837 matches
-
Se spune că pe aici năvăleau tătarii, de tristă amintire, în dulcele tîrg moldovean. Din vechiul cartier, constituit odinioară din case mici, insalubre, colcăind de șobolani, nu a mai rămas decît pe ici, pe colo cîte una, parcă ascunzîndu-se de buldozerul asanator. De asemenea, au rămas și unele case model evreiesc cu cîteva dugheni de tip oriental. Tipic este un atelier de reparat încălțăminte, unde la o lampă chioară, într-un fum înecăcios, plin de aburi de alcool, un omuleț cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe furiș, înainte de termen. Fusese indisciplinat și acum parcă se căia. Se simțea cu musca pe căciulă. Printr-a noua, râdeau toți de el, nu-și dădeau seama că e periculos, riscant, pentru că Șăfu era uriaș, neică, i se spunea buldozerul, dacă mai știți filmul. Avea unu-optzeci, pe puțin. Lat în umeri. Față de urs carpatin. Nu prea-ți venea să-ți bați joc de el. Dacă se îmbrăca normal, era chiar fioros. Mai ales de la faza cu Șubi. Atunci i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se numea schimbarea mentalităților. V.A. : Așa a și fost catalogată prima dumneavoastră carte despre tranziție, Românii după ’89 (Humanitas, 1996). O carte despre schimbarea mentalităților, a culturii poli‑ tice. I-au urmat Politica după comunism (Humanitas, 2000), Secera și buldozerul (Polirom, 2002), dar și cele două volume de publicistică (România, mod de folosire, Staff, 1994 ; De ce nu iau românii premiul Nobel, Polirom, 2012, 2014). Majoritatea predicțiilor care s-au adeverit sunt în aceste cărți de publicistică, au apărut în ziare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
25 de ani. I. De ce a căzut comunismul ? Din zodia peștilor • Tinerețea sau revolta familială • Unde sunt rădĂcinile Alinei • Medic în preajma Revoluției • Cioran și Ceaușescu • Planul la copii - ospiciul ca refugiu • Originile corupției • Votca SĂniuța și țigările Carpați • Secera și buldozerul A.M.P. : Am împlinit 25 de ani în martie 1989. Începuseră primele mișcări în Ungaria, în Germania de Est, în Polonia. Lumea începuse să demonstreze și în Uniunea Sovietică. În Republica noastră Moldova, în țările baltice și în Ucraina erau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
infor‑ mații privilegiate. Cu certitudine, Ceaușescu a fost un utopist. Asta l-a făcut să fie un om atât de periculos. Și acest lucru îl vezi foarte bine la el, la Scornicești. Am scris o carte despre asta, Secera și buldozerul, în care am cercetat ce s-a întâmplat în locul la care Ceaușescu ținea, în fond, cel mai mult și pe care a vrut să-l transforme. Am fost cu studenții mei la Scornicești în anul 2000. Am stat două luni
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu a putut pătrunde, în timp ce la noi Biserica Ortodoxă a fost un spațiu al colaboraționismului. Și, în plus, comuniștii au fost diabolici în chestiunea transferării conflic‑ tului dintre putere și populație diferitelor categorii sociale. Asta povestesc în cartea Secera și buldozerul, că învrăjbirea a fost și a rămas unul din mecanismele cele mai reușite ale puterii comuniste. Faptul că și azi în România se luptă chiriașii cu proprietarii sau Biserica Ortodoxă cu Biserica Greco-Catolică, vine tot din acea manipulare perfidă. Comuniștii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu aveau curaj să se afișeze cu opoziția - nici zece ani mai târziu. V.A. : De unde a fost indusă frica asta ? DĂinuia din anii ’50 ? Sau mineriadele au introdus o frică nouă ? A.M.P. : Am explicat clar în Secera și buldozerul ce s-a întâmplat la țară și de unde sorgintea modelului acestuia dependent. La țară, oamenii pur și simplu nu aveau niciun fel de autonomie, depindeau integral de primărie și de tot acest mecanism de putere care s-a creat. Oamenii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sau certificat de producător agricol ; pentru orice aveai nevoie de primărie ; absolut totul trecea prin primărie. V.A. : Iar primarul, evident, era al puterii. A.M.P. : Politica la țară se făcea pe elite. Ce am descope‑ rit în Secera și buldozerul e că așa fusese și înainte. În Nucșoara erau poveștile de dinainte de război, care erau absolut la fel. De exemplu, Arnăuțoiu tatăl, în clipa în care se apropiau alegerile, se ducea și negocia cu țărĂ‑ niștii, cu liberalii, cu Averescu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sau, mai bine zis, al tractorului ; abia căpĂtase pământul înapoi și trebuia să-l muncească. A.M.P. : Da. Supraviețuirea. Asta e definiția ruralului nos‑ tru, care explică multe, politica mai ales, temele mele din Românii după ’89 și Secera și buldozerul. Danemarca a făcut reformele astea extraordinare în secolul al XIX-lea. Explicația cu Danemarca e ca și cu Estonia, despre care noi am mai vorbit. E o combinație de explicații. Pe de-o parte a avut o „monarhie luminată“, un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
