805 matches
-
de pîrîu, cu peștii prelungi țîșnind din sertare, cu gîngănii cu picioroange crăcănate traversînd în iuțeala și-n zig-zagul fulgerului superficia tăbliei lucioase... vazele desfoliau în aer nuferi globulari, suav atingîndu-se, spre suferință, unul de altul... paturi cu frunza groasă, cărnoasă, suculentă, se scuturau lîngă trupurile noastre... păpădii umflate cît perna explodau la cea mai plapîndă suflare... pălăriile de pai, șepcuțele cool, aruncate neglijent pe scaune, căpătau culoarea și izul inconfundabil al ciupercilor otrăvitoare... bătea un vînt parfumat, călduț dinspre batiste
Povestește-mă, băi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12421_a_13746]
-
-i trecea prin cap că lucrul la care se pricepea cel mai bine e să fie pur și simplu acolo, lîngă mine, cu frumusețea aceea tulbure și dureroasă, cu gestul acesta al ei de a-și trece unghia peste buza cărnoasă de sus, într-un tic neconștientizat de reculegere spontană, și cu zvîcnetul acela lateral al capului, în încercarea de a-și ordona părul și de a-și limpezi gîndurile. Cu un ochi obișnuit să privescă arhitectura Frankfurtului, Mihaela, înspăimîntată de
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
mătăsoase, Că simt pe spate și coapse satinul vârtos, picuri de clei, când și când, Că se-nțeleg bine frunze, ramuri și oase, Cuvintele mușcate și mestecate în gând. Trag de litere și le cânt și le adun în buchete cărnoase, citesc poemele despre nori, șpagatul ce leagă peste strofe călcâie de zei, Cartea livezilor a lucernă și mentă miroase, să nu orbiți nărilor, voi urechi, și nici voi, ochii mei.
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
un păhărel de lemn, folosit ca suport de halit ouă fierte" orice" deschizînd robinetul, sorbind febrilă ,din pumni, jetul rece, sonor în chiuvetă"rîzînd" uite, băi, fac bulbuci!" uite, băi, ce palme umede am!" scuturîndu-le ca pe niște frunze groase, cărnoase, suculente" frunzele ei de plantă ciudată, de copăcică neclasificată în nici o botanică" storcîndu-le amuzată" acolo, în pădurile inextricabile ale tinereții ei veșnice, sfinte" îndesată grațios cu rădăcinile-i roz, parfumate de rîme, mîngîiate de cîrtițe oarbe, linse prelung de șerpi
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
gest al bunoacei, pentru ca tânărul să sară de pe scaun și inima cangurului să țopăie la rândul ei: "ea doar mi-a făcut un semn/ și am sărit ca ars/ mi-a făcut un semn abia perceptibil/ cu buza mare și cărnoasă/ de jos/ l-am văzut și am sărit ca ars/ de pe scaun// gata și în stare/ să-i dau totul absolut totul" (Ea doar mi-a făcut). Erotica flexibilă, interșanjabilă și amintirile din copilărie inundând spațiile de viață actuală sunt
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
evidență imaginația și spiritul ludic al lui Silviu Purcărete, bogăția detaliilor viziunilor lui, misterul lumii, balcanice și nu numai, pe care o construiește aici, dar pe care nu o analizează exhaustiv, mirosurile ei autentice (intuibile și din titlu), o realitate cărnoasă și suculentă împănată cu sonorități ciudate asamblate de Vasile Șirli - născătoare de un consistent univers secund - și "desenată" atît de simplu și de palpabil de Helmuth Stürmer, o lume balcanico-orientalo-occidentală primară, viscerală, tainică și autentică, tratată și din perspectiva ritualului
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
erotic (aici mai moderat exprimat) și pentru surprinderea injustiției. Eroul e un Ștefan Istrăteanu, ins insolit, cu o biografie încărcată, care și-a tocat averea la Paris și s-a căsătorit intempestiv, cu o semiprostituată din Alexandria, "muiere scunda și cărnoasa" (Istrăteanu fiind lung și osos), cu care a conceput două fețe bine educate. Este, acum, cînd intră în scenă, voiajor comercial la o moară. Cum treburile nu prea mergeau, Istrăteanu, abil și cu mintea iscusita, găsise mijloacele utile pentru a
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
critică nu-l reține. Nicio ruptură morală nu-l poate deregla. Figura sa morală e una mulată pe un senzoriu fericitor, care-i acordă identitatea. Solitudinea pe care ne-o înfățișează nu e vidă, ci încărcată de un belșug natural, cărnos. Împrejurare expiatoare. Căci izolarea ființei astfel contrabalansată nu mai convinge, pare un scenariu străin, rulat la repezeală tocmai pentru a i se proba inoportunitatea. La un moment dat, poetul se plînge că nu mai este salutat de măturătorii străzilor, care
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
