773 matches
-
a eroului slavician de la Moara cu noroc? Oare Ghiță nu a murit tot așa cum a trăit? În aceste condiții cum se explică faptul că profesorul clujean se pronunță cu atâta înverșunare contra tânărului bogătan și cu atâta toleranță față de "cumpănitul" cârciumar? Personajul din Pădureanca este așezat de toți analiștii creației lui Slavici, cu mai multă sau mai puțină claritate, în rândul exemplarelor cu un farmec bolnav, dominate de anxietate, de stări depresive care amintește de adolescenții firavi și neliniștiți ai lui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ar fi dac-am fugi amândoi, că să ne ascundem aiurea și chin are să-mi fie după ce au să te fi prins pe tine... Recunoaștem aici aceeași obiectivitate și sinceritate care o caracteriza și pe Ana lui Ghiță. Ca și cârciumarul sau bogătoiul cel tânăr, Laie nu suportă să vadă reflectată în ochii femeii sale o imagine a sa schimbată, deformată de greșelile săvârșite: Nu te temi tu să mi-o spui așa în față și să mă osândești așa, fără
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
După ce ai lăsat În urmă casa acestui singuratic, Avram Pop, și urcai spre Preluca, acest cătun situat la cea mai mare altitudine din raza comunei, dădeai de un loc Înconjurat de pădure, Ciudica, de la care Își luase numele și misteriosul cârciumar Alexandru Truța. Aici se stabilise, venind de pe Filpea, un alt singuratic, Gavril Ciubucă, nu cu mult timp Înainte se căsători cu Ioana Urzică. Copiii i-au venit unul după altul, mai Întâi Toader, care a murit devreme, apoi cinci fete
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Nechifor Lipan nu-i răspunse”. Partea cea mai spectaculoasă, însă, este jucată la vedere. Unele laturi ale caracterului voluntar țin de autoritatea gospodărească a Vitoriei, cum rezultă din relațiile de familie (scenele cu Mitrea și Minodora) și cu sătenii (preotul, cîrciumarul, baba vrăjitoare). O putem recunoaște în formule paremiologice de tipul: „Femeia bună e plug de aur la casa omului”; „Femeia vede chiar unde bărbatul abia zărește”; „Femeia cinstită e coroana bărbatului”; „Femeia harnică ține casa cu fusul”. Alte aspecte caracterologice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fiind că oralitatea excelează în reprezentări metonimice. Iată cum se desfășoară, pas cu pas, operația de „restaurație arheologică” a imaginii dispărutului Nechifor Lipan: primul pas pe care îl face Vitoria în căutarea soțului este la hanul lui Donea din Bicaz. Cîrciumarul a reținut, am zice, latura socială a personalității eroului. Ca să rămînă în conștiința semenilor, „să-i meargă vestea”, cel mai important lucru pentru omul tradiției era să boteze și să cunune. Tutela în plan spiritual destine omenești din rîndul noilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
hangiul, cu referire la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar, David, un ovrei de treabă, dar mai cu seamă balabusta sa, care nu știa bine românește, asociau imaginea dispărutului cu firea lui petrecăreață și simpatică; munteanca, adică Vitoria, se vedea nevoită să accepte cu tăinuită bucurie asemenea descrieri, știind că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
amănunt cu valoare sentimentală și foarte scump femeii, ea dorind, într-adevăr, să-și vadă soțul „cu mare coraj” cînd ieșea în lume, așa cum se obișnuia, de altfel, în mediile sătești de bună tradiție. Pe drumul spre Broșteni, un alt cîrciumar a dat prilej Vitoriei să adauge încă un element în vederea reconstituirii portretului, de data aceasta de natură vestimentară. Nechifor Lipan se oprise aici cu cei doi adversari ai săi, Bogza și Cuțui. Cîrciumarul nu reținuse numele niciunuia dintre ei, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tradiție. Pe drumul spre Broșteni, un alt cîrciumar a dat prilej Vitoriei să adauge încă un element în vederea reconstituirii portretului, de data aceasta de natură vestimentară. Nechifor Lipan se oprise aici cu cei doi adversari ai săi, Bogza și Cuțui. Cîrciumarul nu reținuse numele niciunuia dintre ei, în schimb putea să-l identifice pe omul din Tarcău după căciula brumărie, semn al distincției și mîndriei gospodărești. Pasajul respectiv, așa cum l-a conceput Mihail Sadoveanu, interesează și pentru a se urmări cum
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
