695 matches
-
În India cu Regimentul Regal de Pușcași, În care le descria divertismentul pe care Îl inventase de Crăciun pentru trupe și care se bucurase de un mare succes În cazarmă. În copilărie, Guy fusese Întotdeauna personaj principal În micile reprezentații burlești tipice pentru familia Du Maurier la New Grove House. — Iar acum, după cum se vede, asta Îl ajută și În cariera militară, spuse Du Maurier mândru. În timp ce fratele lui mai mic pare să nu aibă talent pentru nimic altceva decât pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
conte, trebuie să tolerezi și un anume grad de excentricitate“. Hueffer era nepotul pictorului Ford Madox Brown, unul dintre membrii mai respectabili ai grupului de prerafaeliți, satirizați sclipitor de Du Maurier În Punch, Într-o ilustrație parodică, Însoțită de versuri burlești, intitulată Legenda Camelotului. Lui Henry Îi plăcuse atât de mult bucata, Încât o memorase În Întregime și mai era și acum capabil să reproducă o parte din versurile referitoare la femeile lui Rossetti: Ah, Moise, uite ce de clăi De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
e jumătate cumnatul lui Borges și jumătate, așa cum Îi mărturisește Borges lui Sorrentino, Enrique Larreta: „Pe ici, pe colo, În paginile din Șase enigme pentru don Isidro Parodi, apare câte o frază din Larreta, doar că e folosită În chip burlesc, deși Larreta a scris-o cu toată seriozitatea. Adevărul e, Însă, că eu l-am citit foarte puțin pe Larreta, scrierile lui nu m-au interesat prea mult și prefer să nu vorbesc despre ele decât să le vorbesc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
partidă de ruletă rusească ca-n VÎnătorul de cerbi. Ceea ce se Întîmplă-n film nu are Însă mai niciodată aerul că-i serios, deși este, ruleta se desfășoară cu adevărat și muzica din fundal ar trebui să-ți dea de gîndit. Burlescul din secvențele cu tentativele de zbor, identice cu acelea din documentarele despre primele experimente ale omului de la-nceputul secolului XX cu aripi de carton, elice și caschetă de biciclist Înspăimîntător picînd În cap din turnuri de doi metri, filmate live
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ei, în 1911, este apanajul trăzniților sau a iluminaților (poate nu întîmplător chiar pionierii cinematografiei, frații Lumiere, erau sceptici cu privire la viitorul celei de-a șaptea arte). Alianța consfințește vizionarismul celor doi eroi care au văzut idei, doi donquijoți, o alcătuire burlescă și tragică a unei sublime diavoliade. Expresia primului este homerică, goliardică camuflînd un histrion, a celuilalt cu ceva din aerul adolescent-miop, fantezi-bonom al lui Ion Minulescu. Întîlnirea dintre cei doi scoate în evidență "caracterurile", replica obraznic-candidă a "filfizonului" nimerit în
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
el este și autorul scenariului și nu-i lipsește ochiul unui fin documentarist -, prin acordul armonic al unor registre diferite de la cel al poantei la cel al comediei fine prinsă în plasa aluziilor cu pase dramatice și reveniri la note burlești topite în feerie. Lumea filmului le conține pe toate și într-un mod miraculos, magic ele sunt orchestrate excelent prevalînd un ludic ironic care invită însă la meditație. Nae Caranfil a evoluat în paralel cu noul val minimalist, alături de un
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
reflectează ca o oglindă toate pasiunile înjosite ce-i frământă inima, unde stau întipărite în trăsuri idoase invidia și mai ales ura pentru tot ce este bun și frumos, d. Holban în fine, ia cuvântul și atunci începe acea scenă burlescă care amintește scena citată mai sus de la institutul de alienați din Viena. Acel domn combate moralitatea alesului colegiului I de Iași pentru că: 1) d-sa este fondatorul Direcției nouă, care prin foaia ei "Convorbirile literare" a tratat pe d. Holban
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu aceste personaje sunt numeroase. La o acțiune malefică declanșată pe cale auditivă se răspunde cu aceeași monedă: dacă ielele sunt numai sunet, cel care le Întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină. Problema destinului marital capătă, În snoave, culori burlești și se bazează pe nuclee de multe ori comice. Noțiunea de destin se degradează În consecință. Pepelea a fost un om frumos și isteț, iar cuiul lui Pepelea era cuiul de lemn bătut În părete1e casei părintești, pe care Pepelea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vor să o vadă. Sunt momente în care demonstrativitatea filmului coboară până la nivelul scenetelor satirice ale unei brigăzi artistice de amatori - Sandu (Marin Moraru) și Vasile (Valentin Uritescu) se acuză reciproc de fățărnicie, carierism, lașitate, prostie, după care se încaieră burlesc sub privirea calm dezaprobatoare a Puștiului. Este simbolizat chiar și Ceaușescu, de un Jorj Voicu în costum și purtând pălărie, așezat pe un fotoliu și întorcând