3,117 matches
-
înțelegerea dintre cele două doamne, îi adună pe chelneri în încăperea din spate și le spune să nu care cumva să mai facă note de plată de urgență. La el în restaurant nu era război! De-aia intră omul în cîrciumă: să se simtă în largul lui, nu să-i rămînă ciorba în gît. Petrel măcelarul ajunsese cu armata la Odesa. Îi trimitea cărți poștale și cîte o mică pradă de război nevesti-si. Mai un samovar, mai un tablouaș, ce mai
Norocul lui Fănică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7534_a_8859]
-
el, mon chef, era cum dracu, doamna, care avea un miros atît de fin la mîncare, nu se îngrețoșa de mirosul banilor, care put a tot ce vrei și, după ce stau la noi în casierie, mai prind și miros de cîrciumă. Ce să-i spună Fănică? Asta era plăcerea ei. O adusese acasă cu birja pe doctorița Lea să o consulte pe Virginia cînd o luase prima oară cu leșinul. Dar cum dna Lea ar fi avut de tras dacă se
Nașa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7558_a_8883]
-
aveți decît să alegeți: ori omorîți porcul ori îl plictisiți de moarte. Verbul are și o "familie" interesantă: "assommant", adică, obositor, plictisitor la culme, supărător, enervant, agasant; "assommeur", adică, ucigaș, bătăuș; "assommoir", adică, bîtă, măciucă, ciomag, toroipan, dar și iată, cîrciumă proastă. Mare poznă cu lingvistica: nu mă mai asomați (plictisiți, enervați) atît cu asomoarul (bîta, ciomagul) în asomoarul (cîrciuma mizeră) a lui nea Caisă de peste drum. A venit, în fine, și ultima directivă, dar - fiți siguri! - nu cea din urmă
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
adică, obositor, plictisitor la culme, supărător, enervant, agasant; "assommeur", adică, ucigaș, bătăuș; "assommoir", adică, bîtă, măciucă, ciomag, toroipan, dar și iată, cîrciumă proastă. Mare poznă cu lingvistica: nu mă mai asomați (plictisiți, enervați) atît cu asomoarul (bîta, ciomagul) în asomoarul (cîrciuma mizeră) a lui nea Caisă de peste drum. A venit, în fine, și ultima directivă, dar - fiți siguri! - nu cea din urmă. Ordinul nr. 111/2009 al ANSVSA îi obligă pe producătorii care vînd la tarabe ouă, brînză, lapte sau carne
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
soldați în curtea blocului, să se ascundă de o patrulă militară de-a lor care-i vîna pe întîrziați. Altfel prin centru vînzoleala era mai mare ca înainte. Pe Calea Victoriei dispăruse ordinea deplasării tuturor în aceeași direcție pe fiecare trotuar. Cîrciumile prin dreptul cărora Fănică trecuse și își mai băgase nasul prin ele, să vadă cum mergea treaba, nu erau pline, doar mai zgomotoase. Se cunoștea că mareșalul nu mai era la putere, să păstreze disciplina. Dna Scipione era la curent
Amorașii din tavan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7282_a_8607]
-
găsea acum pe altcineva să-i intre cu toți banii în casă, el se retrăgea. Și cît ar fi oferit dl Theodorescu pentru acest apartament? Păi, se uimește Fănică, el era angrosist ca dl Haikis, să scoată atîția bani din cîrciuma gării de la Medgidia cît a dat bogatul lui prieten pe apartamentul său? Și o ia întristat inapoi, spre ușă, dar uită, chipurile, servieta. Spuneți un preț!" îl somează proprietarul. "Eu mă gîndisem la prețul dlui Haikis, chiar dacă s-au mai
Apartamentul în București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7328_a_8653]
-
oraș. Dar de cînd plecase regimentul la război, în Rusia, Medgidia parcă se pustiise. Nu le mai vedeai după amiază pe fetele în casă la plimbare, în ora lor liberă: dispăruseră soldații cu care se întîlneau pe strada principală. În cîrciumi se strîngea lumea, dar toți stăteau cu ochii după comunicatele de pe front și pe listele cu militari căzuți în luptă sau dispăruți. Lăutarii șomau, chiar dacă învățaseră toate cîntecele din repertoriul soldățesc și ariile naționale. La resturantul din gară se formase
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
pe aceea a Cuțaridei. Mai întâi, memorialistul ne înfățișează topografia cartierului, cu străzi, purtând în genere nume de bresle: Făinari (unde se născuse autorul), Birjari, Precupeții Vechi, Mașina de pâine. Printre prăvăliile de tot felul se detașau mai cu seamă cârciumele, aflate "la tot pasul", cu grătare peste grătare, "de umbli prin fum, ca prin ceață". Numele patronilor și al celor care bântuiau prin mahala transmit nu numai parfumul de epocă, dar ele par să imprime însăși pecetea locului: Gică Grăbitu
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
fum, ca prin ceață". Numele patronilor și al celor care bântuiau prin mahala transmit nu numai parfumul de epocă, dar ele par să imprime însăși pecetea locului: Gică Grăbitu, Sile Ciupitu, Gore Dolofan, Cornel-Șase-Luni, Leana Chioara, Aurică-Fir-Lalea etc. Una din cârciumi, ceva mai răsărită, a lui Moise, era frecventată și de Păstorel Teodoreanu. Clienții se desfătau cu romanțele și cântecele de pahar ale unor soliști faimoși, precum Jean Moscopol, Cristian Vasile, Titi Botez. Spațiul acesta mărginaș din buza Oborului, îi apare
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
