari prefaceri sociale, în care, cu capul plecat (sabia nu-1 taie), Ion Costache Enache a știut să supraviețuiască și să realizeze spre sfârșitul vieții lui, o proprietate în celebrul Bucium, cu plopii lui Eminescu, o familie sănătoasă, vrednică și copii titrați. Lecturarea cărții deconspiră tocmai drumul spinos spre aceste împliniri pe care și le dorește tot omul. Postață în Ioan Costache Enache, Eroi au fost... Memoriile mele, Editura PIM Iași
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
că deci era o armată organizată și nu numai o grămadă nedeosebită de luptători. Această armată cunoștea însă și oarecare mișcări determinate, provocate în mijlocul vuietului bătăliei prin niște semne date de instrumente de muzică, precum era tuba, un fel de bucium drept, lung și mare; buciumul propriu zis sau răsfrânt și cornul îndoit în formă de semicerc, împodobit la deschizătura lui printr-un cap de balaur sau de alt animal. Armele lor erau următoarele: Acele pentru atac constau din arme tăietoare
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]