15,099 matches
-
a motivat că nu mai are timp să aștepte până se coc merele. Mi-a spus că-l cheamă Radin și adună mere pentru bunicul lui, Iancu, care e grav bolnav. Mi-a relatat și câteva frânturi din viața lui. Bunica băiatului știa să prepare oțet de mere cu miere de albine și mulți ani acest medicament i-a făcut bine bătrânului. Radian nu și-a cunoscut niciodată părinții. A fost crescut de bunicii din partea tatălui încă din primele zile de
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
lui are o altă familie, într-o altă localitate. Pentru a-și ajuta bunicul, Radian a plecat de acasă. A motivat că merge la joacă cu prietenii. A ascuns adevărul pentru prima dată în viața lui, în favoarea unui scop nobil. Bunica a zâmbit că într-un final băiatul acceptă să abandoneze responabilitățile ce și le-a asumat și se întoarce pentru o clipă în lumea plină de zâmbet a copilăriei, dar nu a fost așa. Radian nu și-a mai ajutat
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
nu i-a mai oferit sprijinul la fiecare pas șovăielnic, pentru că a plecat să caute mere, avea o altă responsabilitate. Cu o zi înainte, Marius, vecinul lor, care avea stupină, le-a adus miere și el a auzit-o pe bunica Mara spunând că tare bine i-a făcut oțetul de mere anii trecuți lui Iancu. Copilul știa că banii din casă s-au dus pe tratamentele bunicului, spitalizări repetate, intervenții chirurgicale. Mai știa că bunicii lui, Iancu și Mara, făceau
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
de splendoarea copilăriei. Dacă ei mâncau un cartof fiert, copilul trebuia să se bucure și de o bucată de brânză. Ca o datorie pentru cel ce i-a fost ca un tată, copilul a plecat după mere. Știa din vorbele bunicii că merele îl vor ajuta. A plecat în zorii zilei, atunci când soarele încerca să-i zâmbească printre genele pe jumătate închise de povara nopții și a căutat mere prin grădinile oamenilor. Știa că nu-i bine să-și însușească lucrurile
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
oraș. Nu știu ce a făcut cu merele, nici nu l-am întrebat când l-am reîntâlnit în toamnă. Printre bobocii clasei a V-a se afla și Radian. Eu urmam să-i fiu profesoară. A venit în acel septembrie însoțit de bunica lui, o bătrână îmbrăcată în negru. Cromatica îmbrăcămintei și umbra de pe chipul ei mi-au dat de înțeles că bătrânul a murit. Ieri, în grădina cu meri, în timp ce razele soarelui încercau să cucerească rădăcinile alunecând printre crengi și frunze, mângâind
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
dezbrăcat de la piele și m-a schimbat cu haine uscate. N-am avut nimic, nu am răcit și nici măcar un strănutat nu mi-a tulburat sănătatea. Eram sănătos tun! Așa eram toți, căci Dumnezeu e tată la săraci, așa cum spunea bunica Maria, mama mamei mele. Astăzi, din păcate, bucuria acelor vremuri a dispărut. E ca un fum, cu care ne mai tămâiem, din când în când, amintirea. Copiii de astăzi nu mai știu să se joace cu zăpada, nu mai știu
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
să te rog ceva ? zise deodată fără legătură tânărul. Sesizând schimbarea tonului, Alma tresări. - Da, spune despre ce este vorba. - Știi, anul ăsta vin părinții mei din Spania. Mai ții minte că ți-am povestit că am fost crescut de bunici... - Da, mi-amintesc că mi-ai spus în treacăt. - Da, Alma, nu-s prea mândru de ai mei. Nu-i judec, dar să lași un copil singur în creșterea unor bătrâni fără sprijin, nu mi se pare o faptă demnă
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
profesorii sunt priviți din cu totul alte perspective, discursul lor e ridiculizat și profețiile lor despre cartea care te face om sunt primite cu ochii dați peste cap. De ce? Din lipsă de educație și din nesimțire - cum ar numi-o bunica? Nu. Cel mai greu de acceptat pentru noi - afară de vinovățiile directe care au dus la cultura „copy-paste” și corupția administrativă a școlilor - este sistemul de evaluare dărâmat de copiii noștri și schimbat cu standardele subiective ale plăcerii sau ale neplăcerii
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
care nu au nici măcar un joc de table, împrumutându-le jocul tău ? Bunul Prinț s-a strecurat în antreu, a luat de pe bibliotecă jocul de table, și a plecat a doua zi pe furiș, la școală, să nu îl vadă bunica, cu jocul la subraț, învelit în pânză. La școală, Bunul Prinț s-a dus bucuros la Bebe și la Vali, și a scos jocul de table din pânză. - Băieți, uitați, luați jocul tatei și al bunicului, și jucați-vă ! Dar