semnăm o hârtie mare cât un cearceaf și ne dădu fiecăruia cîte-o mie de lei. Tot el spuse că de-aici înainte aveam să dorm și eu în acea clădire, ca și ceilalți, iar în ceea ce privea masa, era un cârciumar mai încolo, unde puteam să mâncăm zilnic. O mie de lei fără să fi făcut nimic... Nu era glumă, eram cineva. Niculescu își cumpără un pachet de țigări și îmi dădu și mie. Nu fumam, dar aprinsei totuși țigarea și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de lei fără să fi făcut nimic... Nu era glumă, eram cineva. Niculescu își cumpără un pachet de țigări și îmi dădu și mie. Nu fumam, dar aprinsei totuși țigarea și în câteva zile cumpărai eu însumi un pachet de la cârciumar. În schimb îmi dispăru cămașa mea cea mai bună. Îl luai la rost pe Niculescu, dar el se jură pe mă-sa pe care n-o cunoștea că nu el mi-o furase. Nu-mi trecu prin minte să-i
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
doctorii "văpselelor" Capitalei trebuiau să facă inspecții de două/trei ori săptămânal, cu concursul cetățenilor în orice loc public de distracție (cîrciumi sau case de prostituție); vânzarea de vin și rachiu să se facă doar în cârciumi mici, sub răspunderea cârciumarilor, privind respectul legii. S-a hotărât să se afișeze public interdicțiile sus-amintite cu următoarele "povățuiri individuale": a) trupul să fie menținut la căldura potrivită, individul urmând să poarte pe pântec un brâu de flanelă sau de postav, să umble încălțat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ne-o fi mai rău, ca acu’ să ne fie, mă! I auzi, tată, cum le zice Romica, cică ursitoare, ursitoare, m-ai lovit unde mă doareeeeee... Că la toți le-ai dat cu caru’, numai mie cu cântaru’... Cocoșul cârciumarului, ținut În grădină pentru că dă bine la imagine, se Înfoaie la zorii de ziuă și Își Îndreaptă - orgoliu cocoșesc - creasta, slobozind un cucurigu prelung. Mă, fârtați de băutură, declamă Gore, o fi viața grea În Românica noastră dragă, da’ noi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
-o pe-aia cu deschide, gropare, mormântul, că m-a apucat un dor de lumea ailaltă și acu’, cu pașaport biometric, mi-o fi mai ușor să ajung Înaintea altora care stau la coadă pe criza asta... Se-aude cocoșul cârciumarului, iar Sandu, Înecânduse cu vinul abia sorbit, Își face cruce de trei ori. Ptiu, piei, Satană! 15.04.2009 Flămânda Justiție și Gigi Becali Fă, Doamne, fereastra ușă, lanțurile praf, cenușă, sentinela să adoarmă, să iasă Becali afară! Gore acoperă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
că dacă evlavie nu e, nimic nu e, judecătoarea și-a adus aminte că era Vinerea Mare și gata. A capitulat justiția română. Nu se mai duce Mateuț la CEDO, ca să facă reclamație. Prietenii de pahar mai cer un rând, iar cârciumarul se conformează În doi timpi și trei mișcări. De data asta, Gicu și Gore beau coniace. Sandu nu-și iese din ritm, tot cu Tămâioasa lângă el. Cum lumea se pregătește pentru Înviere, cei trei sunt singuri În bodegă. Ei
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
celor care uită să mai treacă pe la stabilimentul bahic, este bună dar trebuie să te ții de ea... Iar dacă lași băutura, atunci să nu uiți niciodată unde ai pus-o! Cum primăvara mângâie acoperișurile cu degete catifelate și calde, cârciumarul a scos mese pe terasă, sub umbrar, iar mușterii - gâdilați plăcut de razele soarelui - Își ung gâtlejurile cu beuturile care fac viața dulce și capul greu dimineața. Muzichia de pahar și de inimă albastră, filozofează Gicu, aduce sete și mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pe toți să râdă. Și iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac și se duc În lăcaș sfânt ca la mall, cu pofte păgâne În priviri și stomac. Și nu-i mai duce În ispita gâturilor Însetate și roagă acest cinstit cârciumar să mai aducă un rând, că din pământ ne naștem și În pământ ne-om Întoarce, da` numai dacă-om mai găsi locuri de veci În cimitire. Amin, și-un pahar cu vin să-nchin! 22.04.2009 Despre fotbal
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Și s-a simțit... Cârciuma din cartier este plină ochi de mușterii. Ziua votului pentru europarlamentare s-a Încheiat de vreo jumătate de oră, dar ziua chefliilor nu, fiindcă, după cum spune Sandu Șpriț de câte ori are prilejul, nu s-a născut cârciumarul care să mi Închidă mie ușa-n nas. Cotizez destul aici, așa că dacă vrem stăm și până dimineața. Clientul nostru, stăpânul nostru! La vot, e altceva, acolo e cu program. De la ora haș la ora haș, nu se poate nici
