4,846 matches
-
veni din nou, zile-n șir va veni iar, / Pân' ce pânza va fi albă - boabe de mărgăritar” (Cu pânza la înălbit). Dincolo de obiceiul în sine, se remarcă spiritul ludic al poetei care se vede alături de fecioarele satului, să spele cânepa în râu. Până și natura rezonează cu atâta tinerețe, frumusețe și candoare sufletească și ajută fecioarele să-și desăvârșească munca, altfel destul de prozaică, dacă nu ar exista întrecerea și jocul. Volumul se încheie în forță cu “Plugușorul scriitorilor” - o mostră
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
mai, era o ordine desăvârșită. Duminică ne-am sculat dis de dimineață să mergem la târg, la vreo treizeci de kilometri față de localitatea părinților mei. Ca să aducem purcelul de la târg, ne-am gândit să-l băgăm într-un sac de cânepă, legat la capăt cu o sfoară, în portbagaj. Fiul nostru care ne auzise de seara că o să mergem la târg, nu s-a culcat până nu i-am promis că o să-l luăm cu noi, cu mașina. Îi plăceau nu
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
zice: “Cum nu o trimit!? Că pleacă în fiecare dimineață. Ba în ultimul timp nu mai trebuia să trag de ea să meargă la școală, mergea cu mare voie bună. M-am strecurat, după ce a plecat învățătoare, în lanul de cânepă din Dadeșu toată ziua. Așteptam să vină acasă tata, că știam că el nu o lasă pe mama să mă bată. Tata, când a auzit, mi-a zis:”Ai făcut o boacănă cât casa. Ce vrei tu să faci, că
O BOACĂNĂ CÂT CASA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355799_a_357128]
-
pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și unde se află și cei mai bine instruiți și înarmați soldați din
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
fiind tânjeam după cireșele timpurii de la un vecin foarte zgârcit, care le vindea în legături mici. M-am sfătuit cu alți copii, am făcut un ghem de smoală împănat cu bucăți de carne, l-am ”plăsuit” cu sfoară împletită, de cânepă și aruncat la dulăul legat de pom. În timp ce câinele se lupta să-și scoată smoala din bot, noi am devastat pomul. Vecinul a aflat cine i-a făcut paguba și a venit la tata cu rugămintea să mă bată, cum
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
ar înțelege o boabă din spusele mele, dar îmi zâmbea cu toată amabilitatea din lume. Era senină, deși, acum privind-o mai bine, era imobilizată pe un scaun cu role. Cine știe de când? Era îmbrăcată cu un capot lung de cânepă, care avea un ornament floral în nuanțe de albastru-petrol. Îi scotea și mai mult în evidență ochii verzi și paloarea feței ridate. Se dezvăluia o personalitate puternică. Ce mi-aș dori să aflu mai multe despre ea! Nu-mi rămânea
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
în Versuri de seară, Arghezi dezvăluie Mițurei, printr-o alegorie taina venirii ei pe lume. Explicația nu mai vine din domaniul popular: aici avem de-aface nu cu barza, ci cu un păianjen pogorât dintr-o stea „ pe un fir de cânepă lucitoare “. Păianjenul este, de fapt, o păienjeniță ( tonul este tot de poveste) foarte năzdrăvană: “Avea ca tine o guriță/ ( Mânca-o-ar mama! Și părul ca niște dude/ Brumate negre, ude “. Și în proză Tudor Arghezi rămâne tot poet. Mă
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
călduță. Frusina a luat cana din porțelan cu apă și a început să-i toarne ușor în palmele întinse deasupra ligheanului de porțelan alb. - Luați și săpunul! Așa... frecați bine... După ce s-a spălat, Alexandru a luat prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești, la unul din cele șase războaie aflate 26 la conac. Apoi s-a îndreptat către sufragerie, unde se afla masa pregătită cu farfurii înflorate, Schlaggenwald, și tacâmuri din argint - antique din Norvegia, marcate 1850. La masă
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu, reașezau drugile de porumb pentru a nu putrezi. * Bucătărie. Erau zile când Alexandru nu mai ieșea din grădinița cu flori din fața conacului. Admira cu nesaț trandafirii. Într-o după-amiază, dorind să rupă un trandafir roșu- s-a
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