și de preotul Marina, viitorul patriarh, bombardamentul american din 4 aprilie 1944, atmosfera întunecată a camuflajului, împărțirea de către marii aliați a sferelor de influență la Teheran și la Ialta, când Churchill și Roosvelt "bătuseră palma cu laba lui Stalin". Prin cârciumi, au loc discuții politice despre Carol al II-lea, Corneliu Codreanu, N. Iorga, despre nemți și Antonescu, unii dezaprobând condamnarea acestuia la moarte. I-o fi trimis el pe evreii basarabeni în Transnistria, că n-a avut încotro, dar a
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
Hitler, ca să-i gazeze la Auschwitz, pe cei mai mulți, din Vechiul Regat, ca și pe cei refugiați din Ardealul de Nord. "Dezbaterile", nu o dată foarte animate, amintesc întrucâtva de "poiana lui Iocan", fără a fi însă la fel de libere, pentru că pe zidul cârciumei era lipit un afiș amenințător: "Cine limbă lungă are/ Cinci ani va săpa la sare." O pagină ce se ține minte este acea despre teroarea legionară și persecuția evreilor, vânați aproape din casă în casă. Românii, omenoși în majoritate, sunt
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
Berlinul e departe și câți kilometri mai sunt până acolo. Memorialistul conchide semnificativ: "De la "Sehr gut" la "Harașo". Culoarea pitorească și atmosfera destinsă din Târgul Moșilor dinaintea războiului e deodată înlocuită cu una posacă și încruntată, lăutarii și petrecăreții din cârciumi, cu tâlharii și speculanții, urmăriți prin toate colțurile țării de către faimosul comisar Alimănescu, spaima infractorilor pe care-i trimitea fără prea multă ezitare la moarte. Și curând s-a instaurat o altă teroare, de un cu totul alt caracter, și
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
Cristian Teodorescu Militarii aliați, germani și italieni, aflaseră că la cîrciuma din gara Medgidia era un chelner cu care se puteau înțelege cînd cereau ceva de mîncare și prima sticlă de vin. Aici se dădeau jos țintit din trenurile lor și din camioanele cu care se duceau la Constanța. Dar chiar dacă
Orient Express by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7633_a_8958]
-
de noi... "Păi, vezi!" Ce să vază? Făcuse și el ce putea. Avea fiecare camera pregătită, numai să se limpezească apele aici. "Cît să se mai limpezească?" Aici avea și ea dreptate, dar una era cu brutăria și altceva cu cîrciuma. Ce să învețe ăștia micii aicea - băutura și fumatul și curvăsăreala de peron? "Că Florica noastră o fi vreo neprihănită!" "Virginio, las-o-n obiceiul ei, că dacă-și găsește bărbat și se mărită rămînem fără bucătăreasă." A doua zi
Copiii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7655_a_8980]
-
să-i ceară cîrciumarul, dar se lăsa greu de cînd se răriseră botezurile, cu toate amenințările lui din amvon împotriva femeilor care lepădau pe furiș - lui i se spovedeau moașele, să le ierte de păcate. Fănică știa și el, din cârciumă, ce-l apăsa pe preot. Avea o donație pregătită, din partea unei familii care se ridicase puțin de cînd venise aici. " Din slujbele de pomenire și din acatiste ce mai venea un ban la biserică. Nu tu nunți, nu tu botezuri
Botezul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7236_a_8561]
-
brumă filozofică extrasă dintr-un dicționar de mitologie cu care Virgil își doxează când și când emisiunile. Emisiunea ocupă jumătate din filmul lui Porumboiu, cealaltă jumătate este dată de traseele celor trei personaje implicate, Mănescu lichidându-și datoriile făcute la cârciumă, oferind o imagine grandioasă asupra învățământului cu un extemporal despre ceea ce elevii săi propun, Revoluția franceză, și introducând precaut în valiză clondirul cu mastică prima pentru dozarea emoțiilor, cerând iertare și bani de la chinezul Chen (George Guoqignyun) vânzător de petarde
Locul unde nu s-a întâmplat mai nimic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7253_a_8578]
-
pe strada principală. Nu-l invidia pe Fănică, dar se simțea cam năpăstuit de soartă că îl ajuta pe acest țăran ambițios să facă avere, iar el nu strînsese în bancă nici cît să cumpere tacîmurile și vesela pentru o cîrciumă fără pretenții mai pe la marginea orașului. Își încercase de cîteva ori norocul la Cazinoul din Constanța, după ce-și pierduse slujba de la Orient Express. Pe atunci ar fi putut deschide un restaurant în București, dar el voia cabaret la Budapesta
Pariu pe moarte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7257_a_8582]
-
un Dumnezeu - poliția lor militară, personificată de un tînăr căpitan și de cîțiva soldați. Căpitanul a intrat în restaurantul gării și l-a golit imediat, cu pistolul în mînă. Un soldat uitat de camarazii lui printre mese a ieșit din cîrciumă în patru labe. S-a ridicat în picioare pe peron. După cîțiva pași a căzut din nou. L-au luat de pe jos întîrziații care veneau de la bordel. Locomotiva a șuierat din nou. De astă dată mai scurt. Întorși din oraș
Captură de război by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7144_a_8469]
-
ce tren s-a întors de la Constanța. Și s-a uitat curios-zîmbitoare la el, încît după ce Ionică s-a întors la restaurant cu sifoanele umplute a oferit tuturor clienților și angajaților cîte o carafă din vinul vechi și scump al cîrciumii lui Fănică. A rezultat o beție generală și fără motiv. Ionică se plimba printre mese și patrona cheful, cu gîndul la ochii fumurii ai Sandrei și la întrebarea ei zîmbitoare.