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bețivi egali cu al treilea, sânt bețivi între ei”... Ca să vezi cât de cunoscut era Păstorel ca om de lume, ia aminte la sfatul lui Dem. Ben Cârâc: „Când dori-vei vinul rece, Iar când treci, să ți se plece Cârciumarii de-orice fel, Plimbă-te cu Păstorel!” -Sper să știi, dragă ieșene, că Păstorel era căpitan de artilerie în rezervă. Am să-ți citesc câteva rânduri scrise de Traian Ulea, unul din convivii lui: „La insistențele familiei, căpitanul Teodoreanu din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
e aproape gol. Soarele se revarsă pe linoleum. Vedem aricol despre un meci pe ultima pagină a ziarului Evening News. Mă Întreb dacă a jucat Stronach. Înclinăm din cap spre un bulangiu În uniformă, care intră și-i spune ceva cârciumarului. Un bulangiu În uniformă cu gura slobodă În cantină și urechile răuvoitoare ale homălăului bârfitor și depravat de Inglis reglate să prindă orice noutate picantă și obscenă borâtă dintre buzele alea otrăvite. E timpul să plecăm. Nu putem discuta aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
etc. Accentul cade bineînțeles pe forța fizică, eroismul suportă această conversiune naivă, fie că este vorba de eroi de bandă desenată precum Rahan, Superman, Batman, Spiderman, fie că avem de-a face cu un erou de baladă precum Tanislav, Badiul Cârciumarul sau Baba Novac. Când apare, eroul își încordează mușchiul, dar nu la un concurs de bodybuilding ci, fie în procesul de producție, fie sub greutatea lanțurilor care-l apasă, expresie a cruntei exploatări, a oprimării la care este supus. Forța
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
piele de bou, are el însuși neapărată nevoie; pingeaua ghetei lui, de altfel proaspăt lustruită, atârna ca o limbă de om spânzurat, desprinsă din ramă. Observația m-a costat o pereche de pantofi. În seara aceea plecarăm împreună. Ioșca are cârciumarii lui, care îi dau de băut pe datorie. - „Treci la socoteală”, râde Ioșca. - „În regulă”, aprobă birtașul, cu pântecul acoperit cu un șorț alb ca și chipul său. Are gura și mustața ca de morsă blondă. Chelnerița Paula rotește niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Trompetul îi scotea tabachera din buzunarul hainei, îi răsucea țigara pe care i-o vâra apoi, între buzele umbrite de o mustață arsă de jarul mucului, cărămizie și pleoștită peste colțurile gurii. ...Mai aveam printre noi și pe Niță Anghel, cârciumarul. Bondoc, croit ca din ghiulele, fălcos, cu nasul cârn și cu ochii jucăuși, avea o muscă de mustață neagră, deasupra unei guri buzate, cu măselele vizibile în gingii descoperite, măsele în stare să spargă ciolanele. Patrulele germane l-au prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
așa cum nu crezuse niciodată că poate fi posibil. Hotărât lucru, un bărbat adevărat ofițerul român! Chiar dacă nițel țicnit. Un rând de băutură gratis la toată lumea! Casa face cinste! După un scurt moment de stupoare, gesturile caritabile nu stăteau în firea cârciumarului, un cor de chiote vesele aproape că ridică tavanul. Din mulțime, Darie se îndreaptă spre masa unde Marius continuă să bea indiferent vin dintr-un pahar mare. Ce-i măi Novăcene? Să trăiți! Ordin de la domnul căpitan Apostol! Toți ofițerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Ciucarova 30 familii amestecate cu români, ruși și tătari, la Falkenhain (Atmage) 50 de familii cu biserică nouă si preot din Prusia. Grecii nu sânt plugarii decât într-un singur sat, Alibeikioi, cam 30 - 40 de familii. Ceilalți sânt negustori, cârciumari, cafegii în orașe și prin sate. Rușii de toate cultele și bulgarii vor fi asemenea în număr de 22 - 23000; bulgarii se ocupă cu negoțul și plugăria, rușii în mare parte cu păscuitul morunilor și prepararea icrelor. Și o țară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuințele dumnealor boierești, își împrumută numele la evrei pentru a cumpăra moșii, a lua proprietăți ale statului în arendă, precum și debite de tutunuri și licențe de băuturi spirtoase. Căci ce-a folosit legea conservatoare ca în comunele rurale să fie cârciumari numai alegători din comnuă? Nimic. Sub titlu de servitori, tot evreii sânt cârciumari. Ce-a folosit restricțiunea, introdusă tot de conservatori, în Convenția austro-romînă în privirea cumpărării imobilelor rurale? Totdeuna se găsește câte un fracționist să-și împrumute numele la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]