2,562 matches
-
18 august 1973 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Damian Valer și Valentina, cu domiciliul actual în Austria, 2620 Neunkkirchen, Wagnerplatz 6, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Str. Bârsei nr. 4, bl. 3, ap. 72, județul Cluj. 771. Călăraș Dumitru, născut la 29 octombrie 1960 în localitatea Recas județul Timiș România, fiul lui Călăraș Aurel și Solomia, cu domiciliul actual în Austria, 2721 Bad Fischau Brun, Wienerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Dorobanților, bl. C19 A
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
domiciliul actual în Austria, 2620 Neunkkirchen, Wagnerplatz 6, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Str. Bârsei nr. 4, bl. 3, ap. 72, județul Cluj. 771. Călăraș Dumitru, născut la 29 octombrie 1960 în localitatea Recas județul Timiș România, fiul lui Călăraș Aurel și Solomia, cu domiciliul actual în Austria, 2721 Bad Fischau Brun, Wienerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Dorobanților, bl. C19 A, ap. 4, județul Timiș. 772. Călăraș Lenuța, născută la 9 iunie 1961 în localitatea Covasant
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
1960 în localitatea Recas județul Timiș România, fiul lui Călăraș Aurel și Solomia, cu domiciliul actual în Austria, 2721 Bad Fischau Brun, Wienerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Dorobanților, bl. C19 A, ap. 4, județul Timiș. 772. Călăraș Lenuța, născută la 9 iunie 1961 în localitatea Covasant județul Arad, România, fiica lui Patrusel Gheorghe și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 2721 Bad Fischau Brun, Wienerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Dorobanților, bl. C1 9
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
îmi vine peste mînă, adică la Suceava, refugiat de la Nistru, din ce comună? sînt născut în 1910, cîți ani am? nouăzeci și cinci, aude greu, sîngur m-am refugiat, n-am avut nici frați, nici surori, contingent 1933, Regimentul 8 Călărași de la Galați, parcă ar mai fi și mai mari decît mine în sat, contingent 1932! nu zic mai bătrîni, dar mai mari, pe femei nu le socotim, Țibeni și Dornești, astea două sate au fost de unguri aduși în Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întâlni cu asemenea fapte. Acum să vedem, însă, ce a mai fost și cu seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însă, ce a mai fost și cu seliștea Prisăcile, pentru care a fost multă gâlceavă. Mai întâi, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să se hrănească...și călugării
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să se hrănească...și călugării o au împresurat-o cu mare nedreptate arătându-ne și cărți de pâră și de rămas de la Mihai (Racoviță) vodă.” Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a trimis de mai multe ori oameni
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește aici, dragule. Nicolae Alexandru Mavrocordat a trimis câțiva dintre marii boieri să cerceteze și să depună mărturie că seliștea Prisăci aparține mănăstirii Zlataust și nu călărașilor sau mănăstirii Aron Vodă. Marii boieri fac acest lucru la 27 aprilie 1713 (7221). Iată însă că la 1 mai 1717 (7225) Mihai Racoviță voievod cercetează cu amănunțime toate ispisoacele - chiar și pe al lui, din a doua domnie - și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
până aici nu vor fi singurele și ai avut dreptate. Dacă-i să judecăm omenește, apoi nici hotărârea marelui logofăt Radu Racoviță din 12 ian. 1755 (7263) nu prea este dreaptă. „S-au giudecat pe față înaintea noastră , Vasilie Botedzatul, călăraș de tabără, cu sfințiia sa egumenul de Cetățuia, jeluind Vasâli că...ședzând el într-o dugheană a Cetățuii...cu chirie și mai pre urmă, ardzând dughenile mănăstirii și-au luat acesta voie de la egumenul...ca să facă dugheană; și dându-i
