1,121 matches
-
împlântat piatra în pământ și acolo a rămas granița de hotar și-n ziua de azi, lângă drumul ce duce la Arpaș Tot acolo la crucea aceia între hotară ieșeau a doua zi de Rosalii amândouo satele. Strejenii duceau o bute cu vin și de-ale gurii fiecare ceva în traistă, la fel și arpășenii veneau cu fluierași de le zicea de joc și-și petreceau toată ziua. Serbarea asta s-a ținut în fiecare an până pe la 1900, prin Mlăci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
perioada cea mai așteptată de copii. Deși Începând din 15 august fiecare familie putea merge la propria vie odată pe săptămână, culesul propriu-zis se declanșa În l5 octombrie. Satul se umplea de oaspeți. Mici și mari, cu carele Încărcate cu buți mari de lemn, boturi*, găleți metalice și coșuri de nuiele, mijloace necesare depozitării strugurilor destinați vinificației sau conservării pentru nevoile gospodăriei, cohorte de oameni și animale invadau dealurile acoperite de vițele ruginite și pline de roada multicoloră. Un "Vivat!" izvorât
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pod după cele trebuincioase gospodăriei. * Botul era un vas din lemn, În care botașii preluau strugurii de la culegători, Îi zdrobeau cu un băț din lemn de porumbel prevăzut În partea terminală cu ramuri de cca.5cm și-i transportau În butea colectoare de 500-1000 l fixată În car. Nu pot uita din timpul culesului, via părintească din "heveș", dealul răsăritean cel mai Însorit al satului, lăsată În paragină după colectivizare, ca fiind prea izolată. Tata plantase toate soiurile de viță, de la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
simpli cetățeni au apărut pe micul ecran și șiau exprimat satisfacția că ficatul lui Andrade a primit un upercut inspirat, care la lăsat pe om fără aer. Erau dea dreptul fericiți că respectivul ficat a primit lovitura de grație. Lucian Bute și ficatul maltratat au devenit un nou motiv de satisfacție națională. Ni se dă violență pe pâine, violență în loc de pâine, iar noi ne bucurăm că organele vitale ale unor semeni deai noștri se chircesc sub lovituri. Oare când vom primi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
albi și dulci”, cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac, crac, arc,, sau lacăt, lega, rug etc. Cf. rom. par, sl. kol „par, țeapă, arac”, lat. palo „arac”, germ. Pfahl „par, stâlp, țăruș, arac”; rom. pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arac”; rom. pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu fr. voûte, sl. svod. Față de rom. bute, butuc, butaș, but etc. franceza are forma fût însemnând „trunchi de arbore; butoi; (constr.) coloană”, iar germana Fass „butoi”. Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Româna păstrează miezul lichid în forma poloboc, cu suf. -oc. Cf. sl. rs. polova (pleavă), adică învelișul gol al bobului de cereală, vprus. pelwo „Ib.”. Butoi are o structură asemănătoare cu fr. futaille „vas pentru vin, lichide etc.” (cf. rom. bute), însă cu un sufix augmentativ care amintește de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage și prins cu cercuri”, de germ. Fasstonne „butoi, geamandură”. Putină și putinei nu pot fi separate de istoria românească a formelor bute, butoi, botă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cf. rom. bute), însă cu un sufix augmentativ care amintește de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage și prins cu cercuri”, de germ. Fasstonne „butoi, geamandură”. Putină și putinei nu pot fi separate de istoria românească a formelor bute, butoi, botă, butuc etc., fiind și ele făcute de butnar. Strachină este cuvânt românesc cu baza în latină. Fără sufixul -ina ajungem la (ex)traho „a scoate, a extrage”. În latină era și trua „lingură”, cf. fr. trou „gaură, adâncitură
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bre, 69 brr!, 134 Bucea, 57 Buceava, 57 Bucești, 57 Bucov, 57 Bucu, 57 a se bucura, 57 Bucura, 57 București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi, 131 butuc, 131 cale, 102 calic, 99 calup, 56 cap, 95 capcană, 95 Carpați, 56 carpen, 56 caș, 134 catâr, 194 a caterisi, 195 călău, 53 căluș, 53 căpiță, 95 a căpui, 95 cărare, 102 cărăruică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
numai în balade, iar acesta este motivul pentru care inițierea apare într-un mod diminuat în colinde: „Voinic crește, șarpe crește:/ Cân’ voinicel dă trei luni,/ Mă făcui de noo luni;/ Cân’ voinicel în virtute/ Io mă făcui cât o bute.” (Giurgiu). Dublul eroului este însă unul la negativ, un „Preopinent” pe care flăcăul trebuie să-l ucidă pentru a se substitui cosmocratorului și a recupera timpul primordial. „Statutul de Omșarpe”(Vasile Lovinescu) este figurat în colindă printr-o făptură umano-ofidiană
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funcția sacră a cusăturii, ca rit premarital. Participarea soarelui și a lunii, în colinda din colecția Viciu, dă proporții cosmice lucrăturii: „Coase-mi și mie-o năframă;/ Că ți-oi da oi și și-oiu da boi,/ Ți-oi da buți cu bani mărunți!/ - Ba, zău, mie nu-mi trebuie/ Nice oi și nice boi”. O astfel de năframă a lumii nu poate fi cuprinsă în valori profane, și nici înstrăinată de cuplul inițiat. Țesutul devine o probă inițiatică, prin nefirescul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voia să scie: ce pote să fie în pimniță? El cere cheia și Ileana i-o dă și aceia. Mergșnd Ioniță la pimniță o descue și se uită’n lontru; dar de odată se aude un glas gros dintr’o bute, d[z]icend ca să deschidă ușa mai tare. Ioniță o deschide, dar pe cum o deschidea sărea câte un cerc de la bute, până săriră tote, și unde nu ese on smeu căt on munte și ață lâ Ileana Cosânziana, pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pimniță o descue și se uită’n lontru; dar de odată se aude un glas gros dintr’o bute, d[z]icend ca să deschidă ușa mai tare. Ioniță o deschide, dar pe cum o deschidea sărea câte un cerc de la bute, până săriră tote, și unde nu ese on smeu căt on munte și ață lâ Ileana Cosânziana, pe care va luat’o și va dus’o peste noue hotare” (Munții Apuseni). Premeditarea și provocarea hybris-ului de însuși maestrul inițiator
