2,036 matches
-
două antologii pentru cititorul tânăr și îngrijește două volume din creația lui Heinrich Heine. Pentru traducerile sale din poezia populară românească i s-a decernat Premiul de Stat (1954). De cântecul popular românesc M.-S. se apropiase încă din perioada bucovineană a vieții sale, publicând în versiune germană câteva grupaje de texte în „Czernowitzer Morgenblatt” și, în urma unei reușite acțiuni de „contrabandă literară” în Germania nazistă, chiar o „mică antologie” de folclor în revista müncheneză „Das Innere Reich”. Textele culegerii Im
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
în parte și datorită unei influențe venite de la scriitori germani și ruși. Personajele nu au însă un relief pregnant, prozatorului lipsindu-i atât puterea imaginativă, cât și acuitatea observației. Cu totul rar, câte o notație relevă ceva din polimorful mediu bucovinean. Lirismul, prezent aici, devine preponderent în Printre stropi, volum ce adună un fel de poeme în proză în registru minor. Câteva poezii, publicate târziu, vădesc o bună stăpânire a versului, pe o tematică insuficient personalizată. Destul de bogata publicistică literară face
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
decât cea germană” (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor ’30, în plină exuberanță și avânt tineresc, la o fervoare a căutării propriei identități. Adunându-se la Arboroasa în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită „icoană” scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce își căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă și constantă a provinciei și, de asemenea, de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca, își propune „să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă”. Până în 1933 lor li se adaugă George Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci întemeietori ai mișcării „iconariste” fiind colaboratori, la acea dată, la revista „Junimea literară”, aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
poeziei (e adevărat, fără vigilență critică), aici fiind prezente și nume mari, dar și debutanți: Radu Gyr, Aron Cotruș, Mircea Streinul, Teofil Lianu, George Drumur, Vasile Posteucă, George Chlopina, Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean ș.a. Nu toți semnatarii sunt bucovineni (Yvonne Rossignon, Silviu Roda, Octav Sargețiu). În sumar mai intră texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori, anchete, precum cea despre poezie, la care răspund Sextil Pușcariu, Radu Gyr, I. Valerian, Constantin-Stelian, D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Legiunea și Căpitanul, cântecul și poezia legionare sunt mereu aduse în discuție, fiind văzute ca unice valori ce pot mântui neamul. Mircea Streinul definea poezia de aici prin „credință, moarte, universalism” și considera că dimensiunile fundamentale ale artei și poeziei bucovinene ar fi doar două: „barocul” (reprezentat de poezia lui, a lui Ghedeon Coca și George Antonovici) și „goticul moldovenesc” (sau „unanimismul”, reprezentat de George Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică de la I. e afină cu expresionismul
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
doar două: „barocul” (reprezentat de poezia lui, a lui Ghedeon Coca și George Antonovici) și „goticul moldovenesc” (sau „unanimismul”, reprezentat de George Drumur, Iulian Vesper și, parțial, de Ion Roșca). Întreaga poetică de la I. e afină cu expresionismul, întrucât creația bucovineană rezidă în misticismul ei și se declară nu împotriva modernității în general, pe care a încercat să o autohtonizeze, ci împotriva modernismului lovinescian, definit ca europenizant, avangardist, psihologizant. Plecarea lui Mircea Streinul la București atrage după sine și declinul revistei
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
cu poezie, în revista „Junimea literară” din Cernăuți. Publică, de asemenea, în „Glasul Bucovinei”, „Suceava”, „Orizont”, toate din Cernăuți, precum și la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Universul literar” ș.a. Între 1939 și 1941 a fost secretar al Societății Scriitorilor Români Bucovineni. A mai semnat cu pseudonimele George Crujan și George Ionaș. Primul volum al lui I. este Poeme pentru altă viață (1939). Continuator al generației iconarilor, autorul scrie o poezie sobră, interiorizată, reflexivă. Temele sunt dragostea, aspirația spre sublim, peisajul bucovinean
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
Bucovineni. A mai semnat cu pseudonimele George Crujan și George Ionaș. Primul volum al lui I. este Poeme pentru altă viață (1939). Continuator al generației iconarilor, autorul scrie o poezie sobră, interiorizată, reflexivă. Temele sunt dragostea, aspirația spre sublim, peisajul bucovinean, trecutul istoric. Semnele istoriei, evocate în versuri vibrante, muzicale, conferă tărâmului natal o aură de legendă: „Un bucium de pe ziduri crenelate/ dă semn de noapte în cetate./ Sus o fereastră se deschide/ și brațe de dorinți întinde [...]/ În poartă nimenea
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
