KorAP: Find »[drukola/base=cabală & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...24 >

597 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331

știu altă metodologie. Nu înseamnă că eu cred că ce fac ei e un fel de teologie a Israelului. Înseamnă de fapt - și asta am scris-o în carte - că oamenii n-au citit destule cărți ca să înțeleagă ce e Cabala. S.A.: Deci nu cunosc tocmai izvoarele, ceea ce pentru ei, mândri că sunt pozitiviști și istoriști, e o crimă. Dacă nici asta nu știu, nu mai știu nimic, sunt anulați ca savanți. M.I.: Sigur, din punctul lor de vedere așa ceva era

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
că, fără să înțeleg, am scris o teză de doctorat despre Abulafia XE "Abulafia" , dar nu am ales subiectul în ’71 ca să fac o controversă în ’88. Din punctul de vedere al cunoașterii surselor și al problematizării a ce este Cabala, nu mi se putea reproșa nimic. Deci nimeni nu a spus până acum că nu-l cunosc sau nu-l înțeleg pe Abulafia, ci au susținut totdeauna că s-a exagerat importanța lui. OK, să vedem! Dar asta a atins

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
Știi că Eliade XE "Eliade, Mircea" a avut un trecut de dreapta?” Ea a explodat - eram acasă la mine, la masă: „Cum vorbești așa? Nu știi că a murit în mâinile mele? Nu știi ce vorbești.” Era după ce terminasem cartea Cabala: noi perspective și eram obosit. Am spus că e foarte interesant că l-a cunoscut și cunoaște în general chestiunea, că eu n-am cercetat nimic, am auzit numai zvonuri. Am decis ca, după Paște, să mă întorc în America

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
sens în contextul dat, febra revoluționară pune stăpânire pe mai toată lumea. M.I.: Așa este. Dar studiul perioadei ne rezervă și alte suprize. De exemplu, am descoperit că Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" a scris în timpul primului război mondial zece articole despre Cabala. În limba română. Găsesc acolo un articol despre Abulafia XE "Abulafia" . În România anului 1917! Nu spun nici eu că am citit totul, dar ce am putut găsi, am citit; am și scris puțin despre Fundoianu XE "Fondane, Benjamin" și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
exclusiv pe literatura secundară. În literatura secundară există o asemenea tendință. Nu numai Eliade XE "Eliade, Mircea" s-a înșelat, tendința există până azi. Însuși Scholem XE "Scholem, Gershom" a greșit, căzând în mitologie, într-o dimensiune care există în Cabala, dar nu există nici în Biblie, nici în literatura rabinică. Asta e un fel de viziune occidentală, berlineză, pariziană, să spunem, voltairiană, kantiană, așa ceva, care există până azi în studiile ebraice. De-acolo s-a inspirat Eliade XE "Eliade, Mircea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
să fi știut cu mulți ani înainte! S.A.: Are o revelație! M.I.: Da. Recenzează cărticica asta, cu traducerile textelor în germană publicate în Eranos XE "Eranos" Jahrbuch, și descoperă America. Dar ce anume descoperă? Un fel de iudaism în care Cabala este pozitivă, mitologică, cosmică, iar Biblia și rabinismul nu sunt. Așa că, într-un fel, ce descoperă el îi invalidează și-i validează în același timp viziunea. Dar de ce nu a descoperit asta mai înainte? Ce s-a întâmplat la Eranos

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
pozitivă, mitologică, cosmică, iar Biblia și rabinismul nu sunt. Așa că, într-un fel, ce descoperă el îi invalidează și-i validează în același timp viziunea. Dar de ce nu a descoperit asta mai înainte? Ce s-a întâmplat la Eranos? Păi Cabala era inima acolo, nu poți să spui că era ostracizată. Scholem XE "Scholem, Gershom" era o figură centrală. Ei au vorbit, asta știu de la Scholem XE "Scholem, Gershom" , de la soția lui Scholem XE "Scholem, Gershom" , de la Werblowsky XE "Werblowsky, R.J.

