1,193 matches
-
din neam, ca prin cunoaștere să-i scoată pe cei mulți “din somnul cel de moarte”. Unii spun că trebuie schimbat imnul țării pentru că nu mai corespunde realității. Alții se înscriu la cursuri de dezvoltare personală, de trezire spirituală. Sunt căutătorii luminii, ai adevărului, vor să găsească degrabă Calea. Trăim într-o lume în plină schimbare, de data aceasta o schimbare accelerată, o schimbare care a început o dată cu primul suflu al Creației care a cunoscut cicluri evolutive poate în salturi, si
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
acesta are, practic, două corpuri distincte. Primul este narațiunea ce se desfășoară în trecutul istoric, având la bază legenda ce se întinde din Ținutul Severinelor și până în Ținutul Vâlcelelor, trecând prin Ținutul Gorjiilor. A doua parte plonjează în contemporaneitate, cu căutători de comori, cu legenda care circulă prin comunitate, despre familia Pătru și Elena Valdescu, inclusiv descoperirea Testamentului, scris de Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor, ce a făcut fericită nu numai pe moștenitori, dar și pe unii oameni din această zonă mioritică
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
fine, un degustător rafinat al cuvintelor încărcate de legendă pe care le scormonește pătimaș în memoria colectivă, dar și în hrisoave. Citind paginile despre principele Radu Valdescu din Ținutul Severinelor, despre principele Vâlcelelor, principele Pătru Valdescu, căpitanul Preda, sau a căutătorilor de comori, mi-am adus aminte de ce zicea poetul Grigore Vieru: „Nimeni nu poate făuri de unul singur destinul patriei, după cum nici Patria nu poate cârmui de una singură o soartă individuală”. E limpede însă că autorul vede cu alți
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
fatalitatea e un destin presimțit. Imaginea e de Ev Mediu, deși proza are mereu un fundal istoric precis, cu suspiciuni inchizitoriale și duhuri maligne, cu o foarte apăsată conștiință a păcatului. Din acest complex tablou nu lipsesc nici cei patru căutători de comori, două perechi de tineri, care prin dispariția lor pun pe gânduri o întreagă comunitate. La conflictele dintre personaje participă, parcă, și natura, mai ales când dinspre creasta muntelui se revarsă peste regatul Ținutului Vâlcelelor o rază de lumină
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
iubirii de semen, a adevărului acestei lumi. „Nu dați cu pietre”, acesta e cel mai vulnerabil din toți și căderea lui înseamnă doar gust, viteză, sânge lăsat în urma turnirului și răceala metalului. Mai rămâne ceva în spatele lor? Doar speranța primului, căutătorului, fugarului înspre Helios. „Celălalt trup ~ o nouă viață” - nu remarcabilă, formidabilă, scrisă în registrul grav. Îți mulțumesc pentru delectare și reflecție. Pune-i semn de carte, este printre cele mai bune poezii ale tale. Toate sclipesc, dar asta sparge o
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
cărții. Poezia Elenei Trifan zguduită și înviorată de „religiozitate”, „apoteoză”, „înțelepciune”, „contradicții” izbutește în „Metamorfoza” sa (pag. 75) asemenea lui Ovidiu în ale sale „Metamorfoze” să audă vuietul lumii, oful pământului, să exprime izbucnirea vulcanului și prăbușirea gândului. Pentru orice căutător împătimit de poezie cu adevărat valoroasă, „Norii cei din soare” ai Elenei Trifan sunt o încântare. EUGEN DULBABA Referință Bibliografică: O POEZIE DINCOLO DE NORI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1559, Anul V, 08 aprilie 2015. Drepturi de
O POEZIE DINCOLO DE NORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374878_a_376207]
-
candelabru, straje la hotare, Stelele vin și se aprind pe rând În ramurile-ntinse pe altare- Și te slujesc; dar, Doamne, până când?” Pune Divinității întrebări lipsite de pietate: Pentru ce, Doamne, atâta cruzime și atâta măcel în grădina Ta frumoasă? Căutător de Dumnezeu, cu porniri iconoclaste, Arghezi nu se dă îndărăt să-i facă Domnului chiar reproșuri grave, învinuindu-l că-și neglijează atribuțiile: „De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Și anii mor și
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
dintre aceste colecții însumează creații literare populare, păstrate în manuscrisul 2260, 315-327, intitulat de exegeți, cercetători în domeniu, ”Caietul anonim”(7) (M.Eminescu, 1963:647-579). Lectura basmelor culese de Eminescu este atât de curgătoare și vie, încât trezește în sufletul căutătorului de frumos în folcloristică interesul deslușirii adevăratului cod din expresia basmului popular, acea expresie care îl conduce întotdeauna la origini. Ca cercetător, trebuie să ai abilitatea și erudiția înțelegerii tainei exprimării cuvântului din literatura populară, să îl sesizezi ca element
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