fiind și șeful Catedrei de filologie a Universității din Suceava. Debutează în anul 1957 la revista „Viața studențească”, cu o serie de epigrame. Colaborează la „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare” ș. a. A făcut parte din colectivul de redacție al revistei „Pagini bucovinene” și din grupul fondator al „Bucovinei literare” (serie nouă) ș.a. Scrierea cea mai importantă a lui I. este monografia Adrian Maniu (1979), unde aproape o treime din economia studiului este consacrată biografiei scriitorului. Observând la acesta „o pudoare autobiografică rarisimă
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
oglinzilor (I-II, 2002), carte apărută postum, cuprinde cronici publicate de I. în periodicele anilor ’70-’80, a doua parte fiind constituită din articole și eseuri, unele inedite. Deși a scris și despre autori consacrați, au fost preferați tinerii scriitori bucovineni (Gheorghe Lupu, Constantin Ștefuriuc, Ilie Tudor Zegrea, Stelian Gruia, Dragoș Vicol) pe care I. i-a comentat într-un mod „obiectiv” și „pozitiv”, crezând în „misiunea criticii care trebuie nu să distrugă, ci să îndrepte”. SCRIERI: Istoria literaturii române (1900-1944
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
aprecieze rolul lui Iorga în direcționarea literaturii epocii: „Sub cârma scăpărătoare de lumină, de adevăr și cinste a acestui împărat al gândirii românești, «Sămănătorul» își scrie paginile sale de aur, răzbate, luminează și încălzește toate colțurile locuite de români.” Publicația bucovineană a reușit să-și dovedească eficacitatea pe teren literar. În jurul ei se strâng cei mai de seamă cărturari ai locului, din generațiile mai vârstnice sau mai tinere. Cu poezie vor fi prezenți Vasile Bumbac, Nicu Dracinschi, I.V. Ivanciuc, Constantin Morariu
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
al studiilor și articolelor despre trecutul românesc al Bucovinei, domeniu în care se remarcă articolele lui Ion I. Nistor, T.V. Ștefanelli, V. Moisin, Sextil Pușcariu, George Tofan, Vasile Greciuc, Ion Grămadă. Aproape în fiecare număr este evocat câte un intelectual bucovinean, precum Radu S. Sbierea, Dimitrie Petrino, Vasile Bumbac, T. Robeanu, Eudoxiu Hurmuzaki, Tudor cavaler de Flondor, Iraclie Porumbescu, dar mai cu seamă Mihai Eminescu, considerat figura tutelară a Bucovinei. Încă din primul număr, V. Morariu deschidea seria amintirilor sale despre
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
limbă ucraineană. Informațiile statistice austriece despre numărul elevilor școlarizați, listele alegătorilor, întocmite pe criterii etnice și rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Bucovina ne demonstrează că, spre sfârșitul stăpânirii austriece, românii erau numeric cel puțin tot atât de mulți ca și ucrainenii. Românii bucovineni au participat activ la viața politică și culturală a Bucovinei, mai ales după revoluția din 1848. În vara anului 1848 au avut loc primele alegeri parlamentare în Imperiul habsburgic. Din partea Bucovinei au • „Österreichische Statistik“, ediție nouă, vol. 14, Wien, 1918
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la alegeri patru mandate (Teofil Bendella, din partea mitropoliei, nobilii Gheorghe Hurmuzaki, Alexandru Petrino și profesorul Constantin Tomasciuc). În 1879, din nou au fost aleși patru români (Gheorghe Hurmuzaki, Constantin Tomasciuc, Victor Stârcea și Iancu Zotta). La alegerile din 1891, românii bucovineni au reușit să aleagă șase reprezentanți în Parlament: Arcadie • Radu Grigorovici, Diploma imperială din 9 decembrie 1862, în „Analele Bucovinei“, an. II, 2/1995, p. 464-469. • „Bukowinaer Post“, Nr. 2691, (21 mai 1911), p. 2. Ciupercovici, Constantin Tomasciuc, Nicolae Grigorcea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fuzionând cu conservatorii în Partidul Național Român. În 1910 însă partidul s-a descompus în conservatori, naționali și democrați, această dezbinare între liderii politici români din Bucovina menținându-se până în 1918. Cea mai importantă și influentă asociație național-culturală a românilor bucovineni a fost Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, înființată la 23 ianuarie 1865. Aceasta a avut mai multe filiale în diferite localități din Bucovina, desfășurându-și activitatea cu precădere în zona rurală. Primul președinte al Societății a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a luptat pentru apărarea românismului, mai ales în satele din nordul Bucovinei. Printre cei mai activi membri s-au numărat Dionisie Bejan, Iancu Cuparencu, Dimitrie Țopa, Vasile Tudan. În anii 1910-1914, societatea a editat revista bilunară „Gazeta Mazililor și Răzeșilor Bucovineni“. În 1881 a luat ființă Societatea muzicală „Armonia“, un activist important al ei fiind compozitorul, dirijorul și actorul Tudor Flondor. La începutul secolului XX, țăranii din mai multe sate românești s-au organizat în Arcășii, care prin activitatea lor au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1875-1878), „Junimea“ (1878-1938), „Bucovina“ (1880-1938), „Academia Ortodoxă“ (1884-1938), „Dacia“ (1905-1938), „Moldova“ (1910-1938). Numai societatea „Arboroasa“ a fost dizolvată de autorități în urma unui proces public, celelalte societăți, înființate în perioada stăpânirii austriece, și-au continuat activitatea până în 1938. Printre compozitorii români bucovineni s-au remarcat Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebie și Gheorghe Mandicevschi, Isidor Vorobchevici, Ilarie Voronca. Renumiți pictori bucovineni au fost Epaminonda Bucevschi, Eugen Maximovici. În perioada austriacă au activat în Bucovina și câțiva istorici români de mare valoare. Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de autorități în urma unui proces public, celelalte societăți, înființate în perioada stăpânirii austriece, și-au continuat activitatea până în 1938. Printre compozitorii români bucovineni s-au remarcat Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebie și Gheorghe Mandicevschi, Isidor Vorobchevici, Ilarie Voronca. Renumiți pictori bucovineni au fost Epaminonda Bucevschi, Eugen Maximovici. În perioada austriacă au activat în Bucovina și câțiva istorici români de mare valoare. Unul dintre întemeietorii științei istorice în Bucovina a fost Eudoxiu Hurmuzaki, membru al Academiei Române, care a cules un număr impunător
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dezvoltat presa în limba maternă. După anul 1869 s-a amplificat într-un ritm ascendent sistemul de învățământ, iar copiii de diferite etnii au avut dreptul și posibilitatea de a fi instruiți în limba maternă. După realizarea autonomiei provinciale, românii bucovineni, împreună cu celelalte etnii și confesiuni conlocuitoare, s-au bucurat de largi drepturi culturale, politice și cetățenești, iar Bucovina s-a evidențiat prin toleranța și buna înțelegere care a existat în această provincie multietnică. Consecința cea mai nefastă a stăpânirii austriece
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unei posibile diminuări a numărului de mandate sau a menținerii lor la același nivel cu cel anterior au determinat o puternică agitație politică în provincie, mai ales că acum, la începutul secolului XX, în rândul grupării „tinerilor“ din elita politică bucovineană, fie că erau români, ucraineni sau germani, predomina ideea necesității reformării sistemului electoral. Numeroase telegrame trimise pe adresa primului ministru, dr. Paul Gautsch, cuprinzând rezoluțiile diferitor adunări populare cu caracter politic, ținute în orașele reședință de district, cereau instituirea dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituite pe criterii naționale, prin gruparea la un loc a comunelor locuite majoritar de aceeași etnie. Orașul capitală Cernăuți avea două circumscripții. Celelalte trei orașe importante ale provinciei, Rădăuți, Siret și Suceava, alcătuiau cea de-a treia circumscripție. Deoarece orașele bucovinene erau locuite în mare parte de germani și evrei, în complicata ecuație a păstrării echilibrului între naționalități s-a decis că, teoretic, acestea urmau să aleagă câte un deputat german. Tot pentru germani s-a înființat circumscripția a patra, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al celui următor, dinamica evoluției economico-sociale provinciale, creșterea numerică a burgheziei, schimbarea în defavoarea românilor a raporturilor etno-demografice și ajungerea la situația ca nici o naționalitate să nu dețină majoritatea, în raport cu suma celorlalte etnii, au provocat o puternică dezbatere politică în societatea bucovineană, pe tema democratizării și a reformării sistemului politic provincial. Reprezentantul Partidului Democrat Român, Aurel Onciul, a fost unul dintre oamenii politici ai timpului ce a militat și a acționat în vederea transpunerii în practică a acestor deziderate, chiar de la intrarea s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a reformării sistemului politic provincial. Reprezentantul Partidului Democrat Român, Aurel Onciul, a fost unul dintre oamenii politici ai timpului ce a militat și a acționat în vederea transpunerii în practică a acestor deziderate, chiar de la intrarea s-a în viața politică bucovineană, în anii 19021903. Ideea lărgirii bazei electorale și a necesității reformării sistemului electoral bucovinean au constituit unele din punctele forte ale programului politic al Partidului Democrat, pe care-l conducea. Onciul a inițiat în Dieta Bucovinei o moțiune pe tema
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dintre oamenii politici ai timpului ce a militat și a acționat în vederea transpunerii în practică a acestor deziderate, chiar de la intrarea s-a în viața politică bucovineană, în anii 19021903. Ideea lărgirii bazei electorale și a necesității reformării sistemului electoral bucovinean au constituit unele din punctele forte ale programului politic al Partidului Democrat, pe care-l conducea. Onciul a inițiat în Dieta Bucovinei o moțiune pe tema schimbării legii electorale, încă din 1904, împreună cu deputatul evreu Beno Straucher și ucraineanul Nicolai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]