1,697 matches
-
Stoian a cucerit Marele Premiu și, totodată, Premiul de Interpretare. Trebuia să încolțească în glastra muzicii ușoare a anilor ’60, predilect sentimentală, o melodie care să nu lase iubirea în voia prigonitorilor ei! Multe iubiri ajung cu aripile strânse în butuci iar pentru aceasta, cântecul „Prieten drag” se va confirma de acum încolo învățător până la înduioșare întru a se vedea valoarea de taină a prieteniei! Cine fusese până atunci, Pompilia Stoian? O frumoasă domnișoară cu ochi verzi, sensibilă, timidă, introvertită, inteligentă
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
furtișaguri și trădări, adică aceia care nu reprezintă decât o mare rușine și o cumplită povară pentru țară, de cealaltă parte uriașa masă a sărăcilor și dezrădăcinaților, care se cheamă poporul îndelung răbdător și se identifică cu România pusă pe butuci. ---------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, iulie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - SĂ FII CETAȚEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2049, Anul VI, 10 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
Eminescu era de părere că greșelile politice sunt crime, întrucât de pe urma lor au de suferit o milioane de oameni!), fatalmente va genera cancerul social. Adică taman ceea ce se întâmplă astăzi în România: Nu numai că țara a fost pusă pe butuci de politruci și acoliții lor, nu numai că în 27 de ani de democrație originalo-pungășească s-au furat din averea nației peste 3000 de miliarde euro (când și cât anume se va recupera din această megafraudă?), nu numai că marii
CUM TOATE SUNT LA NOI PE DOS, HOŢUL DIBACI E VALOROS ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381048_a_382377]
-
ei acasă prin forțe extramilitare!... Azi România se confruntă cu un exod cum n-a mai fost - românii pleacă valuri-valuri și traiu-n țară-i tot mai prost. (Nici nu-i posibil altminteri cu guvernanți ticăloșiți, ce pus-au țara pe butuci prin dedesubturi de hainiți.) De fapt, în lumea poleielii nu-s vinovați cei care pleacă, ci toți acei nelegiuiți care i-au obligat s-o facă. Când țara-i mult prea vlăguită ca fiii toți să și-i hrănească, este
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
pragul ușii. Băiețelul care tocmai avusese curajul să se aventureze pe covorul catifelat al iernii nu păru să se sinchisească de amenințările mamei. Se apucă tacticos să-și confecționeze, cu mâinile goale, câțiva bulgări. Îi piti cu grijă după un butuc aflat în apropiere și așteptă, zâmbind ștrengărește, cu ochii țintă la ușă. Mama intrase deja în casă, bombănind de una singură ceva legat de „grijanie” și „brăcinar”. De la geam pândea o zgâtie de fată de vreo patru anișori, blondă cu
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
și-i întunecase mintea... * În acest timp Nerun, după ce alergă multă vreme în drumul său de întoarcere spre satul natal, după ce se asigură că slugile boieroaicei nu mai aveau cum să-l ajungă din urmă, se așeză, obosit, pe un butuc la o margine de pădure, și începu să socotească gologanii pe care îi sustrase din cufărul boieroaicei. Nu avea niciun fel de remușcare pentru fapta săvârșită. Socotea că erau banii munciți de el, promiși de atâta vreme, dar pe care
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
și-am tot insistat să-mi spună și mie ce s-a întâmplat cu gestul ei. N-a vrut să mai deschidă o vorbă. Acasă la ea am găsit zarvă mare. Șeful postului de jandarmi cu doi soldați îi legase butuc pe balaoacheș și pe soție și-i arestase, încărcaseră copiii într-o mașină să-i ducă la orfelinat, iar Fridei i-au spus: -Mâine pleci cu primul tren la București! O organizație evreiască internațională s-a interesat de soarta ta
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
e casabil, fragmentat, totul, în lumea tangibilă, se destramă și piere: Lucrul care mă poftește prin toate ferestrele spiritului să-i dau de capăt investește în mine vitalitatea unei ploi mă înrobește atâta dragoste de neuroni îmi pune capul pe butuc își ia asupră-și trăsăturile efemere slăbiciunile iluziile nedigerate Astfel beau cu plăcerea oferită ochiului cum se destramă întregul niciodată întruchipat (Emoție) La limită, nu există dihotomii, nu există contrarii, ci doar Iluzia, Maya, impasibilă, dominatoare, de neocolit, vag disprețuitoare
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
