1,168 matches
-
tulate Comunistul: „...Sună toaca la Doftana. / Către zori se‐ ntinde geana. / Nu‐l mai chinuiți pe Dej / Noi în luptă suntem treji!” Șade sus, la „H în sus, / Gheorghe în cătușe pus. / Și în loc să‐i dea mâncare / Varsă apa din căldare, / Să nu aibă aciuare... Surprinde că în medalionul Adrian Beldeanu din Monografia Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, 1971, nu se arată că acesta a colaborat intens între anii 1949 - 1958 cu versuri și proză la ziarul Steagul Roșu Bârlad, deși preze
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ate: „...Sună toaca la Doftana / Către zori se-ntinde geana./ Nu l mai c hinuiți pe Dej / Noi în luptă suntem treji. Șade dus, la „H” în sus / Gheorghe în cătușe pus. / Și în loc să-i dea mâncare / Varsă apa din căldare, / Să nu aibă aciuare...” (Comunistul). Față de cele de mai sus, notam într o carte a mea : „Oare există vreo cauză că A.B. nu-și mai amintea că a debutat la ziarul local și nu în „Luceafărul”? N am primit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lângă Huedin). CHIPAROS arbore specific pădurilor subtropicale, cu lemn rezistent și parfumat; are mare valoare economică. CIRC GLACIAR depresiune semisferică în etajul muntos, formată prin acțiunea de eroziune a ghețarilor situați pe versanți sau la obârșia văilor glaciare, zănoagă; sinonime: căldare glaciară, zănoagă. CLIMĂ media vremii, rezultată în urma interacțiunii dintre factorii radiativi, circulația generală a atmosferei și condițiile fizico-geografice; media vremii pe o perioadă lungă de timp și pentru o suprafață mai întinsă. COLA arbore de origine tropicală, cu înălțimi de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
ajută; albastră; amintiri din vie; animal; antic; apă; arhaism; ascunzătoare; de aur; avere; baci; bine; bîrlog; bojdeucă; bol; bomboane; bordel; boschetari; bunic; bunica; bunici; cafenie; caiet; capre; cară; caraghioasă; casă bătrînească; casă de lemn; casă de vacanță; casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); veni (2); vorbă (2); zahăr (2); -; acadea; acrișor; acțiune; adaugă; aduna; adună; ajunge; ajută; a alunga; amară; antrenat; apa; aproapele; autobuz; avere; bagă; bani; baron; bătaie; bogăție; broască; bucurie; burtică; calească; care; calul; camion; casa; castel; căi diferite; călătorie; căldare; a căra ceva; cărămidă; cărți; cărucior; căruță; cireșe; conac; conduce; copil; copilul; coroană; cruce; crucea; deplasa; desert; distribuie; domn; dona; drag; drăguț; dreptate; le duc; dulcișor; eleganță; exista; fac; fier; flori; folositor; Franța; funcție; furnica; găleată; geanta; geantă; ghiozdan; gîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puține; șir; șireturi; a tăia; televizor; a toarce; țesătură; unic; uscat; de viață (1); 771/141/40/101/0 fîntînă: apă (460); adîncă (53); puț (34); izvor (21); adîncime (15); adînc (13); găleată (11); groapă (10); viață (9); sete (8); căldare (7); apă rece (6); arteziană (6); apa (5); cu apă (4); curată (4); mare (4); piatră (4); puritate (4); abis (3); cumpănă (3); limpede (3); bani (2); cristalină (2); frică (2); gaură (2); gol (2); întuneric (2); lac (2); limpezime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); sacului (2); student (2); superior (2); suprafață (2); trufaș (2); vecin (2); adevăr; ajuns; amabil; ambițios; Ana; Andreea; Andrei; antipatic; aranjat; aroganța; aroganță; arțăgos; avar; basm; baza; bătaie; bombat; borcan; bou; bucătar; cadru; calm; capăt; capriciu; capul sus; caracteristică; căldare; căldărit; căpos; chiloți; chipeș; ciudă; ciufulit; clasei; colectivitate; coleg; o colegă de facultate; colegi; comod; congelat; copil; corp; credibilitate; curvar; cuvînt vechi; a se da mare; demnitate; deștept; dichisit; divă; doamnă; dos; dulap; dușman; ego; plin de el; ele; Elena