editori. De două ori am simțit nevoia în munca mea de sociolog să fac și o versiune mai pe înțelesul tuturor și atunci am preferat să fac două filme documentare, Două sate, film care a acompaniat cartea mea Secera și buldozerul și a fost pe BBC (A Tale of Two Villages), și Unde se termină Europa (Where Europe Ends), unde regizor a fost Siniša Dragin. În tranziția asta eu am învățat cel puțin trei meserii noi, de manager, de ziarist de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
un scurt instructaj de comportare în perimetrul exploatării, pornim după călăuzele noastre. Se face tot mai frig și nori amenințători se îngrămădesc spre apus. Peste tot vezi utilaje grele, înțepenite, dezmembrate, mâncate de rugina, care cu ani în urmă, erau buldozere, basculante, excavatoare. Ajungem pe marginea superioară a zonei de exploatare. Privirile aleargă nesătule, pentru a cuprinde totul. Sub noi se deschide un uriaș amfiteatru, săpat în pântecele muntelui sub formă de trepte, fiecare având 15 metri înălțime. Până jos, pe
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și constatări provinciale. *Din nou spaime fără cauze, vini fără cauze. Aprehensiuni - reprehersiuni! Nu o dată, Costin descrie astfel diviziunea muncii în tandemul său cu Genoiu: „Eu cu săpăliga (adică lucrurile cu caracter introductiv, gen captatio, de insinuare), iar el cu buldozerul (în forță, de-a dreptul și fără mănuși)”. Tandemul funcționează astfel mai ales în deplasare (la diverse instituții centrale și la restaurantul Uniunii Scriitorilor). „Acasă”, în redacție și în alte locuri, rolurile se mai inversează: G. scurmă o brazdă și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
casetă «cine mai e în redacție»! Dacă ai fi fost atent la vorbele ei, întrebarea pe care ți-a puso ar fi trebuit să te supere. Nu s-a întîmplat așa pentru că te-au bucurat comentariile despre mine”. Văzînd că „Buldozerul” pierde meciul, coechipierul său „Săpăligă” (prin care de asemenea îmi parvin părerile negative ale unora și ale altora) i-a sărit în ajutor: „Lasă-1, domnule, pe Agavriloaiei, pe care nici eu nu l-am prea gustat, și spune ne odată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
el a fost victima colaterală, ci Eugenia Vodă. Dar, cum emisiu nea na fost dată pe post, noi nu vom ști asta niciodată. (2003) Piedone Prin anii ’80 era un personaj care, în comedioare italienești ieftine ca I se spunea Buldozerul sau Piedone în Egipt bătea ca la fasole la mafioți tembeli și neputincioși din cale-afară. Tipul nu avea deloc tehnică, dar nici nu era nevoie de așa ceva pentru astfel de filme. Mișca prin aer o mână și culca la pământ
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
visează la acel ateism care ar trebui să fie dacă lucrurile ar fi mers după placul său. Dar realitatea dură a faptelor nu a vrut să fie așa cum trebuia. Cred că nu există ateu pe lume care ar distruge cu buldozerul Mecca, catedralele din Chartres, Notre Dame sau York" (The God Delusion, p. 345). Pentru buldozere bisericile sunt prea înalte. În Uniunea Sovietică sub Stalin și în DDR sub Ulbricht (de exemplu, în 1968, biserica Universității din Leipzig), pentru a fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
placul său. Dar realitatea dură a faptelor nu a vrut să fie așa cum trebuia. Cred că nu există ateu pe lume care ar distruge cu buldozerul Mecca, catedralele din Chartres, Notre Dame sau York" (The God Delusion, p. 345). Pentru buldozere bisericile sunt prea înalte. În Uniunea Sovietică sub Stalin și în DDR sub Ulbricht (de exemplu, în 1968, biserica Universității din Leipzig), pentru a fi mai practici au folosit exploziv. Stalin a închis aproximativ 54.000 de biserici, dar nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
