553 matches
-
să o las la apartamentul ei. Cine naiba e Madelaine și cam pe unde s-ar putea afla? Cara a izbucnit În râs și am avut impresia că a tot râs zece minute Întregi Înainte de a-mi răspunde: — Madelaine e cățelușa lor, un pui de buldog franțuzesc, și e la veterinar. A fost sterilizată. Eu trebuia să o iau de acolo, dar Miranda m-a sunat și mi-a zis să le iau pe gemene de la școală mai devreme ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
O femeie cu Înfățișare binevoitoare a ieșit din clădire câteva minute mai târziu (după ce tocmai Încheiasem o nouă convorbire cu Miranda, care m-a Întrebat de data asta de ce nu mă Întorsesem Încă la birouă și mi-a adus o cățelușă care se smiorcăia și scheuna. Femeia mi-a arătat burta plină de cusături a lui Madelaine și mi-a spus să conduc cu mare, mare atenție, pentru că „animalul se resimte după operație“. Sigur că da, cucoană. O să conduc cu mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am aprins o nouă țigară și mi-am frecat picioarele goale, congelate, pentru ca degetele să poată Începe din nou să apese pedalele. Ambreiaj, accelerație, viteza, ia piciorul de pe ambreaj, am recitat eu În timp ce mă străduiam să ignor urletele jalnice ale cățelușei care se auzeau de câte ori acceleram. Când plângea, când scheuna, când fornăia. Când am ajuns la apartamentul Mirandei, bietul animal era aproape isteric. Am Încercat să-l liniștesc, dar Înțelegea probabil că nu sunt Întru totul sinceră, și-apoi, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
că voi avea parte de câteva minute de liniște Înainte ca ea să revină din pauza de prânz. — Ahn-dre-ah, m-a chemat ea din biroul cu mobilă austeră și atmosferă voit rece. Unde e mașina mea și unde mi-e cățelușa? Am sărit de pe scaun și am alergat cât de repede poți alerga pe un covor gros cu pantofi cu tocuri de unsprezece centimetri și m-am oprit În fața biroului ei. — Am lăsat mașina În grija paznicului de la garaj și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fetele vor ajunge aici dintr-un moment În altul și trebuie să plecăm. — Ăă, păi, de fapt, am avut impresia că ai vrut să le duc... — Destul. Amănuntele incompetenței tale mă interesează prea puțin. Du-te și adu mașina și cățelușa aici. Va trebui să fim toate gata de plecare În cincisprezece minute. Ai Înțeles? Cincisprezece minute? Femeia asta nu era În toate mințile? Îmi ia un minut, două numai ca să ajung la parter și să iau o mașină de serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Femeia asta nu era În toate mințile? Îmi ia un minut, două numai ca să ajung la parter și să iau o mașină de serviciu, alte șase sau opt ca să ajung la apartamentul ei, apoi alte vreo trei ore ca să găsesc cățelușa prin apartamentul ei cu optsprezece camere, să manevrez schimbătorul acela de viteze ca să scot mașina din parcare și să-mi croiesc drum prin cele vreo douăzeci de intersecții Înapoi la birou. — Bineînțeles, Miranda. Cincisprezece minute. Am Început să tremur din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În rest, trăiesc ca un filosof, merg, mă plimb, ca un burghez retras din afaceri, joc dame la cafeneaua mea și citesc Indépendance 25. Iar cu Porthos al nostru, cu Epancin, am rupt-o definitiv după o istorie cu o cățelușă, care mi s-a întâmplat acum trei ani, în tren. — O cățelușă? Cum vine asta? întrebă, deosebit de curioasă, Nastasia Filippovna. Cu o cățelușă, ziceți? Dați-mi voie, ba încă și în tren!... repetă ea, parcă amintindu-și ceva. — Ah, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
retras din afaceri, joc dame la cafeneaua mea și citesc Indépendance 25. Iar cu Porthos al nostru, cu Epancin, am rupt-o definitiv după o istorie cu o cățelușă, care mi s-a întâmplat acum trei ani, în tren. — O cățelușă? Cum vine asta? întrebă, deosebit de curioasă, Nastasia Filippovna. Cu o cățelușă, ziceți? Dați-mi voie, ba încă și în tren!... repetă ea, parcă amintindu-și ceva. — Ah, e o istorie stupidă, nici nu merită s-o repet: din pricina guvernantei prințesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
