2,562 matches
-
sun. ― S-a stins, mi-a spus buna ei prietenă, sufleuza de care nu se despărțea niciodată. Afară era o toamnă galbenă ca într-o pădure adormită de Ginkgo biloba. Brusc, toate casele s-au dilatat, s-au transformat în cârpe plutitoare, niște funigei urâți și mari, mașinile făceau un zgomot urât, totul mi s-a părut urât și diform. Plecase Marcela fără să facă zgomot, ea care avea nevoie de o scenă numai pentru ea. Mi-ar plăcea să însemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
talentul, care arde în adâncul lor. Deci la treabă: o gospodină surprinsă de un străin în bucătărie, în timp ce‑și făcea toaleta, încearcă să se acopere, dar nu are la îndemână decât un obiect insuficient pentru acest scop, de exemplu o cârpă de vase. Aceasta nu acoperă, slavă Domnului, nici măcar strictul necesar. Iar pe mine tocmai acest strict necesar mă interesează. Și cum gospodina mai e și neîndemânatică, ascunde ce nu trebuie în loc de ce trebuie. Hai, fă‑o, Gretl, fă‑o! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
toaleta, și o privește în așa fel, încât aceasta știe imediat ce urmează și că de‑acum n‑o mai scapă nici bunul Dumnezeu. Tipul n‑ar ezita nici o secundă să treacă la fapte. Ce te‑a apucat tocmai acum cu cârpa aia de praf, Gretl, las‑o deoparte și arată ce poți. Trebuie să lași combinezonul să alunece încet în jos și încearcă să te acoperi cu mâna, dar mâna - ca, de altfel, totul la femeia asta - nimerește alături și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în lăcașul care i‑a fost destinat, în valiza de carton. Împreună cu ea mai zac jucării stricate, un diaproiector - luat cu gândul că în concediu vor face diapozitive, ceea ce nu se întâmplă deoarece nu există concediu - și o grămadă de cârpe. În sinea lui, Rainer s‑a detașat deja cu totul de această familie, iar ca manifestare exterioară se va detașa de ea atacând persoane nevinovate în scop de jaf. Aaaah, se aude acum de alături, e o variațiune pe aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nu poți să inviți pe nimeni aici. Adesea adolescentul se încurcă pe sine mai tare decât o fac adulții și este, la rândul lui, încurcat de propriile condiții de viață. De exemplu, cei doi ar putea să ia acum o cârpă de praf și să facă curățenie. Trebuie să discutăm mai în amănunt despre infracțiunile noastre, aduce Rainer vorba. Hai, lasă, nu acum, după trăirea asta profundă, răsuflă Hans din greu, ca la un exercițiu de gimnastică și face o mutră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe el, însă e evident că l‑au atras alții și‑l pun la treabă în folosul lor. Afară, un vânt tăios mână rafalele reci de ploaie pe străzi, copacii se îndoaie și se apleacă unii peste alții, ca niște cârpe ude. Asta e violența naturii. Multe mâini invizibile se ridică din rândurile mișcării muncitorești și‑i împing pe cei doi băieți cu găleata de clei să‑i ofere noi argumente lui Hans. Și acum ei chiar deschid gura și produc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
curând, moare și Anna și, astfel, sunt toți trei morți. Toți au fost loviți mai ales în cap și în gât. Rainer se îndreaptă acum spre valiza de carton și scoate baioneta de lângă dia‑proiector, din mulțimea de jucării și cârpe. Apoi, deși e deja cu totul inutil, înjunghie cu această baionetă cele trei cadavre. Procedează metodic, luându‑le la rând. Mai întâi e înjunghiat tatăl în gât, piept și buric, apoi e înjunghiată mama, cu precădere în pântece, iar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
când o auzeam pe Keiko Kataoka râzând astfel. Apoi am petrecut nu mai știu câte ore cu cele două femei și am ejaculat de nenumărate ori. Bineînțeles, spre sfârșit nu mai reușeam să ejaculez nimic, doar penisul moale ca o cârpă Îmi zvâcnea cuprins de spasme. Keiko Kataoka nu mi-a permis nicidecum s-o ating, Însă partenera ei lesbiană, care părea să fie o supusă fidelă, m-a lăsat să-i ling degetele de la picioare, apoi mi-a arătat vulva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