lent, ritualic, capul către șoptitorii din stânga și din dreapta lui. Securitatea e și ea întruchipată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu aceste personaje sunt numeroase. La o acțiune malefică declanșată pe cale auditivă se răspunde cu aceeași monedă: dacă ielele sunt numai sunet, cel care le întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină [...]" Problema destinului marital capătă, în snoave, culori burlești și se bazează pe nuclee de multe ori comice. Noțiunea de destin se degradează în consecință. Pepelea a fost un om frumos și isteț, iar cuiul lui Pepelea era cuiul de lemn bătut în părete1e casei părintești, pe care Pepelea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sale, un moralist care stigmatizează cu armele comediei viciile societății în care a trăit, ci și un "raisonnneur" pasionat, implicat afectiv în destinul unei lumi pe care ar fi dorit-o mai bună. Poate chiar era cazul să părăsim imaginea burlescă a acelui Pagliaccio care râde și plânge la comandă, gesticulând ca o marionetă în lumina rampei cu scopul unic de a-i face să râdă pe distinșii spectatori din staluri și de la galerie. Se pare că drama eroilor lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spre marea enervare a hangiului, burdufurile umplute cu vin. O adevărată satiră, dar și o scenă populară, scăldată în tradiția picarescă (de la picaro, "aventurier") spaniolă. În Anglia, William Shakespeare (1564-1616) pune în scenă în tragediile sale bețivi, ba chiar personaje burlești, cu fețe multiple, precum Falstaff (care apare în 1597 în Henric al IV-lea și în 1599 în Nevestele vesele din WindsorThe Merry Wives of Windsor). În opera lui Shakespeare, vinul joacă ba un rol benefic, de stimulent, ba unul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
domniei sale) și, după cum singur a mărturisit țărănistului Gabrielescu, într-o anchetă parlamentară, l-a îndreptat spre sediul fostului Comitet Central. Această mărturisire cum că n-ar fi avut nici o legătură cu lovitura de stat, transformată într-o revoluție, echivalează în burlescul ei cu o alta, a lui Andruța Ceaușescu care, întrebat fiind de procurori cum purta pistolul, după plecarea din sediul aceluiași Comitet Central, a răspuns naiv și tâmp că el mânca „bumboane” și purta pistolul ca toată lumea! Cei care, puțini
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
menestreli. Nuanța ironică va fi surprinsă cu o remarcabilă plasticitate prin combinația rezonanțelor de cvintă perfectă și mărită (sau intervalul enarmonic acesteia), prezente în succesiune (apogiaturile de început care înlănțuie cvintele la interval de semiton) sau suprapunere. De asemenea, aspectul burlesc al imaginii conceptuale îl va conține expresia elementului cromatic, cu profilul său descendent, întâlnit adesea la Debussy, ca simbol al comicului sau al sarcasmului. Asemănător numerelor dintr-un spectacol de circ sau faimoasei măști de clovn, care cu un ochi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al compozitorului față de noile modalități de exprimare spirituală ale epocii. Prin natura materialelor tematice, preludiul General Lavine - eccentric se alătură altor creații debussyste, precum The Little Nigar, Golliwog`s Cake walk (Children’s corner) sau Minstrels, ce difuzează acea atmosferă burlescă a jongleriilor și actelor de amuzament specifice reprezentațiilor de acest gen. Printr-o corespondență sonoră inspirată, preludiul General Lavine -eccentric schițează portretul unui renumit clovn de origine americană, Edward Lavine, ale cărui spectacole Debussy avusese ocazia să le vizioneze în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
adevărat tutore, dar și un „prețios” sfătuitor al membrilor acestei asociații. Uneori trufaș și grav, alteori vesel și distrat, eroul ne apare surprins într-o diversitate de stări reflectată printr-o viziune sonoră ce explorează prin excelență ideea contrastului. Ceremonia burlescă debutează cu solemnitate în sonoritățile puternice ale imnului, care avansează prin octave în registrul extrem grav al claviaturii. Însuși debutul preludiului ce aduce în prim-plan afirmarea materialului tematic principal pune în valoare coeziunea elementelor de limbaj componente în edificarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dar pe de altă parte a încercat să provoace cititorul să privească războiul din cât mai multe puncte de vedere. Poveștile de război examinează complexitatea urmărilor acestuia, ele devenind prisma emoțiilor noastre cele mai adânci și mai puternice. PREMIUL II Burlescul medieval și grotescul contemporan interferențe culturale Roxana Văduva, clasa a X-a coord. prof. Dorina Apetrei Colegiul Național, Iași Dacă ar fi să se realizeze un tablou în care să se concentreze șaisprezece secole de artă, inițiați fiind de rigoarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nu mai e artist, ci a devenit operă de artă. Nașterea tragediei grecești, fenomenul