11,764 matches
-
folosirii totale a forței de muncă. Ele erau obligatorii și priveau protejarea împotriva tuturor tipurilor de riscuri: bătrânețe, accidente de muncă, incapacitate temporară de muncă etc. Nu existau asigurări de șomaj, deoarece șomajul, oficial, nu exista. Centrul de distribuire a bunăstării îl constituia locul de muncă, întreprinderea 44. De aici veneau salariile, accesul la locuințe, bilete de odihnă și tratament, servicii gratuite în favoarea familiei (creșele, grădinițele etc. funcționau pe lângă întreprinderi). Beneficiile sociale se acordau mai ales în sprijinul familiilor care aveau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
au răspuns interviului, p. 28), așteptarea mai largă a populației este ca statul să fie protector, așa cum s-a obișnuit din politicile publice ale societății socialiste. La întrebarea: „Credeți că statul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia?”, 76% dintre cei interogați răspund „Da”, numai 15 % „Nu”, 9% nu știu sau nu răspund (p. 51). Rolul important al statului se observă și din modul în care asociațiile profesionale, sindicatele, marile firme intră în negocieri cu instituțiile acestuia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
interes din sfera publică). În acest sens, România se încadrează modelului de stat de tip corporatist (A. Miroiu, M. Rădoi, M. Zulean, 2002, p. 49)53. Aspecte conservativ-corporatiste pot fi identificate pentru România și privind modelul de regim al statului bunăstării (G. Esping-Andersen, 1990). Bunăstarea ocupațională nu se află în prim-plan. De asemenea, nici asigurările private. Atitudinea față de familie și rolul acesteia sunt conservatoare. Biserica este instituția care influențează formarea imaginii conservatoare despre familie. În intervenția publică, se aplică principiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În acest sens, România se încadrează modelului de stat de tip corporatist (A. Miroiu, M. Rădoi, M. Zulean, 2002, p. 49)53. Aspecte conservativ-corporatiste pot fi identificate pentru România și privind modelul de regim al statului bunăstării (G. Esping-Andersen, 1990). Bunăstarea ocupațională nu se află în prim-plan. De asemenea, nici asigurările private. Atitudinea față de familie și rolul acesteia sunt conservatoare. Biserica este instituția care influențează formarea imaginii conservatoare despre familie. În intervenția publică, se aplică principiul subsidiarității, statul va interveni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Atitudinea față de familie și rolul acesteia sunt conservatoare. Biserica este instituția care influențează formarea imaginii conservatoare despre familie. În intervenția publică, se aplică principiul subsidiarității, statul va interveni numai după ce piața, familia și comunitatea și-au manifestat aportul la realizarea bunăstării individului. Familia deține principalul rol în susținerea individului aflat în nevoie. Se păstrează, ca o constantă în timp, o anume solidaritate familială, mai ales pentru momentele de criză. Acest tip de atitudine conduce, pentru familia monoparentală, la două situații posibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
găsi și într-o situație de vulnerabilitate și că, pentru a putea deveni autonome, ele au adesea nevoie de sprijinul altor persoane. Autonomia incluzivă presupune o conștientizare a relației sinelui cu ceilalți și o situare responsabilă față de nevoile cerute de bunăstarea lor, astfel încât procesul de autodefinire a acestui sine să nu limiteze condițiile necesare pentru ca și ceilalți să se poată diferenția la rândul lor. Acest tip de autonomie este propriu persoanelor care au copii în îngrijire. Sunt denunțate, în acest context
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
importante din agenda feminismului comunitarian, și anume plasarea îngrijirii în sfera publică. Dacă tradițional problemele de conservare a existenței, de îngrijire personală erau asociate sferei private, iar sferei publice îi erau corelate cele care decurgeau din urmărirea intereselor comune, privind bunăstarea sau aspectele legate de securitate, în alte tipuri de abordări se pune problema interesului public privind acordarea unui suport pentru anumite categorii de persoane. De pildă, pentru persoanele cu nevoi speciale se acreditase ca viabilă opțiunea privind ocrotirea acestora în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este familia nucleară, completă. Luând la cunoștință rezultatele unui astfel de sondaj, cei care nu trăiesc în asemenea familii se pot simți dezavantajați, poate chiar frustrați. În Barometrul de opinie publică din octombrie 2003, temele abordate sunt: „Încotro ne îndreptăm?”, „Bunăstare, sărăcie, inegalitate socială”, „Politică și vot”, „Democrație și economie de piață”, „Stil de viață”. În ultimul capitol citat aflăm despre frecventarea unor instituții cum este Biserica, implicarea în activități care nu aduc venit, participarea la acțiuni civice. De asemenea, suntem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