25. Iar cu Porthos al nostru, cu Epancin, am rupt-o definitiv după o istorie cu o cățelușă, care mi s-a întâmplat acum trei ani, în tren. — O cățelușă? Cum vine asta? întrebă, deosebit de curioasă, Nastasia Filippovna. Cu o cățelușă, ziceți? Dați-mi voie, ba încă și în tren!... repetă ea, parcă amintindu-și ceva. — Ah, e o istorie stupidă, nici nu merită s-o repet: din pricina guvernantei prințesei Belokonskaia, Mrs. Schmidt, dar... nici nu merită s-o repet. — Negreșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trabucul mi-l aprinsesem mai înainte. Eram singur în compartiment. Fumatul nu este interzis, dar nici permis: e semipermis de obicei; mai trebuie ținut cont și de persoană. Fereastra era coborâtă. Deodată, înaintea ultimului șuierat, urcă două dame cu o cățelușă și se așază chiar vizavi de mine; întârziaseră; una era îmbrăcată foarte luxos, în albastru-deschis; cealaltă - mai modest, în mătase neagră, cam decolorată. Nu-s urâte deloc, se uită de sus, vorbesc englezește. Eu, firește, îmi văd de ale mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai modest, în mătase neagră, cam decolorată. Nu-s urâte deloc, se uită de sus, vorbesc englezește. Eu, firește, îmi văd de ale mele: fumez. Adică m-am gândit să renunț, însă, totuși, fumez în continuare, pentru că fereastra e deschisă. Cățelușa șade pe genunchii doamnei în albastru, e mică de tot, cam cât pumnul meu, neagră, cu lăbuțele albe, o raritate, ce mai. Are zgardă de argint cu deviză. Eu - nimic. Remarc numai că doamnele par supărate, desigur din pricina trabucului. Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de sălbăticie; de altminteri, era trupeșă, durdulie, înaltă, blondă, rumenă (chiar prea rumenă), mă fulgera cu privirile. Fără să zic nimic, cu o neobișnuită politețe, cu o politețe desăvârșită, să zicem, cu cea mai rafinată politețe, întind două degete spre cățelușă, o iau delicat de ceafă și zvârr... o arunc pe fereastră după trabuc! N-a apucat decât să schelălăie! Trenul continuă să zboare... Sunteți un monstru! strigă Nastasia Filippovna, râzând și bătând din palme ca o fetiță. — Bravo, bravo! aplaudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prințesei Belokonskaia, iar cea cu rochie neagră era cea mai mare dintre fiicele prințesei, o fată bătrână, de vreo treizeci de ani. Și se știe ce relații are generăleasa Epancina cu casa prințesei Belokonskaia. Toate prințesele leșinate, lacrimi, doliu după cățelușa favorită, bocetele celor șase prințese, bocetul englezoaicei - sfârșitul lumii, nu altceva! Firește, m-am dus să-mi exprim regretele, să le ofer scuzele mele, le-am scris o scrisoare, nu m-au primit nici pe mine, nici scrisoarea, iar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
istorie exact la fel! Dar absolut la fel! Conflictul a avut loc pe o cale ferată din preajma Rinului, într-un vagon cu un francez și o englezoaică: tot așa a fost smulsă țigara de foi, tot așa a fost aruncată cățelușa pe fereastră, în sfârșit, toate s-au terminat ca și în cazul dumneavoastră. Chiar și rochia era de culoare albastru-deschis! Generalul roși teribil. Kolea roși și el și se apucă cu mâinile de cap; Ptițân se întoarse repede cu spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ochii Terezei cu pecetea infamantă a aventurilor sale amoroase". În consecință, acceptă căsătoria cu Tereza, convins că, astfel, o apără 427. Cu ajutorul relațiilor Sabinei, Tereza devine reporter-fotograf la o importantă publicație din Praga. De asemenea, îi face rost de o cățelușă, o corcitură care să-i țină companie Terezei și căreia îi pun numele de Karenin. Dar Tereza nu-și poate găsi fericirea cu aceste tertipuri ale bărbatului, pe care, totuși, le acceptă. Iubirea lor avea doar o singură coloană de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și Tereza, care mângâie un câine bolnav de moarte"442. Exclam: cât de puțin au înțeles românii nebunia lui Eminescu, ivită din pricini similare, acel Eminescu care și-a descălțat ghetele pentru un cerșetor! În cazul Terezei, este vorba de cățelușa Karenin, bolnavă de cancer, de la care Tomas și Tereza au învățat iubirea lor, iubirea de aproape, iubire necondiționată. Iubirea de aproape, în căsătoria sacră, apare ca idilă, fără nimic romantic în ea, fără pasionalitate narcisiacă. Aceasta trebuie să fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
timpurie, iar regele era bine dispus. Întorcându-se către La Rochefocauld, a parodiat câteva versuri din prologul din,scris de Quinault și a început să cânte:„Degeaba încearcă consiliul să se prezinte în fața sa, / în clipa în care își vede cățelușa renunță la tot pentru dânsa/ Nimic nu-l poate opri/ Când vremea frumoasă îl cheamă.“ De trei ori pe săptămână aveau loc seri dedicate jocurilor de noroc, concertelor sau reprezentațiilor teatrale, denumite generic: soirées d'appartements. Acestea se desfășurau în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
