833 matches
-
personală și domestică fiind însușite la scară socială. De asemenea, antrenarea femeilor în activitatea medicală a jucat un mare rol nu numai în medicina de familie ci și în spitale. Medicina bizantină a avut influență și în alte centre prin călugării și preoții medici, prin evanghelizatorii creștini, care s-au răspândit în tot răsăritul Europei, în Rusia creștinată de Vladimir I (988), unde a ajuns Sf. Antoniu, călugărul medic plecat de la muntele Athos, ctitorind Mânăstirea Petchersky, aproape de Kiev, capitala de atunci
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fondată pe critică și experiență, fixată în parametrii fundamentali de gândirea hippocratică, dezvoltată de școala din Alexandria, cristalizată de Galen în cadrul unui sistem, urmează calea Orientului Apropiat spre Siria, care a oferit azil gândirii grecești și mai ales medicinii prin călugării nestorieni. Din vechile școli medicale ale Imperiului elen și ale celui Roman s-au născut școlile Nestoriene, ale discipolilor lui Nestorius patriarhul Constantinopolului, care la Conciliul din Ephes (431) a fost declarat eretic și izgonit, stabilindu-se în Siria. Adepții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etnice, evrei și copții helenizați, care au contribuit astfel la difuzarea gândirii grecești. Aceste școli au strălucit în boli interne, chirurgie, ortopedie, oftalmologie, boli infecțioase, farmacologie, precum și prin organizare de biblioteci, pavilioane pentru boli contagioase și boli psihice. În biblioteci călugării plecați din Bizanț au tradus textele din greacă, latină, ebraică în arabă. Aici s-au achiziționat manuscrise, s-au realizat compendii, făcând posibil dezvoltarea unui învățământ medical arab dincolo de Bagdad, ajungând până la Cordoba. Medicina arabă este de fapt medicina antică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
liniște nici după moarte, nu și-a mai văzut feciorul cel drag, pe Alexandru Coconul, care, după domnii efemere, s-a stins devreme, fiind „boliacu”, Catrina a rămas în mănăstire, suspinând după dragostea diacului, nu a mai putut ajuta numeroșii călugării greci oploșiți în săraca țară a Moldovei, singura lui dorință îndeplinită fiind alegerea ca succesor a boierului Miron Barnovschi, hatman și pârcălab de Suceava. “Io Miron Barnovschi Moghilă voievod”, cum se va intitula noul stăpân al curții ieșene, era apreciat
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
slănină din abundență, ceapă, mă apropii de Izvor, apa nu mai curge de aproape un an, anii trecuți venea în cascadă pe piatra înaltă, curgea la intervale egale de timp, îți puteai fixa ceasul după apele izvorului, spuneau în glumă călugării, acum numai clocotul din măruntaiele muntelui, și-un firicel de apă ce se scurge pe sub pietre mai amintesc de ceea ce nu demult a fost Izvorul Tămăduirii, crucii de lemn fixate în stâncă, bogat ornamentată, ridicată recent, nu i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
deschid ușa, nu să, din toamna trecută n-am mai intrat nici eu în biserică, pasul lui greșit și căderea teribilă pe pardoseala din marmură roșie, era duminică, te ispitesc cu geniu, n-ar fi trebuit să lucreze duminica spuneau călugării despre cel ispitit cu geniul ce nu ține seamă de orânduiala bună a lumii, ai venit să fii lângă mine, n-a dat nimeni jos schelele, totul e așa cum am lăsat noi astă-toamnă, până și ulcioarele cu vopsele întărite, pensulele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să-și dea seama, eu trebuie să iau totul de la capăt, de la facerea lumii, cine au fost Adam și Eva, de ce au fost izgoniți din rai, de ce unii copii au mamă și tată, care-i rostul femeii și de ce noi călugării am ales, ce mare-i lumina dincolo de mănăstirea noastră și mai ales nu-l lăsa să creadă că tot ceea ce se află aici e bun și salvat și ceea ce e dincolo de gardul mănăstirii noastre e rău și condamnat pe vecie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