ca această creație monumentală să nu-și găsească locul pe scena Teatrului Național"). Pasaje întregi sînt simple acumulări de insulte ("Am văzut la lucru toată echipa PD-ului, ușor de recunoscut după rotunjimea capului, fruntea îngustă, bombată, maxilarul proeminent, buzele cărnoase, pofticioase, nările dilatate amușinând a pradă, ochii triunghiulari, gât de lup imobil, ceafa bulgărească, masivă, statura bondocă, picioarele scurte, groase, comportament agresiv, gata să sară la beregată, tenul puternic vascularizat și congestionat din cauza sângelui care, contrar legilor gravitației, circulă de
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
zilei: plină de candoare, de imaginație și armonii. Un cor de crisalide cântătoare care, o dată transformate în fluturi, și-au întins aripile și au zburat în căutarea nectarului altor flori. Încă din copilărie mi-au rămas întipărite în memorie acordurile cărnoase, mustind de armonice ale corului Mitropoliei de la Roman, condus de Părintele Teofănescu (un vestit pedalist ce avea capacitatea să-ți scurme timpanul cu gravele lui). Mai târziu m-am delectat cu sonoritățile angelice, cu sclipiri de ambră și cleștar ale
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
adusese pe poet în casa Mitei. Iată portretul lui psihofizic surprins de Mite excelent recreat de Lovinescu: "Nu era înalt; din obișnuința de a se ține ușor înclinat, părea însă și mai scund; ochii căutau pe jos un lucru pierdut; cărnos mai mult decît gras. Nu semăna cu tînărul zărit, într-o fotografie mai veche, slab, osos, cu fața lungă, cu părul revărsat în plete, cu ochii îndreptați spre înălțimi, cap plin de avînt și inspirat, ci un om mai mult
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
constituia un exemplu grăitor de priveliște nedorită. Dar Fredericksburg însemnase o zi care i se întipărise cu precădere în minte. Așa încît s-a rezemat de stejar, a început să despice cojile umede ale arahidelor și să-și vîre miezul cărnos în gură, în timp ce-i istorisea orbului povestea lui, începînd cu perdeaua de ceață care se destrămase în dimineața aceea, dînd la iveală o oaste numeroasă ce mărșăluia pe deal în sus, către un zid de piatră, și un drum înfundat
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
se ofere în acea formă îndelung râvnită și neatinsă a unei existențe ordonate, așezate, purtând pecetea prosperității și nobleței. Tigănci vindeau flori, îl îmbiau cu strigătele lor, Conașu, Conașu, aveau brațele pline de margarete, ale căror corole străluceau pe tulpinile cărnoase: era cald, un cer vast, lipsit de nori, se întindea peste oraș, aerul stătea nemișcat, mirosea a apă vărsată și a marfă adusă de departe, cu căruțele stârnind nori de praf, pe Strada Lipscani și în piețele din jur. Tata-mare
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
mult de "Aida" decât de șarmul șăgalnic al operetei vieneze, nu mi s-a părut mai fericită (cu atat mai mult cu cât nici nu sunt scrise pentru voce feminină). Carmela Remigio este o cântăreață bună, cu un timbru rotund, cărnos (mă refer la ceea ce s-a auzit pe loc și nu la retransmisia TV, care a sunat cu totul altfel), cu linie și filaje bine conduse dar cu un vibrato jenant de larg. Ea a întruchipat pe rând eroine pucciniene
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
ele se îmbracă în haine largi, fac lumina mai slabă și le șoptesc vorbe dulci la ureche. Ele își privesc partenerul cu afecțiune și astfel încearcă să le distragă atenția de la sâni, făcându-i să se concentreze asupra picioarelor, buzelor cărnoase, mâinilor fine, părului despletit sau sprâncenelor arcuite cu grație. Își cumpără pe ascuns pompe pentru mărit sânii și, de cum ajung acasă, se încuie bine și încep să pompeze. Astfel de instrumente nu se găseau pe piață înaintea lansării politicii de
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
frumoși n-au altă soluție decât să se bazeze pe inteligență, pe cultura vastă și pe erudiție, asta dacă vor să placă vreunui bărbat. Fata aceasta, înainte de a termina facultatea, era perfect conștientă de faptul că sânii ei albi și cărnoși vor ajunge să stârnească pasiuni care vor ajunge dincolo de rațiune și, ca urmare vor fi cauza fericirii ei viitoare. De unde în trecut se simțea prost, acum ajunsese să îi considere ispititori. După ce-și terminase facultatea venise în acest oraș
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
este spartă cu un ac, iar substanța se stoarce într-o cutiuță de lemn tare, anume confecționată în acest scop. Grăbind acasă cu această secreție, ea este administrată în mai multe feluri: fie că se toarnă pe partea cea mai cărnoasă a brațului copilului care urmează a fi inoculat, frecându-se cu o bucată de pânză spartă, atâta vreme până ce porțiunea se înroșește și se inflamează, fie că se produce o mică rană în același loc și se varsă o picătură
