2,586 matches
-
munților Bucovinei, împreună cu nevasta sa, oameni la șaptezeci de ani, când alții se odihneau de ani buni la pensie. Unii ziceau că moșul a fost pedepsit de comuniști, să fie trimis acolo unde înțărca vulturul puii, fiindcă a avut obârșii burgheze nesănătoase. Alții ziceau că din cauza patriotismului debordant din sângele lui de român, că se lupta împotriva bolșevismului și a sovieticilor și că, din propria inițiativă, ar fi vrut să ajungă într-o zonă în care se făcea până atunci propagandă
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
de muncă. Pentru care crime? „Zvonuri, ascultarea propagandei deșănțate a posturilor de radio imperialiste, injurii aduse partidului și conducătorilor săi din România și URSS, prietenii cu imperialiștii, prozelitism, prelegeri cu substrat șovin, sau apartenența la mișcarea legionară, sionism, partidele politice burgheze”, toate se pedepseau cu încarcerare între șase luni și cinci ani. Alexandru Mihalcea, era în 1959 un student strălucit la Secția de Jurnalistică din cadrul Facultății de Filozofie din București unde s-a distins printr-o deosebită curiozitate intelectuală. Lecturile sale
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
credința.Din orbirea gândirii stângiste ei nu văd,încă,beneficiile recoltate de țările cu sisteme economice de piață.Acești scriitori și intelectuali de extremă stângă ce descind din aparatul de propagandă comunistă nu doresc să vadă că într-o societatea burgheză ce se formează și la noi,anumite valori sunt considerate de către majoritatea populației ca fiind de la sine înțelese.Devotamentul față de aceste credințe creează o clasă de mijloc,care apoi întreține o economie de piață.Un mare pericol pentru învățământul nostru
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
cu toate că în regimul trecut folosindu-se de ipocrizia ideologiei,își spuneau” tovarăși”acum,la fel ca atunci,consideră că talentele și sensibilitățile pe care le posedă îi fac să fie superiori. Noțiunea de avangardă a fost adoptată de societatea capitalistă burgheză cu simplul înțeles de ultima modă-ultima tendință în artă.Societatea socialistă multilateral-dezvoltată de la noi a preluat acest termen dându-i sensul de “deschizătoare de drum al realismului socialist în cultură”.Această abordare din partea aparatului propagandist al P.C.R a reușit
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
1886, un lung expozeu-program al socialismului științific, publicat la Iași într-o serie de numere din Revista socială. Autorul demonstrează că pentru România socialismul nu este o plantă exotică. El se impune ca revoluționar și cheamă la depășirea etapei revoluției burgheze de la 1848 pentru a transforma formele sociale burgheze în forme socialiste. Specificul țărănesc român este ignorat. Singura specificitate recunoscută pentru a fi denunțată este aceea de expropriere a țăranilor în folosul profitului burghez. Dar acest profit burghez nu ar ști
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la comune al marilor proprietăți. Întreprinderile vor fi fondate pornind de la asociațiile muncitorești. Industrializarea este posibilă prin formarea unei piețe interne ce ar rezulta din îmbunătățirea vieții țărănimii. Socialismul nu este o utopie, ci forma socială care va înlocui forma burgheză de după feudalism. Stere își exprimă dezacordul față de proiectul socialist-marxist, iar ruptura se consumă în timp ce socialiștii își formează propriul partid în 1893. Divergența privește referințele marxiste ortodoxe ale lui Dobrogeanu-Gherea. Stere, din propriile sale reflecții teoretice inspirate de revizionismul tezelor lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Iași, soții Nădejde, intră în competiția electorală. La începutul secolului, un anumit număr de socialiști aleg angajarea în viața politică legală, acceptă sarcini guvernamentale sau se îndreaptă spre cariere notabile în finanțe, presă sau barou. Aceste personalități de origine burgheză au cunoscut Universitățile din Paris sau Bruxelles, au însuflețit cluburile de reflecție socialistă de la București în anii 1880, au măsurat absența proletariatului din România, organizînd uneori manifestații de 1 mai pentru a lansa revendicarea zilei lucrătoare de opt ore, dar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
burghez pe malurile Dunării, ca produs al diplomației europene. "Nu burghezia română i-a învins pe feudalii români. Burghezia triumfătoare din occidentul Europei a asigurat victoria burgheziei române, relativ slabă, asupra feudalității române, relativ puternică..." Astfel, "în timp ce în Occident instituțiile burgheze au fost un rezultat al dezvoltării burgheziei, în România totul s-a petrecut invers. Aici, burghezia s-a emancipat numai după introducerea instituțiilor burgheze". Socialiștii insistă asupra nemaipomenitei proletarizări a țărănimii. Cît privește situația muncitorimii, aceasta este astfel descrisă: "În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asigurat victoria burgheziei române, relativ slabă, asupra feudalității române, relativ puternică..." Astfel, "în timp ce în Occident instituțiile burgheze au fost un rezultat al dezvoltării burgheziei, în România totul s-a petrecut invers. Aici, burghezia s-a emancipat numai după introducerea instituțiilor burgheze". Socialiștii insistă asupra nemaipomenitei proletarizări a țărănimii. Cît privește situația muncitorimii, aceasta este astfel descrisă: "În marile orașe românești muncitori străini se găsesc în număr mare și, în unele ramuri ale industriei, salariații sînt mai elevați și ceva mai umani