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Miron Barnovschi. - Cum vine asta, mărite Spirit? - Uite așa bine. Ascultă uricul făcut de Miron Barnovschi voievod la 11 nov.1628 (7137): „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...domn al Tării Moldovei. Iată a venit înaintea domniei mele, Dima cămăraș (călăraș?) de Tarigrad...și a vândut dreapta sa ocină și vie pe care a avut-o pe Valea Cozmoaiei...patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul. Aceea a vândut-o rugătorilor domniei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să aleagă hotarul seliștii Prisăcilor a mănăstirii Zlataust ,încălcat de mănăstirea Aron Vodă. Această seliște a Prisăcilor a fost mereu motiv de gâlceavă. Ba între mănăstirea Zlataust și unii oameni de pe moșie - la 12 aprilie 1713 (7221), ori între unii călărași și mănăstire, la 25 apr. 1713 (7221). - Dacă tot ai stârnit vorba despre gâlceavă, uite aici, dragule, o nouă judecată, între mănăstirea Zlataust și mănăstirea Sfântul Atanasie din Copou. Zlataustul a stăpânit fără drept averea mănăstirii Clatea (Păun) până la 15
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
consemnate un număr de 14.992 familii de țărani, față de 22 familii de boieri, 175 de mazili, 149 de șleahtnici (sau răzeși), 501 de preoți, 285 de slujbași administrativ-judecătorești (58 de umblători, 26 de arnăuți, 104 de barani, 97 de călărași), 45 de negustori, 58 de armeni, 526 de evrei și 294 de familii de țigani nomazi 70. În urma stabilirii definitive a graniței Bucovinei, în 1776, prin Convenția austro-turcă de la Palamutca pe Nistru 71, austriecii au fost nevoiți să redea turcilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nașul nu-l mai poate recupera decât contra unei vedre de vin. Pentru că naș fără steag în sat nu se concepea. Unii gospodari, mai ales cei cu dare de mână, organizează pentru a da mai mult fast evenimentului, nunta cu călărași. În acest caz, feciorii, cavalerii de onoare ai mirelui, în număr de 10 până la 20, închiriază caii cei mai frumoși din sat, plătind gospodarilor de la care i-au luat, cu o zi de coasă în sezonul de vară. Atât feciorii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu ? ) să se drăgălească, feriți de ochii suratelor venite și ele la șezătoare. Cu multă vreme înainte de nuntă, fetele care vor fi invitate la ospăț se întrec în a coase și a broda acele batiste pe care le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei să fie cea mai frumoasă, cea mai apreciată de nuntașii care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vreau eu ?, Ce vrei tu ! Ș apoi ce-mi răspunzi tu, că doară pe tine nu te cheamă Maria !?» -«Ba mă cheamă, dar nu prea mă duc.» mai răspunse mândru Gheorghe închizând fereastra. * * * S’apoi când făcură nuntă mare cu călărași, Ion ieșind din biserică înlănțuit cu Maria, îi suflă fierbinte acesteia în urechiușa ei roșie ca focul: -«De-acuma să știi și tu Mărie că numai una îmi mai doresc de la viață, la noapte-n pat să te aflu fecioară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1918, fiul lui Francisc și Ana, comandant de tun în regimentul 14 Artilerie Craiova, căzut la trecerea Nistrului, după ce fusese luat prizonier, în iulie 1941. 9.Budac Iulian, caporal T.R., învățător n. 1911, fiul lui Petru și Paraschiva. Regimentul 10 Călărași, căzut la Cotul CubanuluiU.R.S.S. În 30.04.1943. 10.Cânduleț Constantin, caporal, n.1920, fiul lui Gheorghe și Cristina, regimentul 18 Dorobanți-Tg-Jiu, căzut în luptele de la Stalingradîn 21.11.1942. 11.Cânduleț Iulian, caporal, fiul lui Eufrosina Cânduleț, regimentul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Botoșani Anexă 8 JUDEȚUL BRAȘOV cu reședința în municipiul Brașov Anexă 9 JUDEȚUL BRĂILA cu reședința în municipiul Brăila Anexă 10 JUDEȚUL BUZĂU cu reședința în municipiul Buzău Anexă 11 JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN cu reședința în municipiul Reșița Anexă 12 JUDEȚUL CĂLĂRAȘI cu reședința în municipiul Călărași Anexă 13 JUDEȚUL CLUJ cu reședința în municipiul Cluj-Napoca Anexă 14 JUDEȚUL CONSTANTĂ cu reședința în municipiul Constantă Anexă 15 JUDEȚUL COVASNA cu reședința în municipiul Sfîntu-Gheorghe Anexă 16 JUDEȚUL DAMBOVITA cu reședința în municipiul
LEGE nr. 2 din 18 aprilie 1989 privind îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127512_a_128841]
-
15, județul Arad. 53. Somai Daniela, născută la 11 iulie 1954 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Brad Teodor și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 82256 Furstenfeldbruck, Stiglmayrstr. 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, Str. Călărașilor nr. 48, județul Bihor. 54. Popescu Cristian Victor Andrei, născut la 30 august 1980 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Mișu Victor Vasile și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 82008 Unterhaching, Leipzigerstr. 3, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