conștientiza, în compoziția eminesciană, modul de viață și de așezare a personajelor în sistemul vital al satului, localizarea țăranului român din Moldova și definirea lui ca parte din întregul teritoriu areal al românilor. Augustin Z.N. Pop, unul dintre neobosiții căutători ai lăuntrului biografiei poetului, consemna astfel în lucrarea sa, ”Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu”: „La ceea ce se recunoaște meritelor pedagogice ale lui Eminescu și onestei lui raportări oficiale asupra învățământului primar contemporan, adăugăm o nouă mărturie despre
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
participa, în totalitate, conștiența sa. Să nu te aștepți de la aceștia la dramul de omenie, teama aceea că vor fi prinși îi metamorfozează din neștiutori în doritori, maladie ce se întinde pe toată scoarța lor cerebrală. În lobul occipital al căutătorului de știință, cercetarea ondulează puternic fiecare pliu al materiei cenușii cu fiecare informație primită într-o justificare elevată a gândirii, și se adaugă sineului ca o montură, contribuind la dorința de a ști prin propriul efort. Studiul intens, activitatea profundă
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
la cuib, iubito, nu mă-ntreba de ce greșesc anotimpul migrațiilor nu mă-ntreba de ce mă las adesea vrăjit de culoarea penajului și anvergura zborului, de ce urmez la cuib trilul păsărilor. Poate odată ai să înțelegi că noi bărbații suntem mereu căutători de noi orizonturi că mâinile noastre caută mereu și mereu formele perfecte ale cercurilor mai mari sau mai mici, că ne lăsăm învinși de un zâmbet, că suntem bolnavi de boala tinereții veșnice că peșterile pe noi ne atrag și
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
acum merge spre declin. Oglindă îi spune: „Nu tem ai ascunde; ești bătrân.” Rimele funebre îl surprind și-l rușinează: „Am căutat plânsul, nu onoruri din plâns!.//... Acum sunt obosit, .îmi mustru viața/ De-atâtea greșeli...” Petrarca acum e un căutător de singurătăți. „ Ce trebuie să fac? Ce sfat îmi dai tu, Amor?” - se întreabă el. „Dacă nu este dragoste, atunci ce este ceea ce simt? Iar dacă e dragoste, ce este pentru Dumnezeu dragostea?”- se întreabă el și ne întrebăm și
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
Un subterfugiu pentru a putea suporta realitatea, refugierea în vis, în fantezie este un mijloc poetic frecvent. O răscolitoare putere de seducție, precum chemarea vuietului mării în larg sau în cochilia unei scoici, fac din cititor un supus și un căutător de frumos și de adevăr, pe care le pot găsi în aceste versuri sublime, ca niște adieri de lumină la cumpăna dintre strigăt și șoaptă. Și versul despică ființa în două și nu curge sânge și nu curg lacrimi ci
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
iubirii de semen, a adevărului acestei lumi. „Nu dați cu pietre”, acesta e cel mai vulnerabil din toți și căderea lui înseamnă doar gust, viteză, sânge lăsat în urma turnirului și răceala metalului. Mai rămâne ceva în spatele lor? Doar speranța primului, căutătorului, fugarului înspre Helios. „Celălalt trup ~ o nouă viață” - nu remarcabilă, formidabilă, scrisă în registrul grav. Îți mulțumesc pentru delectare și reflecție. Pune-i semn de carte, este printre cele mai bune poezii ale tale. Toate sclipesc, dar asta sparge o
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ROMÂNII AU TALENT Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 895 din 13 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Ca un pamflet... da, nu e ! La început... sunt ei, căutătorii... Sau... ca să fie așa, ca-n occident (Find primii care trag de capul sforii) Mai nou, sunt... „vânătorii de talent” Din „vânători” în faza următoare (Așa e rolul, sigur, ați ghicit) Nu mai aleg... ci trec la prezentare Urmându-și
ROMÂNII AU TALENT de MARIN BUNGET în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346028_a_347357]
-
arome și o atmosferă de calm, de pace în care simți că ritmurile tele interioare se aliniază celor cosmice. Străbatem o potecuță scurtă și sinuoasă care duce la noua clădire modernă, încă neterminată. Parțial amenajată ca muzeu, subvenționată de UNESCO. Căutător în suflet și în stele, Eminescu nu putea să nu se împrietenească cu Densușianu, care i-a vorbit despre convingerile sale cu privire la trecutul îndepărtat al acestor meleaguri și despre locuitorii ce viețuiseră aici, viteji neînfricați, încă de la facerea lumii, dialoguri
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
spre țara lui Dante, a făcut multe popasuri în lumea campestră pe care a surprins-o în toată măreția ei; ochiul lui, sensibil la acorduri și tonuri cromatice face din roz, alb și negru adevărate scene de indolență... Privițițara trântorilor, Căutătorul de cuiburi... ÎnDans țărănesc gesturile jucătorilor masivi par rupte dintr-un străvechi ritual... Arta lui e arta imensității și-a grandorii... La plecare Epaminonda le povesti viața lui, cum colindase Europa, cum vizitase stanțele Vaticanului, Parisul, Luvru... Gustul lui Mihai