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tare (2); voluminos (2); abuz; adaos; aduce; aglomerație; mi-a ajuns; albastru; albinuță; amploare; angro; aparte; apăraie; așa cum mi-au dat; avar; avut; băutură; beau corp; mai bine; și bine; binecuvîntare; bucătar; bucurie; bucuros; bun simț; bunuri materiale; cantități; caș; căldare; cerință; colosal; complet; consistent; costisitor; cult; curaj; dar; darnic; degeaba; și degeaba; de demult; mai e pînă departe; depășit; desiș; detergent; dificil; doi; doldora; dor; a dori; dorit; o droaie; drum; efort; egoism; etern; în euro; excesiv; extraordinar; frig; gigant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); naștere (2); nou (2); ploioasă (2); pomi înfloriți (2); reînnoire (2); rîndunică (2); trezire (2); vază (2); viață nouă (2); zîmbet (2); 24 martie; aer curat; agitație; alune; amintiri; anotimp superb; apă; armonie; astenie; așteptată; blîndă; bună dispoziție; călătorie; căldare; cireșe; colorată; copaci înfloriți; degete; deschidere; dorință; dragoste; era și timpul; examene; floră; fluturi; fructe; gheață; glod; gol; iubire; împrospătare; început de căldură; un început nou; înflorește; înnoire; însorit; înverzește; a înverzi; înverzire; lalea; liniștită; mea; miros de flori; miros
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ancora; ani; apleacă; apleca; aproape; aprofundare; a apuca; aripi; arunca; aruncă în sus; ascensor; așază; a atinge; ața; avansare; bagaj; bani; bătrînă; bățul; bebe; bebeluș; din boală; bolovani; bucurie; bun; bunica; bureți; buturuga; caiet; camion; capacul; catina; a cădea; cădea; căldare; căruță; cățăra; a căzut; la cer; chestii; cobora; comun; a construi; copac; cric; cutia; cutii; deal; deține; drapel; drept; a duce; dulap; eleva; elevează; escalator; etaje; evolua; evoluție; experiență; fast; fier; fitness; focul; frică; frigider; funie; furnică; fusta; fustă; gantera
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); cartofi (3); ceva (3); copil (3); a da (3); durere (3); elimină (3); leagă (3); pistol (3); sunete (3); sustrage (3); acțiune (2); aer (2); ajutor (2); arma (2); aur (2); băgă (2); cadouri (2); card (2); cartea (2); căldare (2); cuie (2); cureaua (2); descoase (2); descoperi (2); dezvăluire (2); din minți (2); dinte (2); ea (2); editură (2); efort (2); elimina (2); a extrage (2); extragere (2); fîntînă (2); haina (2); ieșire (2); la iveală (2); încurcătură (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); abandona; adevărul; adîncime; adu; a afla; ajuta; a arăta; arde; armă; ascunde; ascuns; ața; automat; avansat; avere; băgare; un bănuț; beretă; mai bine bag; binevoință; bluză; bradul; braț; din bucluc; din buzunar; cablu; cadou; caiet; caietul; cap; carte; cavitate; căldare cu apă; cămașa; cățelul la plimbare; căuta; ceapă; cheile; ciorapii; coase; cui; cutie; da; darnic; dă la o parte; de toate; deget; descărca; descoperire; descurcă; destupa; deține; a dezvălui; a diminua; din; dorință; dulciuri; editează; ediție; elibera; eliberare; a elimina
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
barcă (10); cană (10); ceramică (10); obiect (10); sticlă (9); ulcior (9); cratiță (8); Titanic (8); spart (7); gol (6); veselă (6); călătorie (5); de croazieră (5); ocean (5); porțelan (5); adînc (4); cu apă (4); borcan (4); bucătărie (4); căldare (4); lighean (4); ambarcațiune (3); ceaun (3); frumos (3); iaht (3); marinar (3); sînge (3); de sticlă (3); suport (3); alimente (2); ancoră (2); butoi (2); cadă (2); ciorbă (2); colorat (2); epavă (2); foame (2); greu (2); larg (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
putea naște "până ce acela căruia i-a dat apă nu-i va da apă de băut din pumni" 199. Pentru ca femeia însărcinată să fie tămăduită de "zburător", moașa sau o babă din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dă moașei un căuș de făină cu căuș cu tot, în care înfige ea un fir de busuioc, ca copilul să țină curînd capul în sus. Din banii ce se cîștigă de un copil la botez să i se cumpere căldare, ca să trăiască mult. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot, de-i fi la întuneric, căci îți ies cu lumînări în mînă. Bou Să te ferești de boul cu coarnele țapoșe*, că acela are draci. Să înveți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine; dacă însă nu face astfel, se crede că i se va întîmpla vreo nenorocire. Cel care trece într-o țară străină, unde n-a mai fost, să calce pe pămînt cu piciorul drept întîi, căci îi va merge bine. Căldare Copilul, după ce se naște, se trece prin toartele unei căl dări de aramă, apoi cu acea căldare nu se mai umblă pînă nu se face mare, s-o poată ridica singur de jos. Aceasta se face ca copilul să trăiască