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Jocul_de_table.html [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
Încă o generație de corporatiști păcălită - Caz concret: O mamă singură, cu un copil, care a stat cu chirie, este anunțată de proprietar că trebuie să se mute. Salariul ei este de 2000 de lei net. Cu ei stă și bunica, pensionară. Această mamă nu ar trebui, în opinia dvs, să opteze pentru un credit ipotecar? - Eu nu i-aș recomanda. Dacă nu poți să plătești chiria, îți cauți o chirie mai mică. Nu rămâi în stradă cu copilul. Te duci
„Sincer, o familie cu venituri lunare sub 4.000 de lei nu ar trebui să ia un credit pe 30 de ani pentru casă”. Interviu cu Anca Bidian, Kiwi Finance by https://republica.ro/zsincer-o-familie-cu-venituri-lunare-sub-4-000-de-lei-nu-ar-trebui-sa-ia-un-credit-pe-30-de-ani-pentru [Corola-blog/BlogPost/338961_a_340290]
-
mac, Părul galben cum e grâul, când de Soare e scăldat. Fața-i e un zâmbet toată, din zori când s-a deșteptat Si un gângurit șăgalnic dă în râset minunat. A plecat să cerceteze lumea pe la nouă luni, Cu bunica împreună și avea prieteni buni. Câteva cuvinte-ngână, apa, mama, tata, papa Și-n rochițele la modă își dădea amicii gata. Țup și Hop, doi iepurași, o-ndrăgiră chiar de mică, Apoi când a mers la școală și-a luat
RAMURI ÎN ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 by http://confluente.ro/Ramuri_in_arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/344256_a_345585]
-
mașini etc.) Din nefericire, aceste alegeri extreme au lăsat în urma efecte colaterale nebănuite, iar pe alocuri de-o tristețe extremă. Plecarea în străinătate a membrilor familiei a însemnat de multe ori rămânerea în România a copiilor acestora, în principiu cu bunicii, iar pe termen mediu și lung acest lucru creează efecte psihologice incomensurabile pentru copilul care este deposedat de inputul primar în anii săi de formare umană. Tot în străinătate a ajuns și o pătură educată a societății românești: medicii. Costurile
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm by https://republica.ro/romania-restructurata-ca-o-companie-privata-unde-ne-aflam [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
împlinească visele și să-și facă un rost în viață. Luciana era mică, avea doar șapte ani când Dumitru Sinu a plecat din România. Nea Mitică își amintește însă de Lucicade-atunci, pentru că mama vitregă a lui era bună prietenă cu bunica Lucicăi și între cele două familii relațiile erau foarte apropiate. Este crescută de bunica din partea tatălui până la vârsta de șase ani, când tatăl său se recăsătorește cu o femeie inimoasă și descurcăreață. Ea va avea grijă de Luciana, ca de
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
doar șapte ani când Dumitru Sinu a plecat din România. Nea Mitică își amintește însă de Lucicade-atunci, pentru că mama vitregă a lui era bună prietenă cu bunica Lucicăi și între cele două familii relațiile erau foarte apropiate. Este crescută de bunica din partea tatălui până la vârsta de șase ani, când tatăl său se recăsătorește cu o femeie inimoasă și descurcăreață. Ea va avea grijă de Luciana, ca de copilul ei. Se mută la Cluj, și Dumitru Stănilă ajunge secretarul Facultății de Medicină
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
pierde, unul după altul, pe cei dragi din familie: în 1980, mama sa vitregă se stinge din viață. Tatăl său, Dumitru Stănilă își urmează soția la scurt timp, în 1981, ca apoi, în 1982, să plece la cele veșnice și bunica ce i-a fost atât de dragă - mama tatălui său, astfel că, doamna Stănilă se va dedica în exclusivitate profesiei. Pe parcursul derulării celui de-al doilea contract cu Algeria, activitatea Lucianei Stănilă se desfășoară la Constantine (al treilea oraș algerian
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
adulmecându-iintenția, i-a spus că drumul de întoarcere spre România trece prin... Occident! După cum îmi precizase încă de la începutul convorbirii noastre, familia și profesia constituiau două lucruri esențiale în viața sa. Avea două persoane dragi, la care ținea foarte mult: bunica din partea tatălui, pe care o vizita ori de câte ori ajungea în țară, la Sebeșul de Sus, și pe tatăl ei. În timpul primului contract cu Algeria, doamna Stănilă își duce tatăl în vizită, pentru o perioadă de trei săptămâni. Când au plecat spre
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