57, șansele lor de viață fiind diminuate printr-o participare socială deficitară. Arătând că statutul cetățenilor privind drepturile egale de autodeterminare trebuie analizat critic, astfel încât să fie evaluate oportunitățile de participare, David Held identifică șapte locații de putere 58: corpul, bunăstarea, participarea la cultură, asociațiile civice, economia, relațiile coercitive și violența organizată, instituțiile legale și reglementative 59. Corpul, ca locație de putere - arată David Held -, se referă la bunăstarea fizică și emoțională, la conservarea sănătății. Toate acele situații în care nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
oportunitățile de participare, David Held identifică șapte locații de putere 58: corpul, bunăstarea, participarea la cultură, asociațiile civice, economia, relațiile coercitive și violența organizată, instituțiile legale și reglementative 59. Corpul, ca locație de putere - arată David Held -, se referă la bunăstarea fizică și emoțională, la conservarea sănătății. Toate acele situații în care nivelul de trai este atât de scăzut, încât nu permite un nivel nutrițional adecvat, păstrarea igienei etc. sunt structuri neautonomice. Din perspectiva analizei de gen, poate fi vorba despre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prin care indivizii să poată participa în calitate de cetățeni activi în comunitatea din care fac parte, „transformarea cetățenilor din persoane private în membri deplini ai comunității” (D. Held, 2000, p. 215). Aici se referă la a doua locație de putere, la bunăstare: ...care privește toate aspectele, de la înregistrarea nașterii până la certificarea morții, de la școala primară până la facultate, de la organizarea asistenței sociale până la asigurarea unei game diverse de servicii comunitare (D. Held, 2000, p. 215). O a treia locație de putere privește implicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și viitor, Editura Antet, București, 1997. Bandura, Albert, „A social learning interpretation of psychological dysfunction”, în P. London; D. Rosenhan (coord.), Foundations of Abnormal Psychology, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1963. Banton, Michael, Discriminarea, Editura Du Style, București, 1998. Barry, Norman, Bunăstarea, Editura Du Style, București, 1998. Barker, Robert L., The Social Work Dictionary, NASW Press, Washington, D.C., 1999. Băban, Adriana, „Construcția socială a feminității și masculinității. Exemple de practici instituționale și individuale în România”, în Ghizela Cosma; Enikö Magyari-Vincze; Ovidiu Pecican
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Zamfir, Elena (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, Elena; Bădescu, Ilie; Zamfir, Cătălin, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București, 2000. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin; Pop, Marius, România ’89-’93: dinamica bunăstării și protecția socială, Editura Expert, București, 1994. Zlate, Mielu, Eul și personalitatea, Editura Trei, București, 1999. TC "" Rapoarte, barometretc "Rapoarte, barometre" Barometru de gen, Renate Weber; Mihaela Miroiu (coord.), Fundația pentru o Societate Deschisă, GALLUP Organization, București, 2000. Barometrul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de către Conducătoarea Iubită cu ocazia zilelor de naștere și care ocupau restul spațiului tipografic, limitat de obicei la 4-6 pagini, cu reportaje, studii și articole despre marile succese ale economiei socialiste, planificate și supercentralizate, care producea zi și noapte pentru bunăstarea popoarelor din lumea a treia și pentru exportul pe valută forte în țările capitaliste dezvoltate, altminteri vehement criticate de către ideologii de serviciu (care tânjeau în taină, după un pachet de „Marlboro” sau după un spray „Rexona” pe care să-l
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
conjuncturale analizate în lucrarea menționată mai sus, finanțarea sectorului public, precum și reconsiderări recente privind rolul statului-națiune în era globalizării și a noii economii. Țin să mulțumesc domnilor Vasile Ișan, Vasile Cocriș și Nicolae Hoanță, ale căror lucrări (Sectorul public iluzia bunăstării generale și Finanțe publice) le-am utilizat mai intens, colegilor din administrație și de la catedră cu care am avut posibilitatea de a dezbate aceste teme și, nu în ultimul rînd, Editurii Junimea, care de cîțiva ani publică, cu deschidere și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
angelice", Statul este presupus a maximiza interesul general, iar în cea marxistă se consideră că el servește intereselor clasei burgheze, în concepția Public Choice se consideră că oamenii politici și cei din administrație nu urmăresc altceva decît propriul interes, propria bunăstare. Acești autori aplică sferei publice, politice, postulatul de bază al teoriei macroeconomice potrivit căruia indivizii acționează întotdeauna într-o manieră rațională și egoistă. Alături de piața produselor și a factorilor de producție, ar exista deci o piață politică pe care oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
țările dezvoltate, Statul se retrăgea progresiv din economie, în cele în curs de dezvoltare cu excepții, desigur se petrecea un fenomen invers. Se poate, pe baze statistice, acredita o relație de directă proporționalitate între gradul de libertate și nivelul de bunăstare al unei economii, ca și una identică între gradul de sărăcie și prezența constrîngătoare a unui stat cleptocratic. Această problemă a ponderii, rolului și caracterului Statului s-a pus cu acuitate și pentru economiile foste comuniste aflate în tranziție. Fractura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