reabilitat...aceasta fiind, nu altceva, decât fructul acestor scrieri. Scoate la lumina zilei, valoarea exprimării prin cuvinte mai sigure, adăugând fiecăruia în parte și o morală. Din cele 35 de fabule voi cita din următoarea ; ,, Într-o pădure pe-un butuc, Unde-și avea tribuna O pasăre, numită cuc, Își tot cânta numele-ntruna. Și cum fredona el răgușit Chemându-și mama-n disperare Deodată un ecou s-a auzit: Un cântec de ciocănitoare. ,, ................................................... Morala: Nicodată să nu crezi Ce-ți
DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
-
putea scoate niciun sunet din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi, sau pe la primării. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Înaltul. Norii trecătorii s-au urcat pe deal, Vântul nu mai are-n pânze arsenal, Stelele se-aprind pe năframa nopții Luna stă de veghe chiar în cerul porții. Strugurii din vie parcă-s priponiți În ciorchini ce cad pe butuci - uimiți, Coșul în hambar stă frumos la pândă, Nu e încă vremea...sita e flămândă. O furnică cară un grăunte mare Nici nu mai cârtește, spatele o doare, Dar aude biciul iernii cum trosnește... Norii plini de fumuri scriind o
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372054_a_373383]
-
zona Călărașilor. Gardul, care împrejmuia întreaga gospodărie cu dependințele aflate în dotare, se confecționa din nuiele împletite, având ca bază un postament integrator, un zid din chirpici, de vreo douăzeci de centimetri, ce constituia baza și pe care se fixau butucii, cam de un metru, un metru și jumătate înălțime, de care se prindea, prin legare cu nuiele, gardul împletit sau cu cuie mari. La ridicarea casei participau cei care cunoșteau zidărie, tâmplărie. Meseria ce se căuta la începutul secolului al
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
viuoiciune din locul unde rămăsese pironit, cufundat în contemplarea ospățului agitat al păsărilor, pătrunse în holul de la intrare, luă de pe băncuța special concepută, o găleată roșie de „plastic” aproape goală, ieși în curte, goli restul de apă la rădăcina unui butuc de vie și porni în grabă spre fântână. De data asta Petre chiar se grăbește... E fericit că trebuie să se grăbească. Are chiar două motive s-o facă. Se grăbește pentru Lucreția, care trebuie să pună fasolea la fiert
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
Pe largile alei cu nuci, Cu cântec de guguștiuci, Printre înaltele uluci, Cătrănite ca de tuci, Îndemnându-te la cruci, Adevărate matracuci! Dar e bine să te duci, La culesul de lăptuci, Sau la pescuit de știuci, Cu scaunul de butuci, Dar să ai albii papuci! Nu încerca să îi seduci, Pe naivii politruci, Care sunt doar eunuci, Că bine n-o să apuci, Vei fi luat la măciuci! Referință Bibliografică: CU PERUCI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1198
CU PERUCI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347792_a_349121]
-
Tatăl său, care-și pierduse o mână în război, murise de curând, rămânând singur. Celibatar convins, după ce-și prăjea două-trei ouă amestecate cu jumări în tigaia magică (pe care mi-o arătase, jubilând), primăvara, după ce se apleca asupra fiecărui butuc, tăindu-i corzile, același plug întorcea brazda în sens invers. Cunoscător al legii lui Arhimede, care trăise în secolul al III-lea î.Hr., cunoștea principiul fluidelor ca nimeni altul. Iar m-am îmbătat ca un porc!” Dealtfel, chiar și la
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului și dacă iarna ne desparte, cu toți nămeții la un loc, arunc, în nopțile-nghețate, trecutele iubiri pe foc. și, încălzindu-mă cu vinul, tresare lemnul din butuci și nu știu cine-mi face plinul, că mă trezesc printre năluci, dansând cu frigul iernii-n brațe. amețit, în piruete, mă taie, când țâșnesc, la mațe negre umbre din perete. și vii la timp, ca o salvare, în beznă, dulce licărit
ŞI DACĂ IARNA NE DESPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348816_a_350145]
-
în: Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Să recapitulăm. După retragerea romanilor, peste teritoriul de la poale de Carpați au început să apară migratorii. Știți cum e? Tata avea în curte pomi fructiferi și vreo 200 de butuci de vie. După ce muncea primăvara să o cotorască, să o lege, să o sape, vara să o prășească, să o stropească de două-trei ori, toamna când strugurii dolofani de conderă, nohan, țârțără, 1001, 100... și nu mai ce soiuri se
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]