legați și posesori de cuști. Mi-a indicat un cățel cocoțat pe cușcă, frumos, zvelt și foarte gălăgios. Omul mi-a precizat că este fetiță și urmează să împlinească un an peste câteva săptămâni. De la prima vedere mi-a plăcut cățelușa, pe care stăpânul o botezase Furnica și am procedat împreună la pregătirea ei pentru aventura turistică ce urma s-o înceapă. După ce a legat-o cu o fâșie textilă suficient de solidă, omul a introdus-o într-un sac de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
regimul de imobilizare și spațiul închis, vor duce la ruperea sau dezlegarea sacului? Cum se va comporta Furnica și cum îmi va influența eventuala ei eliberare conducerea autoturismului. Cu momente de acalmie urmate de zbateri violente, cu gemetele și scâncelile cățelușei am parcurs cei aproape 80 km din care vreo 5-6 pe un drumeag prunduit de mântuială, pare-se cu fonduri europene, pe care roțile mașinii lunecau sau patinau haotic, provocându-mi un plus de emoții și dificultăți. După ce am oprit
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
a consumat fără fasoane și se bucura, dând din coadă, când mă apropiam și-i vorbeam. A urmat apoi momentul cel mai emoționant al secvențelor prezentate în acest text: întâlnirea dintre noua stăpână, care se deplasează cu dificultate și drăgălașa cățelușă. Atunci mi-a fost dat să văd și să mă emoționez prin contaminare afectivă fericirea adevărată apărută pe chipul adânc brăzdat al unei nonagenare, când a primit în bătătura pustie o cățelușă frumoasă foc și prietenoasă. Lumina de pe obrazul stafidit
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
stăpână, care se deplasează cu dificultate și drăgălașa cățelușă. Atunci mi-a fost dat să văd și să mă emoționez prin contaminare afectivă fericirea adevărată apărută pe chipul adânc brăzdat al unei nonagenare, când a primit în bătătura pustie o cățelușă frumoasă foc și prietenoasă. Lumina de pe obrazul stafidit și sclipirile de lacrimi din ochii obosiți ai bătrânei mi-au prilejuit întâlnirea cu profundul și necesarul social din om iar în absența unor conviețuitori să aibă măcar un suflet iubitor și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de epocă, cotidian pe toate părțile, dar vrerea unei cățele da de bănuit din prospețimea ei, coada cere de mîncare, prezentul asumării simplă luare de distanță și ea, genunchii în frig umed ai pînzei de blugi, în boala sufletească a cățelușei lui Karamazov, tatăl romancierului Dostoievski, se compara cu sfînta! fatala indecență întinsă în cuvinte, arheologic nu se ia, Doamne, urîtă mi-i femeia asta! pînă să-ți dea o adeverință! mă duc direct la bancă, d-apoi! trebuia să anunțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu există această preocupare. Monica a deschis poarta mare, ne-a pregătit loc de parcare la umbră și, încă ținîndu-se bine, ne invită în salonașul ei. Un salonaș plin de amintiri rare, duios întreținute. Tot acolo era și o micuță cățelușă, Pușa, extrem de ageră. De unde o ai ? întreb ca să mă aflu în treabă. N-o recunoști? Era artista cu un punct forte în spectacol. Pușa vine la mine și mi se așează în brațe. Te-a îndrăgit. De acum nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au atins un anumit nivel - acela care le permite nu să se sustragă legilor naturii înseși, ci să fie ascultați de ele. Amplex Câinele meu a devenit neliniștit, e neascultător și nu vrea să se întoarcă acasă. A întâlnit o cățelușă tânără și o caută tot timpul numai pe ea. Se împerechează pretutindeni, fără nici o grijă sau „jenă” față de prezența și de iritarea mea. Hercule Curinul Dormeam sub copacul din grădină. Deodată m-a trezit senzația de frig pe care mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Vitoriei, aflată acasă la „vrăjitoarea” Măgurei. Și imediat după, trecerea (îndulcită, atenuată de umor) spre un „tipar” auctorial, în care, iată, încap și preluări din vorbirea fără de glas, doar pentru sine, a personajului: „Vitoria înclina să creadă că tot în cățelușă sălășluiește. Tot ceea ce se spune poate fi și minciună; însă adevărat este că baba are unele tainice științe și meșteșuguri”. Astfel de treceri repezi, spre și dinspre vorbirea lăuntrică a eroinei, se fac pe o „punte” a alunecărilor line, în
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]