zona Chicago, statul Michigan, unde avea foarte mulți consăteni și rude. Neamul Stănilă este răspândit peste tot în America și în lume, știam acest lucru de la nea Mitică. Și el descinde dintr-o ramură a acestui neam, având unul dintre bunici cu numele Stănilă - bunicul din partea mamei, Ion, poreclit Țiglaru’. Au urmat mai multe vizite ale Lucianei Stănilă în Statele Unite: a fost la Chicago, Cleveland, Detroit, Seattle, San Francisco, Los Angeles, Las Vegas și Phoenix. A ajuns și în Florida, undeva
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Fantasme vii, povețe mă-nsoțesc ) Bunicii mei sau mama... Dulce abur... Veghează Calea, protejând celest. Știi, uneori te chem din vremi trecute, Te retrăiesc și te iubesc mai mult, Fecioară blândă-a sufletului dalb, Tu? Veșnic rai, din vremuri de demult. BUNICA Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc, har, blândețe, Din vremuri trecute mă chemi. Dor mi-e de prispa-nserăriii, De joc, basm sau verile vii, Dorm în pat bătrânesc, iar salteaua-i Albitură cu
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1496252764.html [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
sau mama... Dulce abur... Veghează Calea, protejând celest. Știi, uneori te chem din vremi trecute, Te retrăiesc și te iubesc mai mult, Fecioară blândă-a sufletului dalb, Tu? Veșnic rai, din vremuri de demult. BUNICA Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc, har, blândețe, Din vremuri trecute mă chemi. Dor mi-e de prispa-nserăriii, De joc, basm sau verile vii, Dorm în pat bătrânesc, iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1496252764.html [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
stele mii. Mi-ai vegheat pașii, drumul și visul... Grij-avut-ai în nopți reci de rai, Îmi scoteam piciorușele-afară, Cu duioase mișcări mă-nveleai. M-apărai de tătuca sau mama, Când dojana prea aspră era, Tare dor mi-e de tine, bunico, Să te-ntorci pentru-o clipă, n-ai vrea? ******* Pe Dumnezeu să Îl aduci cu tine, Smerită-ntreaga viață ai fost... Cu El... Să-mi spună Domnul ce e rău, ce-i bine, Să stăm la sfat toți trei, pe-
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1496252764.html [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
să zboare departe, reconstituindu-mă în văzduh pentru ochii tăi în serile cu ploaie. Timp Cu fruntea în noroi se cern secundele dincolo de imposibilul din noi. Ca pe-o zăpadă iubită caut o ușă veche din lemn cu clanța ruginită. Bunico, mai ții minte când aburii laptelui fiert luau forma trupului meu rătăcit în cuvinte? Mi-am uitat chipul în oglindă, departe, și visele aleargă nebune să prindă cioburile sparte. Se cațără pe zid amintirile, inevitabil, secundele. Matematică în timp Operații
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1469131695.html [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
ritmului, ci din rigoarea stării tale de atunci”. Și, într-o încheiere de căldură sufletească din partea fiicei artistei, Lioara Bradu, buchet de flori de suflet sunt cuvintele: „Mi-e dor de apa rece și dulce, băută pe nerăsuflate în tinda bunicilor. Mi-e dor de vorbele lor cu aromă de tei. Mi-e dor să întind mâna și să culeg struguri. Sau mere. Sau pere. Sau luceferi. Mi-e dor de Făt Frumos din vremea când eu eram Cosânzeană. Mi-e
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De scaieții și ierburile câmpului rătăcite în părul meu ciufulit de copilă... Mi-e dor de cântecele mamei. Mi-e dor de cântecul meu
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Tare-i sunt zilele-amare! N-are vlagă nici să muște. Un moșneag, într-o sacoșă, Cu un măr și-o barabulă, Molfăie-n gingii o brioșă, Transpirând pe sub căciulă. O băbuță crăcănată, Trecând pe roș’ la semafor, Este aspru claxonată: "Bunică, te duci la coafor?!?" Printre cei trei dinți de viplă Le răspunde cu obidă: Am avut sarcină triplă, De trei ori am fost gravidă!" Tropăind pe tocuri 'nalte, O cucoană spilcuită − Dracu-a pus-o să le-ncalțe: Toți la
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Vine_vine_primavara_george_safir_1331800949.html [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
Acasa > Literatura > Proza > PRIMA ZI LA MUNTE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Prima zi la munte Era pentru prima dată când Ionuț fusese adus la bunici, care locuiau la munte, poate și din cauză că până atunci copilul crescuse mai mult de bunicii dinspre mamă, din Cartierul Drumul Taberei din București. Era mai aproape de părinți, care, și ei, sărmanii, aveau servicii ce-i țineau departe de casă, de
PRIMA ZI LA MUNTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1482087802.html [Corola-blog/BlogPost/379959_a_381288]