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
se descrie Biblia tot timpul. Câteva cuvinte, din care deduc că ce a scris el în Jurnal în ’67-’68 i-a provocat un fel de reflecție, dar n-a schimbat narațiunea biblică și nici narațiunea rabinică. Când ajunge la Cabala, în ’80 și ceva, când scrie volumul al III-lea, spune: „Cabala este o scriere, o narațiune scholemiană”. Asta s-a întâmplat în Evul Mediu: așa cum s-a produs ruptura dintre Biblie și Talmud, s-a desprins și Cabala în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
a scris el în Jurnal în ’67-’68 i-a provocat un fel de reflecție, dar n-a schimbat narațiunea biblică și nici narațiunea rabinică. Când ajunge la Cabala, în ’80 și ceva, când scrie volumul al III-lea, spune: „Cabala este o scriere, o narațiune scholemiană”. Asta s-a întâmplat în Evul Mediu: așa cum s-a produs ruptura dintre Biblie și Talmud, s-a desprins și Cabala în Evul Mediu, iar Eliade XE "Eliade, Mircea" nu explică fenomenul. Ei, i-

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
la Cabala, în ’80 și ceva, când scrie volumul al III-lea, spune: „Cabala este o scriere, o narațiune scholemiană”. Asta s-a întâmplat în Evul Mediu: așa cum s-a produs ruptura dintre Biblie și Talmud, s-a desprins și Cabala în Evul Mediu, iar Eliade XE "Eliade, Mircea" nu explică fenomenul. Ei, i-aș pune multe întrebări lui Eliade XE "Eliade, Mircea" , ca de exemplu: „Ce se întâmplă atunci cu schema ta despre fenomenologia iudaismului? Schema ta merge de la arhaic

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
mine agnostică. Iată alte aspecte pe care vreau să le tratez; în versiunea lungă a cărții bazate pe Conferințele Culianu o să scriu despre axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
agnostică. Iată alte aspecte pe care vreau să le tratez; în versiunea lungă a cărții bazate pe Conferințele Culianu o să scriu despre axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
lungă a cărții bazate pe Conferințele Culianu o să scriu despre axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la o viziune cazuistică la o viziune cosmologică, te duci de la o viziune

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
axis mundi, despre stâlpul cosmologic. El se găsește în Talmud, dar nu e atât de vizibil în Cabala. Cabala are altceva, mitic și eshatologic, care este de fapt exact inversul. Cabala se duce în direcția inversă. Talmudul este cosmologic. Și Cabala este într-un fel mitică și eshatologică. Toate procesele astea nu sunt așa de simple: te duci de la o viziune cazuistică la o viziune cosmologică, te duci de la o viziune cosmologică la una eshatologică, totul trebuie regândit într-un fel

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
Eliade XE "Eliade, Mircea" a început să dispară, chiar și din scrierile discipolilor săi. „Ultimul Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" ” a fost foarte reticent: în Aborele Gnozei, Eliade XE "Eliade, Mircea" apare foarte puțin, ici și colo. Când am scris Cabala: noi perspective, am descris cum Israel Ba’al Shem Tov XE "Shem Tov" intuiește ideea stâlpului și l-am citat pe Eliade XE "Eliade, Mircea" - Zalmoxis. Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" a citat undeva pasajul meu, dar eliminându-l pe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
s-a întâmplat foarte recent. Cum vorbeam mai înainte, eu am învățat ceva în viața mea despre ceea ce înseamnă o recenzie. Am avut recenzii ale cărților mele în cele mai bune locuri, semnate de cei mai buni oameni specialiști în Cabala, dar asta nu m-a ajutat cu nimic. S-au scris recenzii enorme și laudative, de 20-30 de pagini. Ce s-a întâmplat în Israel? Nimic. Toți le-au citit, dar n-a ajutat la nimic. Nu poți să-mi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
tot în ’76 să scrie despre psychanodia și extaz. Psychanodia m-a interesat și pe mine, i-am citit cartea în ultimul moment, pentru ce scriam despre tehnicile mistice în ’85-’86. El a avut flirtul cu iudaismul și cu Cabala în 1970. Deci am avut un fel de afinitate complexă, pe care nu pot să o explic. Desigur, am avut o mulțime de discuții despre religie. Despre România am vorbit mai mult numai la New York, în vara ’90. Era la