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
critică conținutistă. Luând în discuție, de pildă, romanul Cronică de familie de Petru Dumitriu, el descrie portretele făcute de prozator în loc să descrie modul lui de-a portretiza: "Zveltă, necoaptă, sălbatică, cu un nas fin, încovoiat, cu o gură palidă, deși cărnoasă, ochi negri, incendiari, umbriți de gene fine, îndoite în sus, Davida e, ca și tatăl său, o ființă retrasă, tăcută, iar când vorbește înalță fruntea într-un fel ce trădează un orgoliu suveran. Îmbrăcămintea îi reliefează distincția, ținuta mândră, distantă
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
ni-l arată pe Cantemir în armură, cu sceptrul în mînă sprijinit pe un teanc de cărți, cu hermina albă de domnitor lunecînd peste brațul înzăuat. Peruca (iluministă) îi învăluie capul puternic, expresiv. Ochii mari, atent-melancolici, nasul drept, hotărît, buzele cărnoase, chemînd plăcerile, reliefate de umbra fină din dunga bărbiei. La gît, o eșarfă de mătase, atîrnînd peste armură ca un fluture. Ciudat. Bărbăția imaginii nu reușește să ascundă un anume aer feminin... Neculce îi face două portrete. Primul înainte de a
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
libertății, acționând voluptuos tautologic un cer plin de văzduh, sau, dimpotrivă, în cătușele celei mai stringente vocații a liricului: o "dâră de melc pe cer", "realul compus din bucățele pe care nu le mai putem folosi", "forma ploii", o "melancolie cărnoasă" (a strugurilor), exemplele s-ar putea înmulți până la sufocare, suntem martorii unei formidabile inspirații-expirații de materie lirică, ce pare a se resorbi, spre a din nou învia, într-un flux organic. Modalitate de a înregistra o forță a naturii de
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
regizorul scenariului filmului muzical Tararira?! * , în care D’Artagnan și Athos și Porthos și Aramis să-și fluture o dată spadele cu dezinvoltură. Cuvinte dulci și fanfarone, șoptite, pe după evantaiele-n palpit, conteselor căzute-n mici leșinuri de uimire, cu picioarele cărnoase vibrînd ca niște limbi uriașe de clopot în catedralele dezmățate ale rochiilor lor laice. Dueluri pe viață și pe moarte fin crestată-n dreptul inimii, pentru a șterge rușinea unui pîrț scăpat din drăgălășenie, la Versailles, nu pe cînd era
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
gusta... fragi... Și-apoi, din „codri verzi”... de Rășinari, Goga ne distila... esențe țări, Știind că Minulescu, dus pe... cale, Strângea savori exotice-n... migdale, În care timp, Bacovia - cel trist -, Modela...prune țări de ametist; Numai Arghezi,vrându-le cărnoase, Anina-n ram, cireșe de... Pietroase; Ci Topârceanu, pas la pas cu... „rumba”, Le-acidula, din plin, precum... porumba; Pillat, în schimb,... dospea în miez de nuci, Mireasma din livezi cu zvon... de cuci; La rându-i, Blaga, tot sorbind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Se făcuse un bărbat de toată pomina. Purta cu mândrie obrazul ras mereu și părul cu cărare pe stânga. Lică semăna la trup cu bădia Vasile, dar chipul era imprimat cu ochii blânzi și albaștri ai mamei sale, cu buze cărnoase și moi, ca a celei care i-a dat viață. Venise în sat cu soția și cei cinci copii. Trei fete și doi băieți, cel mai mic fiind Andrei. - Băiatul mamei, odorașul mamei, mi-o mai lăsat Dumnezeu zile să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și pământul. Zâmbind, a închis ochii. A fost întuneric, a fost lumină și a trecut ziua a doua. Bătrâna a luat apoi lacrimile ei și l-a lăsat pe Bătrân să atingă cu podul palmei pământul. Cu degetele lui lungi, cărnoase, albe, aproape transparente, a scormonit țărâna. Praful ce se ridica ușor l-a stins cu picăturile ce se scurgeau de pe degetele fragede ale Bătrânei. Când totul a fost scormonit, bătrânul a băgat mâna în traistă. Bătrâna a luat lacrimile
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
al nopților, încărcându-se de polenul albastru înveninat al pelinului, de parfumul pătrunzător și iute al frunzelor de stejar, lepădând acum din lăbuțele vlăguite, alături de mirosul viu al sângelui scurs din ghearele tocite, aromele macerate de ghindă, ferigi și ciuperci cărnoase, adierea amară a pelinului veșted și cea uscată și-necăcioasă de praf și cenușă înăbușită în izul bâhlit al bălților căptușite cu blana zbârlită a păpurișului gras, peste care micile vietăți își scuturaseră flăcările cozilor în salturi iuți și sincopate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]