Timiș. 215. Munz Elena-Ileana, născută la 2 septembrie 1957 în localitatea Sebesu de Jos, județul Sibiu, România, fiica lui Ionusiu Adam și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 76855 Annweiler, Friedensstr. 31, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Aleea Călărașilor bl. G.1, ap. 49, județul Sibiu. 216. Munteanu Amelia-Silvia, născută la 30 mai 1980 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Munteanu Ștefan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 55545 Bad Kreuznach, Ellerbachstr. 3, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
A, ap. 18, sectorul 6. 108. Ghioca Elenă Cornelia, născută la 21 mai 1966 în București, România, fiica lui Gheorghe și Olga, cu domiciliul actual în Italia 00100, Romă, Via Boccea nr. 635, cu ultimul domiciliu din România, București, Calea Călărașilor nr. 240, sectorul 3. 109. Nasinec Lidia Veronica, născută la 7 februarie 1964 în București, România, fiica lui Sofica Ioan și Iulia Paulina, cu domiciliul actual în Cehia, 16300 Praga, str. Spanielova 1287/14, Repy, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
și Mah Monir, cu domiciliul actual în București, str. Aviator Darian nr. 2, sectorul 1. 437. Maydanozoglu Hunkar, cetățean turc, născut la 15 august 1970 în localitatea Gaziantep, Turcia, fiul lui Abidin și Nihal, cu domiciliul actual în București, Calea Călărașilor nr. 2-4, bl. 105A, sc. 4, et. 5, ap. 109, sectorul 3. 438. Achraf Ramez, cetățean sirian, născut la 10 mai 1959 în localitatea Homs, Siria, fiul lui Saeb și Dalal, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, Calea Aradului nr.
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
București, Calea Moșilor nr. 270, bl. 14, sc. B, et. 7, ap. 62, sectorul 2. 451. Demirdas Mehmet, cetățean turc, născut la 1 septembrie 1956 în localitatea Gaziantep, Turcia, fiul lui Mustafa și Emine, cu domiciliul actual în București, Calea Călărașilor nr. 2-4, bl. 105 A, sc. 4, ap. 109, sectorul 3. 452. Al Hou Abdul Majid, cetățean sirian, născut la 9 decembrie 1958 în localitatea Daraia, Siria, fiul lui Mohammad Dib și Salhah, cu domiciliul actual în București, bd Nicolae
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
în București, str. Valea Argeșului nr. 18, bl. M28, et. 6, ap. 40, sectorul 6. 474. Ramadan Amjad, cetățean sirian, născut la 10 iulie 1973 în localitatea Tadmour, Siria, fiul lui Mahmoud și Samira, cu domiciliul actual în București, Calea Călărașilor nr. 175, bl. 44, sc. 1, et. 7, ap. 29, sectorul 3. 475. Nasser Mohamad Amer, cetățean sirian, născut la 26 iunie 1972 în localitatea Alep, Siria, fiul lui Keraldin și Radah, cu domiciliul actual în București, str. Hârșova nr.
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
196.911 176.753 20.158 BUZĂU - Ș.A. Buzău 12 AGROTRANSPORT I.T.S.A.I.A. Caras- Reșița 108.128 84.419 23.709 CARAȘ-SEVERIN Caras- Severin - Ș.A. Severin 13 AGROTRANSPORT I.T.S.A.I.A. Călărași Călărași 24.957 21.157 2.745 CĂLĂRAȘI Călărași - Ș.A. 14 AGROTRANSPORT I.T.S.A.I.A. Oltenița Călărași 62.923 57.248 5.675 OLTENIȚA Călărași - Ș.A. 15 AGROTRANSPORT I.T.S.A.I.A. Cluj Cluj 74.180 70.130 4.150 CLUJ - Ș.A. Cluj Napoca 16 AGROTRANSPORT I.T.S.A.I.A. Turda
HOTĂRÎRE nr. 13 din 10 ianuarie 1991 privind constituirea unor societăţi comerciale de tranSporturi auto pentru agricultura şi alimentaţie "AGROTRANSPORT" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121095_a_122424]
-
de origine a rromilor? 8. Rromi care se ocupă cu negustoria de cai? 9. Rromi care, În majoritatea lor, și-au pierdut limba maternă și cultura tradițională? 10. Femeile măritate poartă ... Lectură. Despre casele căldărarilor care deveneau sezonier cărămidari La Călărași În cartierul ”Spoitorilor” sunt case care adăpostesc peste 1000 de familii, de mărime mică și medie. Ridicate din chirpici, majoritatea aveau o cameră sau două, mai rar trei. Tulele(chirpicii) erau făcute de proprietar Împreună cu rudele lor, care se ajutau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]