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
Golemul și Renașterea, tocmai scriam capitolul respectiv. A fost un fel de coincidență, să spunem, că am început amândoi să ne ocupăm de extaz în același timp. Pot să înțeleg cum am ajuns eu la magie, pentru că în manuscrisele despre Cabala extatică am găsit și material magic, dar nu am avut timp să cercetez chestiunea în anii ’70; puțin mai târziu, am avut însă ocazia s-o fac. Apoi am intrat în magia Renașterii. De fapt, întâlnirea noastră profundă se datorează

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
epistemologică și moral-civică. M.I.: De asta îți spun! Nu citesc, desigur, tot ce apare. Desigur că nu, dar asta e o problemă omenească, de timp și energie, nu e o problemă de selecție. Fiind preocupat preponderent de problemele legate de Cabala și de mistica ebraică, citesc mai ales pe aceste subiecte. Dar nu mă mulțumesc numai cu asta și, cât pot, citesc din orice alt domeniu. Chiar pentru a înțelege ceea ce studiez prioritar, am nevoie de alte unghiuri, de alte perspective

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
tot o să iasă, dacă ești deștept și atent. În orice caz, ieși din inerție. Când citești ceva diferit, începi să te uiți cu alți ochi la ceea ce știi. Ți-am spus povestea cu interesul meu pentru India. Când am scris Cabala, fără să știu, am fost ajutat de lecturile mele indiene. Nu m-am gândit la asta deloc atunci, am înțeles doar retrospectiv. S.A.: Sigur, așa cum spunea un mare sinolog francez, metoda e drumul, dar drumul după ce l-ai parcurs... M.I.

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
o cheie în cultura română care deschide mai mult și mai bine decât alte chei, din alte culturi. Pur și simplu cred că e bine să am o cheie în plus. Și să rămân deschis. Așa am ajuns și la Cabala, după cum am povestit: fără o pregătire, dar cu o mare curiozitate și deschidere. S.A.: Da, așa se explică uimitoarea ta familiaritate cu cultura română, pe care în fond nu o puteai cunoaște în asemenea mod la plecarea din România - erai

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
și perioada sa românească, și descoperirea asta a devenit o parte din programul meu de studiu. Așa am pătruns adânc în lumea României interbelice, ajungând să le spun colegilor mei din Ierusalim: „Păi asta e ceva mult mai interesant decât Cabala!” S.A.: Tocmai tu să spui asta?! M.I.: Păi ce, nu-i așa?! Citesc despre niște evrei de rând despre care n-am auzit niciodată, despre o mahala sau - la Călugăru XE "Călugăru, Ion" - despre Dorohoi și așa mai departe. E

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
ani, de când am revenit în România. Și nu cred că o fac pentru a mai scrie încă o carte, deși petrec mult timp citind asemenea cărți dintr-o lume pierdută. Oricum, dacă mai scriu sau nu încă o carte despre Cabala, nu mai contează. Dar dacă găsesc un roman interesant, e imperios necesar să-l citesc imediat, chiar dacă nu va ieși nimic din asta. S.A.: Cred că ar trebui totuși să scrii despre toate aceste lucruri. Poate ai nevoie pentru asta

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
prin Holocaust într-un mod foarte dur - asta creează sigur dimensiunea imediată a vieții mele. Chiar dacă n-am experiența cea mai directă, sau n-am avut-o într-un mod mult mai puternic. Eu cred că și studiul academic al Cabalei este influențat într-un mod foarte pregnant de Holocaust. Cred că există momente foarte importante în istorie. Nu pot să pun degetul exact. Nu vorbesc acum într-un mod general că există desigur o traumă, vorbesc de cazuri clare în

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
momente foarte importante în istorie. Nu pot să pun degetul exact. Nu vorbesc acum într-un mod general că există desigur o traumă, vorbesc de cazuri clare în care, ca să dau un exemplu, câteva cărți de bază de analiză a Cabalei sunt dedicate victimelor Holocaustului. Cartea lui Scholem XE "Scholem, Gershom" Major Trends e dedicată lui Walter Benjamin XE "Benjamin, Walter" , câteva cărți ale lui Ișaia Tișbi XE "Tișbi, Ișaia" sunt dedicate părinților lui, care au murit în Holocaust, una din

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]