am lăsat țigara în scrumiera de pe masa din hol. — Așteaptă aici, i-am spus. M-am dus în dormitor și am scotocit pe sub pat după valiza în care păstram cămăși vechi și prosoape rărite, ca să nu mai zic de toate cârpele de praf de rezervă. Când m-am ridicat și m-am scuturat, ea stătea rezemată în ușă, fumând din țigara mea. Suflă cu insolență un inel perfect din fum în direcția mea. Credeam că voi, fetele de la „Credință și Frumusețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
spânzur. Ce te-a făcut să te răzgândești? — M-am gândit la asta o vreme, iar apoi lucrurile nu mi s-au mai părut atât de rele. Asta a fost înainte să vă cunosc pe dumneavoastră. — Și ce e cu cârpa pătată de sânge pe care am găsit-o într-o pungă sub patul tău? — Aia? Sânge menstrual. O cunoștință de-a mea a avut un mic accident. Voiam să o ard, dar am uitat. — Poți dovedi asta? Cunoștința asta va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
care am găsit-o în camera lui este același tip de funie care a fost folosită pentru legarea picioarelor uneia dintre fetele moarte, numai că e un tip de funie foarte comun. Îl folosim și noi aici la Alex. O cârpă pe care am găsit-o sub patul lui ar putea fi pătată cu sânge de la una dintre victime. La fel de bine, ar putea fi sânge menstrual așa cum susține el. Are acces la o furgonetă în care ar fi putut să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
calde, sensibile, care provin numai din îmbăierea în sânge de balaur. — Numele meu este Kindermann, zise el pe un ton aspru. Dr. Lanz Kindermann, la dispoziția dumneavoastră, Herr Steininger. Privi în jos la mâna mea ca și cum ar fi fost o cârpă murdară de spălat vase. — Celebrul psihoterapeut? i-am zis. El zâmbi. — Mă îndoiesc că m-ați putea numi celebru, zise, dar cu ceva satisfacție totuși. Vă mulțumesc însă pentru compliment. — Sunteți austriac? — Da, de ce întrebați? Îmi place să știu câte ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am cunoscut la o coadă de demagnetizare, ne-am vorbit, ne-am plimbat. Nu era el prea deștept, dar în schimb era bine făcut, oțel a-ntâia, suedez, când te cuprindea cu brațul mai lung simțeai că e robot, nu cârpă. I-am cunoscut și părinții, „Steel Research Company”, o firmă de treabă, nu prea bogată, dar cu comenzi ferme. Prin aprilie, într-o marți, ne-am luat și noaptea de marți spre miercuri el a descoperit că sunt construită dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
frică. Eu am dat repede fuga să sar gardul și am trecut dincolo de el, dar prietena mea nu reușise, deoarece i se agățase rochița de unul dintre parii gardului și rămăsese atârnată cu capul în jos, ca o păpușa din cârpe. Zmeul a prins-o și a ridicat-o deasupra capului, zgâlțiind-o și urlând ca un nebun. -Ce ați făcut din grădina mea hoațelor! Ați distrus munca mea nerușinatelor! Stai că te prind eu și pe tine, chiar dacă ai fugit, hoață
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
nimic, nimic, nimic. Aștept doar să plec... " Doamne, ajuta-ma să fiu și eu pregătit pentru întâlnirea cu Tine. Aștept să-L întâlnesc pe Dumnezeul meu. Pe cele rele Dumnezeu le aruncă în "marea uitării", cele bune sunt că "o cârpă manjita"inaintea Lui, iar prin harul Sau sunt ascuns cu Cristos în Dumnezeu. *********************** Merită să vizitați odată Muzeul Satului. Casele sunt curate, drăguțe, cochete și nu mai știe nimeni ABSOLUT nimic despre ce s-a întamplat vreodată acolo. Așa că puteți
CE RAMANE DUPA NOI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364576_a_365905]
-
puteam în munca lor de o necesară și onorabilă umilință : căram lemne și cărbuni din magazie în clase și cancelarie (iarna), ștergeam praful, aliniam băncile pe rânduri și simetric catedra față de acestea, udam florile, ștergeam tabla după ce udam buretele sau cârpa, lustruiam ramele și potriveam tablourile de pe pereți ale „tovarășilor” care ne conduceau și ne dădeau pâinea zilnică „... și ne-o dă și mâine!” - ne învățau unii dascăli să spunem mereu în gând, dar și cu voce tare dacă ne „vine
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
se clasează pe locul 4. Primul său disc este lansat în 1991 și este foarte apreciat, aducându-i nominalizarea la premiile Felix și un turneu de doi ani pe tot cuprinsul Canadei. În 1994 lansează al doilea album al său - „Cârpe Diem” ce i-a adus de trei ori premiile Felix și Junos (varianta Oscarurilor muzicale în Canada). În 1996 devine cetățean canadian și este aleasă de studiourile Walt Disney Studios să împrumute vocea să Esmeraldei pentru producția „Cocoșatul de la Notre