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
continuitatea sa temporală, istorică, el se află prins în spațiul marii prăbușiri de sfîrșit al imperiilor. El determină printr-un iredentism pătimaș acest sfîrșit al imperiilor, activînd avangarde politice și culturale care fac să se clatine frontierele legitime ale statelor-națiuni burgheze și distrug legitimitățile dinastice. În zorii secolului XX, mizele ideologice cu care sînt confruntați intelectualii români sînt acelea ale modernității. Dincolo de vorbele despre românism și specificul lui, de problema fundamentală a națiunii, dincolo de denunțările evreilor, ale socialiștilor și ale avangardelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încercat să reziste mișcării comerțului și a banilor, și micii boieri, subordonații lor, care au căutat să se elibereze de această tutelă. Mica boierime se orientează spre comerț, se mobilizează în vederea unei deschideri în acest domeniu, aflîndu-se la originea clasei burgheze revoluționare. După Zeletin, burghezia apare odată cu capitalismul comercial. Există deci un fond economic pentru o formă socială și pentru expresia ideologică a intereselor sale. Această ipoteză contestă direct teoria junimistă. Al doilea punct de opoziție între Zeletin și tradiția junimistă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
El îi va șoca în același timp pe conservatorii țărăniști și pe democrații pro-țărăniști. Spre exemplu, Madgearu semnala faptul că criteriile de analiză ale lui Zeletin erau marxiste, pentru a-și afirma punctul său de vedere: "în absența unei clase burgheze în luptă cu forțele feudale economice și politice -, rolul "revoluționarilor" este limitat la forța de expansiune a ideologiei lor liberale. Aceasta nu este rezultatul unui substrat economic intern, ci produsul educației străine. Antagonismul față de boieri era mai mult de natură
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
frontului care se adaptează și colaborează, după fluxul și refluxul victoriilor și înfrângerilor, interesîndu-i doar problemele lor personale. Desfigurat în urma unei răni la față, Comșa înțelege violența afirmațiilor revoluționare a camarazilor săi, vechi combatanți care se cred înșelați de ordinea burgheză restaurată în 1919, însă nu poate să fie de acord cu hotărîrea lor de justițiari învinși. Luciditatea îl conduce pe erou la sinucidere. Din romanele lui Rebreanu și Petrescu se desprinde imaginea, care se va impune, a unui contrast dezarticulat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o cultură politică, în același timp muncitorească, democratică și națională. Așa cum este acesta prezentat în lucrările de istorie ale anilor 1970-1980 și în manualele școlare, discursul trebuie să justifice insurecția populară de la 23 august 1944, care marchează sfîrșitul epocii liberale burgheze și al erei fasciste. Interpretarea oficială subliniază că Partidul Comunist împreună cu masele muncitoare și cu importante forțe democratice a organizat o serie de acțiuni revoluționare împotriva ascensiunii fascismului. Raționalitatea acestor demonstrații pedagogice ocultează ambiguitățile ideologice și face să dispară incertitudinile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reproșează că nu au dus lupta de clasă la sate. Moscova consideră că partidul nu este democratic în privința funcționării sale interne și că vice-ministrul Afacerilor Externe ar fi un spion britanic. Pătrășcanu este acuzat de șovinism, de susținerea unor elemente burgheze de la sate și de complot cu agenții străinătății. Acuzațiile îndreptate împotriva lui se bazează pe două fapte: în 1945, el a negociat cu reprezentanți ai Partidului Național-Țărănesc, cu Grigore Niculescu-Buzești, Victor Rădulescu-Pogoneanu, Constantin Vișoianu și Ion Mocsony-Stîrcea, cu care se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
confesionale sînt de asemenea ținta legii educației din 1948: personalități ale Bisericii, ale social-democraților, conducători de asociații culturale sau economice sînt închiși. Anul 1950 este de verificare: sînt denunțați profesorii îmburgheziți de la Universitatea din Cluj, artiștii prea marcați de ideologia burgheză din Școala Superioară de Arte Plastice și de Artă Dramatică... Mai multe reviste sînt suprimate. Crearea regiunii autonome nu-i mulțumește: compusă din județele Trei Scaune, Ciuc, Odorhei și Mureș-Turda, aceasta lasă circa 650.000 de unguri în afara granițelor sale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că referințele din 1947 rămîn piatra de temelie. Stalin fiind mort, amintirea războiului antifascist trebuia întoarsă în profitul conștiinței războiului rece: Vestul este un adversar și toate mijloacele ce concură la slăbirea lui sînt