Ochi fumurii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7168_a_8493]
-
unor figuri politice islamofobe și, în fond, xenofobe precum Geert Wilders? Dubravka Ugrešić: În Olanda duc o viață de outsider, nu lucrez acolo, nu sînt atașată de nicio instituție, Amsterdam nu e casa mea în sensul ăsta, n-am o cîrciumă preferată, un stilist, un dentist sau un editor stabil. Poate că e o postură leneșă, dar în tot cazul nu e una avantajoasă. Pentru mine Amsterdamul e doar un fel de spațiu de lucru perfect. Ar fi fost și greu
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
preț de un minut,/ până a trecut prin el./ Apoi imaginea noastră a perforat clădirea de peste drum,/ trecând prin dulapuri și scaune,/ prin copii și gospodine.” Evident că până la urmă: „imaginea noastră a decupat iar orașul/ și peretele opus al cârciumii și imaginea noastră/ s-a năpustit asupra noastră/ fără noi în ea.” (pp. 39-40) Existențialismul, expresionismul și celelalte etichete de care s-a prevalat o bună parte din critica noastră literară în cazul lui Ion Mureșan nu se mai justifică
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]
-
dispoziție. Fac o paranteză: acum doi ani, la o lectură de la Muzeul Literaturii, Ion Mureșan scanda, inimitabil, pe mai multe voci (deși toate aparținându-i) Guleratul: „El nu dă exemple,/ dar iată cum trebuie să se fi petrecut faptele:/ în fața cârciumii este dealul cel verde, pe deal sunt cărări/ și patru-cinci mii de chelnerițe coboară dinspre pădurea din zare,/ și patru-cinci mii de chelnerițe urcă înspre pădure, așa,/ la patru-cinci metri una de alta, e ca o bandă rulantă pe care
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]
-
subiectul filmului de la un funcționar din primărie: povestea unei femei singure, fără bărbat, cu o fiică, ca să vezi, viața lor plină de peripeții și încercări grele, care a intrat pe un făgaș prosper și fericit după ce și-au deschis o cârciumă. Mariana cu fiică-sa, uite, deveniseră o pildă vie a felului cum viața sfârșește inevitabil prin a semăna și a copia la milimetru filmele de duzină. Restaurantul lor nu putea să poarte decât numele poveștii lor. De bună seamă că
Presiunea realului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6239_a_7564]
-
adolescentină (pe care Ion Vianu ar fi practicat-o asiduu) și studiile clasiciste ale aceleiași perioade se află o prăpastie de netrecut. Nopțile pierdute în compania unor prieteni de rasă, ca Matei Călinescu (Geamănul, cum e numit peste tot), prin cârciumi ieftine, recitând poeme decadente, nu sunt cu nimic mai prejos decât diminețile în care, sub îndrumarea lui Edgar Papu, tânărul crai traducea din textele latinității medievale. Promiscuitatea se poate ivi oriunde, chiar și în bibliotecă, pe câtă vreme noblețea e la rândul
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
Am impresia că niciun alt roman n-a avut o gestație atât de laborioasă și o naștere atât de dureroasă: a fost scris pentru prima oară în Statele Unite și refuzat de toți editorii, rescris în Canada și pierdut într-o cârciumă din Mexic, scris pentru a treia oară și distrus în incendiul în care a ars casa lui Lowry după ce întâmpinase alte 12 refuzuri și, în sfârșit, scris pentru a patra oară, publicat în Statele Unite, unde a făcut senzație și a
Adresant: Confreria Lowry by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6297_a_7622]