există efecte externe: dacă e vorba de externalități pozitive, producătorul economisește costurile pentru ceilalți agenți, dar acest serviciu nu este remunerat (de exemplu, un far pentru orientarea va-poarelor), de unde necesitatea subvențiilor; dacă e vorba de externalități negative, producătorul diminuează bunăstarea altor agenți fără să suporte costurile suplimentare ale acestora, de unde necesitatea instituirii unei taxe penalizatoare; 3) randamentele sunt pentru toți crescătoare, colectivitatea are interesul de a încredința producția bunului respectiv unei singure întreprinderi, de unde necesitatea monopolului de stat. Cum inspirat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
performanțe manageriale superioare, la stăpînirea costurilor, profita-bilizarea activităților și efectuarea investițiilor necesare în infrastructură. Astfel, crește rolul regiunilor în organizarea economico socială și se produc mutații semnificative ale frontierelor economice în mai toate zonele lumii. Lumea se deplasează în căutarea bunăstării, care nu poate veni decît dintr-o eficiență superioară și practicarea unor prețuri "corecte", rezultate din aplicarea unor criterii economice, mai curînd decît a unora ale așa-numitei "etici sociale", promovate de statul asistențial. Gradul și maniera de descentralizare diferă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
CAPITOLUL 2 ECONOMIA PUBLICĂ Economia publică poate fi considerată ca o ramură a economiei politice ce se ocupă cu analiza rolului și comportamentului Statului, al reprezentanților săi, cît și a impactului acestora asupra ansamblului economic național și/sau internațional, asupra bunăstării cetățenilor. Natura tranzacțiilor, luarea deciziilor și alocarea resurselor sunt diferite față de sistemul privat. Economia publică examinează prestațiile sectorului public, ca și diferitele intervenții ale Statului, preponderent financiare, sau reglementări de natură juridică, realizate cu scopul de-clarat de a promova o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tranzacțiilor, luarea deciziilor și alocarea resurselor sunt diferite față de sistemul privat. Economia publică examinează prestațiile sectorului public, ca și diferitele intervenții ale Statului, preponderent financiare, sau reglementări de natură juridică, realizate cu scopul de-clarat de a promova o ameliorare a bunăstării individuale și colective și o mai bună justiție socială. Sunt analizate politicile economice ale autorităților publice, cele redistributive, de stabilizare și stimulare a creșterii economice, de protejare a mediului ș.a. Un rol principal îl ocupă, cum spuneam, analiza finanțelor publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
serviciului este o decizie de politică publică. Iar decizia politică nu se ia atît pe criterii explicite, economice, cum sunt profitabilitatea sau recuperarea investițiilor, cît pe altele care privesc distribuirea avuției, controlul asupra pozițiilor economice, menținerea sănătății publice, sau a bunăstării anumitor categorii de populație. În sistemul de piață, motivația o reprezintă interesul personal, în sectorul public se încearcă definirea unui interes colectiv, mult mai greu de determinat, mai ales cu transparența necesară. Ceea ce reprezintă banul pentru economia de piață liberă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
foste socialiste. Contururile sectorului public sunt extrem de fluctuante. El este "un rezultat al proceselor istorice și compromisurilor politice, o instituție în evoluție, care s-a schimbat ca răspuns la imperativele siguranței naționale și la modificarea așteptărilor sociale privitoare la statul bunăstării"17. Nici între noțiunile de piață privată și piață publică distincția nu este clară. De aceea nici definițiile, încadrările categoriale nu sunt foarte precise. În ciuda punctelor slabe din teorie, practica obligă la măsuri și decizii ce se doresc oportune și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
erga omnes, ci o întreagă paletă de variante posibile. 2.1.3.3. Baza socială Baza socială a intervenției guvernului are în vedere, în principal, rolul distributiv și redistributiv al său, vizînd atenuarea inegalităților și asigurarea cît mai bună a bunăstării populației. Intervenția guvernului se poate justifica în situații în care piețele, în funcționarea lor produc o foarte marcantă inegalitate în distribuirea venitului, putînd lăsa pe unii cu resurse insuficiente pentru asigurarea unui standard minimal de viață. În principiu, teoreticienii sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
motiv pentru care, într-o societate liberă, guvernul să nu asigure tuturor cetățenilor o protecție împotriva lipsurilor prin intermediul asigurării unui venit minim, sub care să nu coboare nimeni".19 De asemenea, în Theory of Justice, John Rawles 20 afirmă că bunăstarea societății de-pinde de bunăstarea individului care o duce cel mai rău. Dar stabilirea unei funcții reale de bunăstare socială, adică determinarea, curbelor de indiferență socială necesare pentru determinarea optimului general este cu neputință. Instrumentele economiei neoclasice pot reprezenta doar un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]