490 matches
-
sunt „luați din căluș”. Călușarii prin jocul lor apără comunitatea și atunci când este nevoie să vindece și sa repare relele pricinuite oamenilor de forța nefastă a ielelor. În unele zone în timpul ritualului de vindecare a celor „luați din căluș”, alături de călușari jucau și un număr egal cu al lor, de femei numite crăițe sau călușerițe. Ele erau nevestele și în același timp ajutoarele lor. Călușul, numit și „Călușer” sau „Călucer” a fost și este, în continuare prin anumite acte, perceput un
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
punct de vedere funcțional cât și al limbajelor utilizate, din care dansul ocupă locul preponderent. Călușul se performă în virtutea credinței, în eficacitatea lui magică: profilactica și apotropaica, vindecătoare a bolii numita „luat din căluș”, fertilizatoare și fecundatoare. Numărul impar al călușarilor, ca și cea mai mare parte a actelor performate de aceștia se leagă de credința în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și periculoase pentru oameni cât și pentru animale
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
de credința în existența și prezența pe pământ, între Strodul Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și periculoase pentru oameni cât și pentru animale, deoarece ele nu acționeaza în mod individual ci în grup. De aici constituirea călușarilor în ceată, ei fiind nedespărțiți pe toată perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
Rusaliilor și Rusalii, a "Rusaliilor", ființe supranaturale, deosebit de agresive și periculoase pentru oameni cât și pentru animale, deoarece ele nu acționeaza în mod individual ci în grup. De aici constituirea călușarilor în ceată, ei fiind nedespărțiți pe toată perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați din căluș". Numărul impar al călușarilor corespundea celui
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
perioada Rusaliilor. Călușarii trebuiau sa-i apere pe oameni de "iele", pentru ca aceștia să nu se îmbolnăvească, și, în același timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați din căluș". Numărul impar al călușarilor corespundea celui al grupului Rusaliilor, numai acționând în grup, dar într-un grup egal cu numărul impar al ielelor, călușarii puteau ține piept atacului acestora și le puteau domina, dacă sunt cu soț, ei nu mai pot vindeca bolnavul. Pentru
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
timp să-i vindece atunci când, încălcând interdicția de a lucra în perioada Rusaliilor, erau "luați din căluș". Numărul impar al călușarilor corespundea celui al grupului Rusaliilor, numai acționând în grup, dar într-un grup egal cu numărul impar al ielelor, călușarii puteau ține piept atacului acestora și le puteau domina, dacă sunt cu soț, ei nu mai pot vindeca bolnavul. Pentru a asigura protecția întregii comunități, călușarii jucau în tot satul, pe muzica lăutarilor plătiți de ei. Dansurile erau reiterate zilnic
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
numai acționând în grup, dar într-un grup egal cu numărul impar al ielelor, călușarii puteau ține piept atacului acestora și le puteau domina, dacă sunt cu soț, ei nu mai pot vindeca bolnavul. Pentru a asigura protecția întregii comunități, călușarii jucau în tot satul, pe muzica lăutarilor plătiți de ei. Dansurile erau reiterate zilnic, pe perioada Rusaliilor, adică atâta timp cât exista pericolul ca oamenii sa fie agresați de "Iele". Jocul lor se desfășura între răsăritul și apusul soarelui. După acest moment
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
nu mai beneficiau de lumina protectoare a astrului solar, de forța acestuia de a ține la distanță "Ielele". Jocurile lor alungau "Ielele", impiedicându-le să se aproprie de oameni. Totodată, pentru ai feri de boli, în speță de „luatul din calus”, călușarii împărțeau sătenilor usturoi și pelin. Oamenii le țineau asupra lor, la brâu, unii ungeau ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic. Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
împărțeau sătenilor usturoi și pelin. Oamenii le țineau asupra lor, la brâu, unii ungeau ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic. Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de călușari sau își dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic. Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de călușari sau își dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii din lemn și chiar prin zgomotul pintenilor și zurgălăilor de la opinci. Călușul zilelor noastre, despovărat de credințele și superstițiile de altădată, este un
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
a unei Siberiade românești către cei care cei doi Moromeți, tată și fiu, se îndreaptă neîncrezători: „Unde mergem noi, domnule?””". Călin Stănculescu îl consideră un "„film al tăcerilor”" construit în jurul personajului Ilie Moromete. El citează câteva scene antologice precum dansul călușarilor în curtea lui Bălosu, serbarea de sfârșit de an școlar, momentul recoltei, judecata copiilor sau revolta lui Moromete în fața dorinței băieților mai mari de a fugi de acasă. Imaginile alb-negru au rolul de a valorifica umbrele asfințiturilor de soare (ca
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
profundă modestie. S-a numărat printre cei care au sprijinit existența Atelierului de Gravură, locul care a stimulat importante realizări în perioada anilor ’70 în domeniul gravurii. Printre temele sale predilecte, se regăsesc: istoria, tradițiile și obiceiurile populare românești (vezi „Călușari” și „Ursite”, secțiunea „Litografii color”), scenele cotidiene, artistul realizând un întreg grupaj cu subiectul „ferestre”. A folosit foarte mult procedeul gravării cu acizi a plăcilor litografice, pe care le-a folosit pentru a imprima, cu ajutorul preselor, pe suport de carton
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
Mica. Sprijinit de directorul Ioan Radu, a procurat instrumente muzicale și a adunat o bogată bibliotecă muzicală, care în urma celui de al Doilea Război Mondial și a transformărilor de după s-a pierdut, iar instrumentele au dispărut. A organizat formația de călușari a liceului, formație a cărei vătaf era prof. Nestor Lupei. Formațiile au susținut numeroase spectacole în împrejurimile Bradului. După al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste l-au obligat să-și cedeze casa și să trăiască, până la sfârșitul vieții, într-o
Biblioteca Municipală „Gheorghe Pârvu” din Brad () [Corola-website/Science/335734_a_337063]
-
au încercat să fure toaca nu au reușit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospățul. În Țara Bârsei, în jurul Brașovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate - obiceiul Junii Brașovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de călușari sau de colindători, cu vătaf și casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută și îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului. În Moldova, în
Obiceiuri românești de Paște. Tradiții SUPERBE pe teritoriul țării () [Corola-website/Journalistic/102135_a_103427]
-
avut ocazia să vadă musicalul “Punguța cu Doi Bani” - parte a “Trilogiei Creangă 180” - jucat în decorul natural al Gospodăriei Moișeni. Același spațiu a găzduit și întâlniri speciale cu muzica medievală, asigurate de trupa Truverii, sau cu dansurile tradiționale ale Călușarilor din Traian (județul Olt). Joaca a fost asigurată în corturi special amenajate, unde copiii au avut la dispoziție puzzle-uri și jocuri OCC, dar și posibilitatea de a se picta pe față și de a face fotografii la minut. Filmele
Spectacole în aer liber în cadrul Festivalului “Opera Copiilor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105431_a_106723]