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
uneori mimetic, în care nu poeții vorbesc, ci doar poezia glăsuiește. Instantaneele derulate sub-secvențial, anotimpurile ce se succedă cu repeziciune - primăveri florale, veri însorite, emoții autumnale sau hibernale însingurări - fac din aceste dialoguri veritabile mantre, de un indubitabil lirism. Perpetuu căutători ai frumuseții din cuvânt, creatori ai unei lirici caline, inspiratoare, revelatorie, dialogurile sunt, de fapt, subtile invitații la eliberarea - din întemnițarea sufletului - a stării de mult pierdută sau trimisă spre abisurile uitării: bucuria de a fi copil, amintirea sacră a
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
mers la Montreal, cândva, pentru că acolo, trainica, puternica forță a frumuseții gimnasticii și-a încoronat pe făuritorii ei. Acolo și-a contopit numele cu cea mai pură frumusețe sportivă a zborului.De atunci s-a numit „zeiță” iar, de la docții căutători de exactități în știință, până la cititorii în zodii, lumea toată a văzut aievea nemăsura puterii omului, nemarginile frumuseții lui. Așa că, mare potrivitor de cuvânt, împodobit cu metaforă, pentru idealul gloriei sportive, maestre Ioan Chirilă, Nadia este „zeița” de la Onești! Sigur
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului PATIMI DULCI ÎN DULCE REVERIE Răsfoind filele timpului prin foile de calendar, alăturate paginilor din jurnalele aglomerate de sensibilitatea cuvântului izvorât din suflet de artist, am constatat, cu bucuria firească a căutătorului de frumos, că poeta Elisabeta Gîlcescu s-a descoperit cu evlavie și a pășit pe ogorul bogat al literaturii în anul 2009, purtând în mâini rodul fascinant al gândului din „Ieri și azi”, pentru a-l oferi publicului. Imitând mișcarea
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
scrierii, descoperă și nuanțează finețea creativă prin care scriitorul s-a detașat, în timpul existenței lui, de toate eurile fiindurilor perioadei sale evolutive. Criticul literar elevat este un produs al ideii deusiene care caută echivalentul în creația detașată de teluric. Este căutătorul luminii în lumina ideii autorului, maniera exprimării asupra scrierii respective denotă noblețe, dăruire și particularizare prin exprimare a artei, un inițiat ce potrivește din cuvinte și așează drumul literatului în curentul de exprimare al ideii, al particularității stilului și a
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
unduiește în torsuri / în bărbi încîlcite / în sîni și pe pulpe / în vis de zeițe și zei nenăscuți // Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) POEME CU CEASURI ȘI FLORI UNELTE ȘI INOROGI , SENTIMENTALE , MIRESME AMARE “ Oare cum e să fii / căutător de comori / printre ruine ?” Aici este cheia, în aceste trei versuri, pentru a descoji aceste fructe și a le gusta miezul savuros. O minimă observație, dar esențială: cifra trei are o semnificație magică pentru Diana Trandafir. Nu la sfînta treime
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
Andi era un om activ, căruia îi plăcea să bifeze în agendă toate activitățile propuse, Andei îi plăcea dulcea leneveală care te face să amâni pe a doua zi tot ce se poate amâna. Sufletele pereche, încă de la pubertate, devin căutători. Încep să atingă toate persoanele de sex opus, în toate ocaziile ivite, având uneori, în caz de eșec, diverse relații pasagere. În ultimă instanță, căutătorii recurg la internet și stabilesc întâlniri. Confirmarea că s-au găsit o dă prima atingere
SUFLETE NEPERECHE de DAN NOREA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346930_a_348259]
-
pe a doua zi tot ce se poate amâna. Sufletele pereche, încă de la pubertate, devin căutători. Încep să atingă toate persoanele de sex opus, în toate ocaziile ivite, având uneori, în caz de eșec, diverse relații pasagere. În ultimă instanță, căutătorii recurg la internet și stabilesc întâlniri. Confirmarea că s-au găsit o dă prima atingere - ambii parteneri simt un fel de șoc electric, un cutremur total, care nu lasă inertă nicio celulă a corpului. Ulterior, atingerile nu mai au același
SUFLETE NEPERECHE de DAN NOREA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346930_a_348259]
-
stră-adâncimi de suflet, eul (egoul, eliberat, paradoxal, de orice urmă de egoism) pleacă, solitar, în căutarea sensului pierdut. Consemnarea acestei călătorii, jurnalul ei, se află în paginile cărților pomenite mai sus. E drept, sensul pierdut nu poate fi descoperit, și căutătorul știe asta: “Ne vom întoarce tot mai goi/ Spre țara visului domnesc...”. Dar cât eșec existențial - atâta dramă. Și câtă dramă transcrisă estetic - atâta poezie. Există o seamă de etape, și o seamă de evenimente, ce punctează acest periplu, acest
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]