LARA FABIAN VINE IN ROMANIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361448_a_362777]
-
Ana, dovedi încă de mică, prin înclinațiile sale spre artă, că este dotată atât cu talent muzical, cât mai ales cu cel creativ - artistic. Când nu hălăduia pe dealuri cu cârdul ei de copii năzdrăvani, tăia toată ziua la foarfecă cârpe și confecționa rochițe pentru păpuși. Le cosea așa de bine și avea atâta fantezie în crearea lor, încât credeai că a urmat niscai cursuri de croitorie. Pentru orele de muzică de la școala elementară din sat, a apărut un profesor din
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
dintre jucători. Ce s-au gândit trăznitele de fete mai mari, cu vârste între 14-16 ani, în frunte cu Valentina, să-i dea drept pedeapsă bietului copil? L-au obligat să-și dea pantalonașii jos și să-și lege o cârpă roșie de cuculeț, strigând prin Luncă: „Cine pierde, ca mine, ca mine să pățească”. A fost atâta veselie printre copii când l-au văzut pe Dany „bandajat” la cuculeț, încât a ajuns de pomină în toată gașca lor de neastâmpărați
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
îi plăcea să i-l împletească țigănușul, care începea să-l aranjeze cu un pieptăn mare din os din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță din cârpe roșii la vârfuri ca la țigănci. Același piepten era folosit și de rudari, care erau plini cu păduchi. Bibicu i-a tot împletit cosițele Anei, până a umplut-o și pe ea, încât ajunsă la școală la un control al
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
după cum le avea fiecare familie. Dimineața s-au adunat copiii la casa bunicii, unde s-au apucat să confecționeze, după cum le explica bunica Semilia, o păpușă din lut galben, numită caloian sauscaloian, pe care au împodobit-o cu fâșii de cârpă colorată și coji de ouă vopsite. I-au făcut ochi, nas, gură și apoi pe cap o căciulă roșie din coji de ou vopsit la Paște și pe margine împodobiră păpușa cu flori de diferite culori. Păpușa a fost așezată
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
sper că ne vom descurca împreună. - Dumnezeule, Doamne, cum ai avut Tu grijă de mine și mi-ai trimis omul potrivit să mă scape de la moarte ca și pe pruncul meu încă nenăscut. - Am nevoie de niște prosoape, de niște cârpe curate și de apă caldă. - Omule bun, deschide și matale dulapul de alături și ia-ți ce-ți trebuie, numai scapă-mă. Au, iar au început durerile. Simt că mi s-a apropiat sfârșitul. Doamne cu ce ți-am greșit
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
bine barberit, dat cu lavandă, șpraiat, dotat cu ochelari de soare de ultimă generațiă, pantofi cu scarț, frizură dată cu gel și nu umblă prin Piața Păduchilor, la un loc cu hoherii șî cu hoții de buzunare șî cu toți cârpă-n cururile... Solomon, parcă și mai încăpăținat, decis să nu mai fie călcat niciodată în picioare, insistă: - Pe bune. Eu sunt scriitorul, domunle. Da, da. Scriitorul... Scriitorul în carne și oase... - Du-te, omule, șî nu mă futeriza pă mine
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
-și mai apere fața cu mâinile, iar loviturile lui Mărțișor erau neiertătoare. Căpățânile celor doi sunau ca un butoi gol,după fiecare lovitură. Atât mai apucară să zică: - Nu da! Nu mai da! După bumbăceala care-i transformă în două cârpe muiate în sânge, Mărțișor îi apucă de lațele năclăite și le zise: - Hai, spuneți codul și mergeți la Soare-Împărat! Ziceți-i voi cum m-ați omorât! Și îi izbi cu căpățânele de butoanele ușii. După ce deschiseră ușa, cei doi se
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
blocului unde locuiam, era o colină cu un spațiu liber betonat pe care își montase leagănele mecanice sau alte construcții distractive de bâlci, niște românași de ai noștri. Nu am intrat cu ei în vorbă. Copiii aruncau cu mingii din cârpe să dărâme niște cutii de conservă din tablă, așezate una peste alta în formă de piramidă la o mică distanță de tejghea. Obișnuitele noastre fleacuri românești de bâlci. Lipseau totuși cei care să joace alba - neagra cu norvegienii. Câștigul celor
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]