bune. Distrugerea culturii și a elitelor burgheze este continuată pe plan intern. Omul nou părăsește satele pentru orașe. Omul nou este competent, este eroul pozitiv: noile elite sînt convinse de superioritatea lor, îndoiala este învinsă. Se impun două peisaje mentale prin intermediul manualelor școlare: acela al cîmpurilor sterpe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României de către ea însăși. Avangardele au îndrăznit mult: de la început ele au afișat disprețul. TIMPUL DISPREȚULUI Fenomenul cel mai fascinant și mai derutant de surprins al anilor conservatorismului comunist este cu siguranță disprețul. Există un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă fizic și deci s-au adaptat la banalitatea zilelor într-un sistem pe care-l consideră străin, atît față de tradiția românească, cît și față de normalitatea occidentală. Există și un dispreț față de noii conducători îmbogățiți și siguri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Azi nu mai avem nici burghezie, nici mari proprietari, nici clasă exploatatoare. Dar aceasta nu înseamnă că acești comuniști n-ar mai avea nici o obligație în societate? [...] Comunistul trebuie să fie un combatant de avangardă contra trecutului, contra rămășițelor mentalității burgheze din conștiința oamenilor, contra tuturor formelor de misticism și contra influențelor străine. El trebuie să fie un luptător pentru socialism, să se preocupe de rezolvarea problemelor clasei muncitoare, să lupte pentru afirmarea ei ca forță conducătoare a societății, pentru transpunerea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pe de altă parte, în optica perdanților revoluției, a intra în comunism păstrînd moștenirea naționalistă pentru a o redefini după normalitatea dorită de conducerea comunistă este un mod de compromis care costă: un număr de intelectuali de origine aristocrată și burgheză s-au raliat pentru a-și păstra pozițiile și și-au adaptat propriul patriotism de autolegitimare la imperativele puterii. Renunțînd la spiritul critic, ei vor intra în Academie. Ruptura din anii '70 dintre mediile disidenței care sînt stimate în Vest
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
seamă asupra vizitei lui Ceaușescu în județul Botoșani și reamintește: "Marile realizări obținute de județul Botoșani în domeniul industriei și agriculturii ca și în toată țara demonstrează cu putere forța creatoare a unui popor care a lichidat pentru totdeauna exploatarea burgheză, pe cea a marilor proprietari, exploatarea omului de către om, care a devenit stăpînul bogățiilor naționale în toate sectoarele și care construiește sub glorioasa conducere a partidului nostru comunist, cu fermitate și în unire, un viitor liber, socialist și comunist, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
face o socoteală simplă: prezidenții de republică, trei pînă acum, s-au mișcat duplicitar, una din fețele lui Ianus, severă și proletar-emblematică spre mase, cealaltă, șmecher-destinsă, spre rest. Ultimei înfățișări îi corespunde pălăriuța cu boruri mici, mici, nu ca cele burgheze, făloase, pălăriuța ștabului din mașina neagră antiglonț, dar și a șoferului. A șoferului dar și a întregii garnituri, de sus, de la C.C., pînă la portarul fabricii de cherestea. Pardesiul? Paltonul? Da. Dar sobre, tovarăși, nu cu guler burjuiesc, de vizon
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
colerică a vizatului. Totul se sparge, soareaua se dezintegrează. Coborînd scările, aproape satisfăcut, Cioran îi șoptește lui Ierunca: O făcui și pe asta. Cioara mă-sii! 22 ianuarie După detunătura din decembrie '89, am putut intra, întîmplător, în frumoasa casă burgheză de pe strada Pinului, în care s-au lăfăit, în comunism, indigestele figuri, prim-secretarii județului (nevisînd ei, cînd sugeau țîță ilegalistă, că vor ajunge cîndva să beneficieze de-așa confort). Pe ce mi-au căzut ochii la trecerea pragului? Pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e pustie, o pustietate, e adevărat, extrem de elegantă, de șic, dar... Uite-așa devii nostalgic. Ce șoc producea, după '90, papionul lui Rațiu, într-o societate (dacă o putem numi așa), în care exuberantul accesoriu reprezenta pur și simplu... România burgheză. Țară despre care comandourile minerești cunoșteau tot atît cît despre Patagonia. Confruntările verbale ale desantului țărănist cu adversarii săi comuniști, stînd, ele, sub semnul papionului, asezonate cu zîmbetul firesc-jovial, ne făceau să zîmbim. Chiar și pe noi, încă puțini pe-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parveniți cu dosar muncitoresc-țărănesc. Hărăzită de noua istorie să pună țara la cale, dar să și dea strălucire zaiafeturilor de partid. Cocul à la Găinușă, costumul à la cioclu, trebuiau să impună ștaiful proletar, recurgîndu-se însă, mde, tot la ținuta burgheză (Tunica leninistă era doar pentru vizitele de lucru). Unsprezece ani de viață (aparent) fără dictatură au modificat, iarăși radical, tiparul. Aceleași împerecheri insolite. Odraslele foștilor "factori de răspundere", călătorite în Occident (unele chiar reîntoarse) au acum același aer, oarecum civilizat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]