comunitate prea mare de călugări la început, dar trăiau aici izolați de lumea din afară, de război, până când prin ’47 mănăstirea a fost atacată de o bandă de răufăcători care au luat prin surprindere locașul și au omorât aproape toți călugării, doar unul a reușit să scape, aceste păduri erau pline de partizani care încă mai sperau într-o întorsătură favorabilă a lucrurilor, dat tot prin păduri se formaseră și bande de tâlhari care, cu acordul tacit al autorităților, acționau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Theo înfierbântat de soare pe genunchii mei, îl deschid cu febrilitate, poate totuși se va îndura Theo și-mi va da răspunsul, Răsfoiesc câteva pagini, deja citite, sâmbăta fără dată când m-a chemat pe mine ucenicul lui, masa cu călugării, am citit deja, 9 august, vin tot mai mulți oameni la, am citit și de aici câteva rânduri poate ar trebui să renunț și să mă întorc, da, aici am rămas, Poate ar trebui să renunț și să mă întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pentru puterea spirituală e mai aprigă ca oricând, Și-mi vin în minte, ascultându-l pe părinte, cuvintele Sfântului Grigore Palama despre sfințenia monahală, cei ce au părăsit plăcerile materiale, gloria lumii, dar și patimile rele ale trupului, aceia sunt călugării, după pilda, lor nu le pasă de luptele spirituale ale lumii, Suntem ostași ai Domnului, Daniel, și luptăm întotdeauna în linia întâi, nu putem rămâne deoparte, nu putem ignora lumea în care trăim, altfel se-ntâmplă lângă noi evenimente ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Nicodim de sub sutană radioul și au ascultat ce le spunea cutia aceea vorbitoare, eu nu înțelegeam ce se întâmplă, dar n-am mai putut să mă întorc la Viețile sfinților pe ianuarie, curând s-a umplut odaia părintelui cu toți călugării, Am planuri mari la mănăstire, Daniel, vorbește însuflețit părintele și eu îi aud din când în când cuvintele, ceea ce mă întristează însă e izvorul, nu mai curge pe sus, pe la cascadă, vine atât de puțină apa și numai pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
decât pe sub pământ, firicelul de apă care mai iese la suprafață pe sub pietre se risipește sărăcăcios la vale, piatra de deasupra pe care curgea în cascade apa e uscată ca-n palmă, de la moartea părintelui Ioan nu mai curge, spun călugării, fac turul mănăstirii ca cineva întors după o îndelungată absență și, pe măsură ce mă identific cu vechile amintiri mă scufund într-o dezolare fără margini, n-a trecut un an de când am plecat de aici, ci au trecut secole, doar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mă ridic brusc din iarbă și știu că trebuie s-o văd în seara asta pe Diana, tulburătoarea dorință de a fi lângă ea acum când, ai venit să fii lângă mine în ceasul acela din duminica a 23-a, călugării spun că n-ar fi trebuit să lucreze și duminica, a săvârșit păcat de, se înserează în curtea mănăstirii, bat clopotele de vecernie, acum nu mă vede nimeni, aș putea să, cum voi da ochii cu Diana după, XXIII Diana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
gura mare, supa de griș cu lapte avea întotdeauna gust de ars. Când ușor, când temeinic, un iz care voia să rămână neuitat. După noi, erau hrăniți, cu supa matinală, bătrânii. Prin ghilotina ferestruicii care dădea spre sala de mese, călugării bucătari o împărțeau cu polonicul. Și ei vorbeau cu bătrânii ca și când ar fi trebuit să le dea de mâncare unor copii. Și, deoarece căminul Caritas de pe Rather Broich mi-a oferit, timp de ani întregi, casă și masă ieftine, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
rămas și monahi în grupuri mici ori singuratici... ... Adică... ce sunt aceștia, monahii? întrerupse George povestirea deși, așa cum se observa, era așa de atent încât făcea impresia că înghite cuvintele Marianei. Cum adică? interveni Mihaela, plină de importanță. Monahii sunt călugării despre care vorbește Mariana. Ei sunt pustnicii, poftim! Asta, așa, să fie pe înțelesul tău... Mariana încetă să vorbească și-l privi rugătoare pe Andrei, dar și colegul ei tăcu, privind în pământ. Părea neputincios în clipa aceea, dar după
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
munte voi trimite bărbați din toată lumea. Voi nu veți mai rtămâne mult timp aici. Acei bărbați vor trăi aici ca îngerii, în mare curăție și în rugăciune, după chipul îngerilor”. Păi, cum vine asta? se întrebă cu voce tare Mihaela. Călugăria asta este o meserie? Dau examen sau... cum îi trimite Fecioara Maria aici? Mă depășește această treabă, răspunse Andrei, puțin încurcat, dar ar fi un răspuns, continuă el după o foarte scurtă pauză.... Am înțeles de la tata și de acolo