codru, iute, a merge, lângă, a țipa, pădure, cu semite: ca, la, moș, naș, mire, șubred (unele de la colonizarea romană sau din evul mediu). V. o altă categorie o reprezintă cuvintele atestate: petra în Petrodava, par în tracă para „sat“, cânepă la traci sau sciți. Așa cum spunea Sextil Pușcariu în multe cazuri e nevoie de căutare migăloasă în dicționare. Nu trebuie să avem idei preconcepute. Unii au încercat cu tot dinadinsul să găsească protoforme latine „creând“ îmbinări artificiale de cuvinte ce
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
exemplu, elevii Școlii din Moreni, județul Dâmbovița, expun icoane pe sticlă, păpuși în costume populare, iar Clubul Copiilor din Horezu încearcă să atragă clienții pintr-o varietate de produse lucrate în ateliere proprii: ceramică, țesături, covoare oltenești, împletituri din șiret de cânepă, costume populare din Oltenia, păpuși îmbrăcate în costume populare din zonă, suporturi de flori făcute din împletituri, batiste cusute pe pânză și etamină. Micii meșteșugari le oferă vizitatorilor și demonstrații de lucru la roata olarului și la ghergheful de țesut
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de Artă Populară Râmnicu Vâlcea, oferă o expoziție de artă decorativă, în care pot fi găsite o diversitate de produse, rod al sârguinței și imaginației creatorului: pictură în ulei pe scoarță de copac, pe lemn de mesteacăn, tablouri rustice pe cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pot fi găsite o diversitate de produse, rod al sârguinței și imaginației creatorului: pictură în ulei pe scoarță de copac, pe lemn de mesteacăn, tablouri rustice pe cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă de copac, suporturi rustice, din lemn, pentru creioane și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de produse, rod al sârguinței și imaginației creatorului: pictură în ulei pe scoarță de copac, pe lemn de mesteacăn, tablouri rustice pe cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă de copac, suporturi rustice, din lemn, pentru creioane și pentru lumânare, îmbrăcate în pânză
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă de copac, suporturi rustice, din lemn, pentru creioane și pentru lumânare, îmbrăcate în pânză de sac, ornamente florale pe scoică, sticle îmbrăcate în sfoară de cânepă, felicitări rustice cu flori naturale sau pictură pe guașă și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă de copac, suporturi rustice, din lemn, pentru creioane și pentru lumânare, îmbrăcate în pânză de sac, ornamente florale pe scoică, sticle îmbrăcate în sfoară de cânepă, felicitări rustice cu flori naturale sau pictură pe guașă și în acuarelă, pictură în tempera și acrilic pe lingură de lemn etc. Nu lipsesc nici instrumentele muzicale, aduse la târg de specialiști renumiți: Sava Nicolae și Cernătescu Miron. Sava Nicolae
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
nevăzute. Cum a și ajuns, tanti Ileana lui Roman, a luat un ciubăr mare de lemn, a pus apă fierbinte aproape pe jumătate, și a pus-o pe mama cu „șezutul” deasupra ciubărului, astupând totul cu un ștergar mare de cânepă, ca să nu iasă aburii, facilitând astfel nașterea mea destul de problematică, căci, loc prea mare nu era unde să mă nască, pentru că ploaia a prins-o pe maică-mea în hodăiță, nemaiputând merge sus, în casa cea mare, unde le avea
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau pe suport sub formă de cruce
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
sunt pentru perete cu agățătoare pe spate sau icoane pentru masă. Ca mod de realizare icoana propriu-zisă este pictată pe dosul sticlei în oglindă. După aceea se atașează pe bucata de lemn, este încadrată cu un chenar de sfoară de cânepă și i se aplică foița de aur. Temele predilecte sunt: chipuri de sfinți, scene biblice și îngeri. Cea mai frecventă temă este Maica Domnului cu Pruncul. Tehnica este în tempera combinată cu emulsie de ou. După trasarea conturului se lăcuiește
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
celei care se face la biserică de Rusalii, reprezentând încununarea activității omului. „Instalația 1948/99” este făcută din vătale, 1948 reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]