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trecerii flăcăului la statutul marital este gestul vânzării calului. Colindele de tip III, 72, Cal amenințat cu vânzarea, descriu pregătirile de nuntă ce se vor face după înstrăinarea calului: „Eu oi să te vânz/ Pe care de grâu/ Și pe buți de vin,/ Teancuri de postav,/ Postav roșior,/ Eu o să mă însor” (Coconi-Ilfov). Animalele totemice deveneau ele înseși nunta și casa noului cuplu, pe când ajutorul năzdrăvan, esențial pentru flăcău, reprezintă o simplă „marfă” a cărei vânzare procură cele necesare nunții. Nerecunoștința
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au rămas în țară, căci li s-au revocat decretele de expulzare, unii fiindcă aveau protectori puternici, alții pentru că și-au luat angajamentul să apere guvernul în ziarele germane ce apăreau în București. Rosenfeld, unul dintre expulzați, era cotar de buți de felul său, de aceea purta și supranumele de Rosenfeld-Cotaru. Prin anul 1919 m-am dus să fac cura de apă de Vichy, iar un medic din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Charles Cotar. Cine este acest
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pământ - nota misionarul - am redobândit-o împreună cu misionarul Giovanni-Batista Vannucci, cheltuind 15 scuzi, cu procesul judecat la Iași în fața domnului; din produsul ei vor fi celebrate slujbe pentru sufletul lui Dumitru Paloska și Magdalena Balonti, soția sa; anual produce șase buți italiene de vin (6 barili di vino... italiani). Cealaltă bucată de pământ este și ea dăruită sus-numitei biserici; tot cu îndatorirea de a sluji o liturghie pentru sufletul lui George Baloska, aceasta fiind dăruită de el; produce anual cam patru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
italiene de vin (6 barili di vino... italiani). Cealaltă bucată de pământ este și ea dăruită sus-numitei biserici; tot cu îndatorirea de a sluji o liturghie pentru sufletul lui George Baloska, aceasta fiind dăruită de el; produce anual cam patru buți italiene de vin”. Raportul misionarului subliniază că biserica catolică din Huși fusese mult prejudiciată: după restaurarea ei de părintele Vannucci, a fost arsă de turci și de tătari în mai multe rânduri. Părintele, nu numai că a înzestrat acest lăcaș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
casă era a mă espune pericolului vădit. Mă apropiai așadar de fereastră și privii înăuntru. Dar ce văzui, D-zeul meu! Casa plină cu oameni care de care mai beți și mai sălbateci cari ședeau râzând și chiuind înaintea unei buți de mărime mijlocie desfundată. În păretele din dreapta ferestrei pe care mă uitam era un oblon în fundul căruia era icoana de lemn a maicei Domnului, dinaintea căreia ardea o candelă mică, jumătate cu untdelemn, jumătate cu apă. Pe oblon și deasupra
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
De jur împrejur erau boltiri în muri în care erau statue de piatră... chipuri de cavaleri îmbrăcați în fier... ce se uitau cu ochii lor răci de piatră la el... O manta era spînzurată-ntr-un cui... într-un colț era o bute așezată pe tălpi, de mult putrezite, și o cupă de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce se uitau cu ochii lor răci de piatră la el... O manta era spînzurată-ntr-un cui... într-un colț era o bute așezată pe tălpi, de mult putrezite, și o cupă de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent... mirositor curse din bute... El o astupă, își apropie buzele de acel lichid
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un colț era o bute așezată pe tălpi, de mult putrezite, și o cupă de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent... mirositor curse din bute... El o astupă, își apropie buzele de acel lichid vechi... și bău paharul întreg. 1 se cutremură corpul de plăcere... Părea că chipurile de piatră începeau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent... mirositor curse din bute... El o astupă, își apropie buzele de acel lichid vechi... și bău paharul întreg. 1 se cutremură corpul de plăcere... Părea că chipurile de piatră începeau a se legăna pe piedestalele lor balanțînd cu mînile, apoi el se culcă pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
târgului pe acolo. Exact același lucru s-ar fi putut citi și pe buzele fostului interlop, convertit într-un fel de impresar, numitul Rudel Obreja, exact același cuvânt imediat după repriza a 4-a și KO-ul fabulos al lui Bute asupra lui Mendy... „Hai la Doamna”, au putut citi pe buzele lui Rudel, câteva milioane de români care urmăreau emoționați și totodată mândri, în direct, meciul românului nostru mai mult adoptat de Canada, decât cinstit de România! Ce a urmat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o clipă, doar pentru câteva secunde bune, atenția celor 9.000 de români aflați la Gala de la Romexpo s-a mutat de pe EROUL din ring către „Doamna” în alb, aflată undeva în rândul 2... “Mulțumesc doamnei...”, a reușit să spună Bute și a început un cor uriaș de fluierături și huiduieli, huiduieli care s-au oprit abia în momentul în care Bute a renunțat să-i mai mulțumească „Doamnei”. Oare de ce a trebuit ca un astfel de moment, o asemenea victorie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]