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
1832, publicată în Epistolario, vol. IV, n. 1707, p. 326. Rosmini considera că o ședere mai îndelungată a lui Lamennais la Roma ar fi avut efecte pozitive. 30 Cu acea ocazie a făcut și o călătorie la Frascati, pe lîngă călugării teatini. 31 Relația dintre Tommaseo și Lamennais și fascinația exercitată de abatele breton asupra personalității tommasiene sînt descrise pe larg de A. Gambaro, Carteggi inediti del Lamennais con Italiani, pp. 385-311, și în La fortuna del Lamennais in Italia, în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care au ieșit mai multe cărți bisericești. Tătarii d-lui X devin foarte interesanți. Ei au nevoie de mitropolit, de biserici, de cărți românești, ba pe la anul 1640 Vasile Vvd Lupul le zidește o biserică în Chilia, iar la 1641 călugării din mânăstirea Caracal le reparează biserica lor cea veche din Ismail. În faptă însă se vede și-n cursul acestui veac de ce aveau nevoie tătarii și de ce moldovenii. Tătarilor le trebuia pășune pentru cai, moldovenilor, poporului statornicit de veacuri și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a face cu scoțienii.“ „Păi nu se cheamă Am Schottenpoint?“ „Ba da. Dar n-are nici o legătură.“ „Cum așa?“, a insitat Maria. Mihnea cădea de somn. „Prin 1155, Henric al II-lea Jasomirgott, duce de Babenberg, i-a chemat pe călugării irlandezi de pe malurile Dunării să vină la porțile Vienei. O chestie pur tehnică: să-l ajute să dea în cap invadatorilor.“ „Ce invadatori?“ „De tot felul.“, m-am eschivat. „Mult mai târziu, prin 1683, la al doilea asediu al otomanilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
atunci, ce roți, ce ruguri și focuri? Cine l-a împins să se autodenunțe? De ce nu s-ar fi oprit, pur și simplu, la cifra șaizeci, păstrând secretul până la ultima suflare? De ce să nu fi renunțat pur și simplu la călugărie, trăind ca un sihastru în pocăință? De ce, la urma urmei, nu s-a făcut chiar el călugăr? Chiar aici e dezlegarea! Deci, exista ceva mai puternic decât rugurile și focurile și chiar decât deprinderea de douăzeci de ani! Deci exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
universitar catolic la Cluj-Napoca era prilejuită de instaurarea stăpânirii habsburgice În Transilvania, sub a cărei administrație provincia va porni pe drumul lung și inevitabil al modernizării. În 1776, după desființarea ordinului iezuit, conducerea așezământului universitar clujean a fost preluată de călugării piariști, iar din anul 1786 colegiul primește o nouă denumire: „Liceul Regesc Academic”. Porțile sale erau deschise acum studenților aparținând tuturor confesiunilor. Dar tot acum Începea și dansul amețitor al conflictelor prilejuite de problema limbii de predare. Limba latină, cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
impresia exemplului ascetic al Înaintașilor. În mod semnificativ pentru ideile vremii, el nu legitima celibatul printr-o motivație propriu-zis religioasă, ci prin argumentul, mult mai prestigios În epocă, al naționalismului. Intenția lui, afirma Bariț, era aceea de a restatornici instituția călugăriei, deoarece aceasta, „unită cu clerul, odinioară era fala națiunii românești”. Dacă proiectele lui Bariț XE "Bariț" vor rămâne nematerializate (spre paguba monahismului și a națiunii, dacă e să-i dăm crezare), Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" În schimb, va plăti un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au pârât pe acest țigan, anume Tiron Puțan, ot Putna (ot = de la - n.a.) că i-am furat un cal de 6 ani și tot au șezut în Țara Ungurească, iar acum au ieșit din țară, deci l-au prins giudecății călugării ot Putna și l-au dat pe mâna noastră; noi i-am dat strânsoare și au spus drept de mult ce-i vinovat, noi l-am ținut 8 săptămâni și am scris o carte la călugări să-l răscumpere...” <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p. 146, 10 august 1772 Ienache cantacuzino, stolnic și Gheorghe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]