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trece într-o țară străină, unde n-a mai fost, să calce pe pămînt cu piciorul drept întîi, căci îi va merge bine. Căldare Copilul, după ce se naște, se trece prin toartele unei căl dări de aramă, apoi cu acea căldare nu se mai umblă pînă nu se face mare, s-o poată ridica singur de jos. Aceasta se face ca copilul să trăiască ani mulți și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea. Căldură în ziua de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aramă, apoi cu acea căldare nu se mai umblă pînă nu se face mare, s-o poată ridica singur de jos. Aceasta se face ca copilul să trăiască ani mulți și să fie tare ca metalul din care este făcută căldarea. Căldură în ziua de Măcinici [9 martie] se dă cu maiul în pămînt, ca să iasă căldura. Călugăr Cu călugărul nu fă negustorie; dă-i și fugi. Cînd îți iese călugăr în cale îi a rău. Cămașă Cînd îmbraci cămeșa pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-ar pune în dubală și frupt alb, adică ceva lapte, atunci pieile dubite* le-ar mînca moliile. Copilul este alăptat timp de trei posturi în doi ani. (Gh.F.C.) Ca să nu-ți fure cineva laptele vacii, bați un cui în fundul căldării cu vîrful în sus, spre laptele pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în unele pete din lună se poate vedea urîcioasa scenă a uciderii lui Avel prin fratele său, Cain. în lună șede Avel cu capul spart de Cain, care-l ține plecat peste un ciubăr, ca să i se scurgă sîngele. Cînd căldarea va fi plină, atunci vor pica din ea trei picure pe pămînt; pămîntul se va aprinde și va arde cu tot de pe el: vremea de apoi. în lună sînt doi frați. Cel mic a omorît pe cel mare și acuma
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Coaja de pe ceaun e bine s-o mănînce copiii. Cînd scapi bucățica de mămăligă din mînă, vine cineva flămînd. Cînd scapi mămăliga din mînă fără să știi, ai un neam flămînd. Fetele amurezate, cînd fac mămăligă și o toarnă din căldare, pun apoi în ea apă, apoi beau, ca să le iasă focul de la inimă cum iese din căldare în apă. Vasul în care se face mămăliga, îndată ce se toarnă, se pune apă în el, căci de-l vei lăsa așa se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva flămînd. Cînd scapi mămăliga din mînă fără să știi, ai un neam flămînd. Fetele amurezate, cînd fac mămăligă și o toarnă din căldare, pun apoi în ea apă, apoi beau, ca să le iasă focul de la inimă cum iese din căldare în apă. Vasul în care se face mămăliga, îndată ce se toarnă, se pune apă în el, căci de-l vei lăsa așa se arde și te blastămă. Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeie în pielea goală ia o baligă de bou și o izbește în gard; această baligă uscată e bună pentru năjit. Baliga adunată în Sf. Varvara de femeie cu pielea goală e bună de năjit. Cînd cineva toarnă apă din căldare pe toartă, acela se îm bol năvește de năjit. Nălucă Dacă i se nălucește cuiva ceva și are în mînă ceva, apoi să nu lovească cu acel lucru înaintea sa, ci înapoi, și se mîntuie de năluca cea rea. Năpastă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu care fac țiganii cărămida și să le arunci în puțuri, căci ei leagă ploile. Să uzi țiganii pe care-i vei în tîlni în drum. Cînd nu plouă, flăcăii vin în curtea bisericii cu clopote de la vite și cu căldări. Unii bat clopotele din turla bisericii, alții toacă, iar ceilalți scutură clopotele aduse. Cînii latră. Obiceiul se numește „fierărit“. După ce se face liniște, flăcăii merg la fîntînă, aruncă toaca, iau „apă tăcută“* și o duc la casele oamenilor, stropindu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i piere laptele. Spre a avea lapte la vaci, este bine a lăsa sara în vreun vas pîne și sare în fîntînă, care apoi, scoțîndu-se, se dă la vaci să mănînce. Nu e bine să torni lapte pe urechea căldării, că nu mai dă lapte mult. Cînd fată vaca, i se dau tărîțe amestecate cu boabe de porumb roșu, ca să-i vie lapte mai mult și mai iute. Cînd te duci să mulgi vaca, să ai apă în șiștar și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]