arheologice. Gardian voluntar și vehement al monumentelor istorice ale Iașilor, Nicolae Pușcașu a luptat aproape singur împotriva demolatorilor și a făcut să ne fie păstrate câteva dintre mărturiile unui trecut medieval pe care unii l-ar fi dorit definitiv uitat. Buldozerele au făcut loc mai întâi cercetărilor arheologice, salvându-se de la distrugere materiale de o importanță istorică deosebită. Modestia specifică arheologului a fost precumpănitoare; personalitatea puternică și discursul său incisiv, dedicarea cu care și-a asumat misiunea, erudiția fascinantă și dragostea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la vedere, pe masa din bucătărie. Funeraliile au fost festive, din câte se pare. Unul din fiii ei fusese ucis în plină stradă, cu alți doi tineri arestați ca militanți ai Fatah. Ca represalii, casa i-a fost rasă cu buldozerele. Se săturase să-i tot fie frică. Și-a pus bandoul verde al militanților Hamas în jurul frunții, și-a înregistrat testamentul pe o casetă video, a făcut un duș și apoi și-a ascuns două încărcături de TNT sub fustă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și podurile poartă peste tot un nume propriu. Israelul dă o nouă strălucire nu orașelor sale, după moda antică sau sovietică, ci marilor sale artere de circulație, botezându-le cu numele vreunui erou sau martir. Legendarul său se croiește cu buldozerul. Pe oriunde mă deplasez cu automobilul văd formidabile agregate de terasare care-mi dau senzația unei națiuni mereu în șantier, nefinisate încă și împingându-și tot mai departe frontierele cu ajutorul compactoarelor, a împingătoarelor, a nivelatoarelor, a mașinilor de tranșat, de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
rumpere, "a sparge", "a deschide". În Iudeea- Samaria, drumuri pavate înseamnă clar ținut subjugat, pacificat, supus unei voințe; este o cale de acces pentru tancuri, pentru convoaiele de trupe și de mărfuri. Sună marțial, roman, legionar. Nu uit că același buldozer demolează casele palestinienilor vinovați de a fi găzduit, fie și ocazional, un "terorist". Este o armă de război, un dispozitiv de represiune, dar și o unealtă a pionierului. Dominația este inclusă în transport, iar lucrurile militare în lucrările publice. Șarpele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
glorioasă a Franței. Ca om care am studiat istoria și m-a pasionat de când mă știu, era un adevărat deliciu intelectual să descifrez vechiul și noul din istoria Franței, cu cele mai semnificative amănunte, în timp ce la noi s au întrebuințat buldozerele, demolând monumente semnificative ale patrimoniului nostru cultural! De n-ar fi căzut Cortina de Fier, spiritul malefic al unei grandomanii prost înțelese ne-ar fi văduvit și mai mult de tot ce au creat mai valoros înaintașii! Dar aceasta e
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de benzină. Acei singuratici curajoși care vorbeau despre aceste triste adevăruri puteau fi internați în clinici psihiatrice sau anchetați zile la rând de către Securitate. În vreme ce propaganda oficială îl considera pe Ctitor un mare iubitor al trecutului și istoriei noastre milenare, buldozerele comuniste construiau o altfel de realitate pe ruinele trecutului. Proiectul centrului civic, care îngrozește orice om cu bun gust prin gigantismul și kitsch-ul său, prinde contur în locul vechilor așezăminte religioase și culturale care dispar spre uimirea și umilirea bucureștenilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noi), ochii mi s-au umezit, mental simțindu-i, aievea, în preajmă, prezenți la emoționantul eveniment. Parcă îi revedeam în biserică, simțindu-i mereu cu fața spre mine, din locul de unde, ca fost seminarist, cântam la strană, până când în 1948 buldozerul ideologic a scos religia din școli și a început sacrilegiul de a îndemna copiii să se îndepărteze de Dumnezeu. La orele 12, am fost invitați la un alt moment emoționant. Spectacolul, pregătit cu grijă și profesionalism de un important număr
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
să-ți rețină atenția și să poți sta la umbră, numai miriști care ardeau noaptea ca un zid de foc. Am văzut, în schimb, părți din satele turcești vechi și amărâte, cocioabe orientale fără acareturi, rămase după ce se trecuse cu buldozerele peste cea mai mare parte a trecutului. În locul cocioabelor erau construite case moderne, cu geamurile vopsite, care-și așteptau locatarii, cu toate utilitățile, cu drumuri asfaltate, fără să aud nicăieri și niciodată „Satele turcești în pericol”. Desigur, soluția găsită de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
interbelică a ungurilor de toate gradele, desnaționalizarea, lipsa drepturilor), programul de sistematizare din care s-a făcut „Ceușescu demolează satele” ă Se dădeau exemple de sate ungurești demolate prin interviuri mixate în studiourile de la Europa Liberă (știe Emil Hurezeanu despre buldozerele care dărâmau casele bieților țărani maghiari). Să se mai rețină că n-a fost diabolizat doar Ceaușescu și familia sa, nu, „patrioții” fugari au diabolizat România, au prezentat-o ca un spațiu al răului. Se spune, cu o oarecare îndreptățire
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]