dramatic originar reprezentat de corul satiric și devalorizarea acestuia până în punctul în care s-a apropiat, contopindu-se cu natura umană, constituie evoluția de la sublim la burlesc. Euripide, cu noua lui comedie antică, renunță la elementul purificator, la conceptul nemuririi și construiește ideea de teatru în care spectatorul vede alter-egoul său. Adrian Marino definește burlescul drept „un comic excesiv, extravagant și adesea vulgar” sau „un tip de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a apropiat, contopindu-se cu natura umană, constituie evoluția de la sublim la burlesc. Euripide, cu noua lui comedie antică, renunță la elementul purificator, la conceptul nemuririi și construiește ideea de teatru în care spectatorul vede alter-egoul său. Adrian Marino definește burlescul drept „un comic excesiv, extravagant și adesea vulgar” sau „un tip de teatru comic, caracterizat prin caricaturizare și parodiere”. Timpul prezent, mai cu seamă, secolul al XXI lea a readus în atenție noțiunea grotesc, ca o categorie estetică a cărei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
referitor la justificarea „urâtului” în opera artistică, o „categorie, ipostază estetică reflectând realitatea cu formele ei fantastice, bizare, disproporționate, de un comic excesiv prin aspectul caricatural, neobișnuit de caraghios, ridicol, bizar”. Aparent fără nicio diferență din perspectiva definirii celor două, burlescul și grotescul se suprapun din punct de vedere teoretic. Însă fiecare dintre aceste noțiuni a avut o perioadă de dominare, în funcție de evoluția sau involuția societății, de măsura în care cultura și literatura au putut fi accesibile omului obișnuit. Burlescul medieval
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
două, burlescul și grotescul se suprapun din punct de vedere teoretic. Însă fiecare dintre aceste noțiuni a avut o perioadă de dominare, în funcție de evoluția sau involuția societății, de măsura în care cultura și literatura au putut fi accesibile omului obișnuit. Burlescul medieval conturează ipostaza ludică a realității empirice pe care o transformă, astfel încât cel care se detașează de propria subiectivitate, urmărind-o dintr-o perspectivă diferită, să poată percepe fabulosul, determinat de o stare sau o reacție umană (formă de alienație
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a realității empirice pe care o transformă, astfel încât cel care se detașează de propria subiectivitate, urmărind-o dintr-o perspectivă diferită, să poată percepe fabulosul, determinat de o stare sau o reacție umană (formă de alienație). Caracterizat de secolele medievale, burlescul este reprezentat, prin disponibilitatea/gratuitatea artistică, de tema jocului surprinsă în totalitatea etapelor sale, până la „caraghiosul bizar”. Pe de altă parte, burlescul lasă loc imaginației și interpretărilor, mintea este hrănită, însă numai cu mesaje codate din partea artiștilor. Adevărata percepție a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
poată percepe fabulosul, determinat de o stare sau o reacție umană (formă de alienație). Caracterizat de secolele medievale, burlescul este reprezentat, prin disponibilitatea/gratuitatea artistică, de tema jocului surprinsă în totalitatea etapelor sale, până la „caraghiosul bizar”. Pe de altă parte, burlescul lasă loc imaginației și interpretărilor, mintea este hrănită, însă numai cu mesaje codate din partea artiștilor. Adevărata percepție a artei burlești literatură, pictură sau muzică își are proporțiile în funcție de cel căruia i se oferă. Sugestia și nu explicitul este ideea pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
reprezentat, prin disponibilitatea/gratuitatea artistică, de tema jocului surprinsă în totalitatea etapelor sale, până la „caraghiosul bizar”. Pe de altă parte, burlescul lasă loc imaginației și interpretărilor, mintea este hrănită, însă numai cu mesaje codate din partea artiștilor. Adevărata percepție a artei burlești literatură, pictură sau muzică își are proporțiile în funcție de cel căruia i se oferă. Sugestia și nu explicitul este ideea pe care pare să o urmeze, în timp ce omul medieval recunoaște simboluri, le ansamblează și stabilește raportul cu realitatea. Grotescul devine conceptul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și au fost înlocuite, superficial, cu formele fără fond care să atragă, urmând o politică bine stabilită de marketing. Astfel, se creează analogia dintre lumea prejudecăților și societatea de consum, ce presupune tocmai strictețea principiilor. Echivalent cu nașterea tragediei grecești, burlescul medieval are rol terapeutic pentru individul secolului al XIV-lea. În cele trei forme ale artei literatură, plastică și muzică -, ființei umane i se ilustrează angoasele, astfel încât acesta se eliberează psihic și se purifică, le cunoaște, ajungând să le înțeleagă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]