515 matches
-
face referire la moralitate / mesaje morale? 1. Da 2. Nu C42. Știrea face referire la valori religioase? 1. Da 2. Nu C43. Știrea face referire la norme comportamentale/sociale care ar trebui adoptate? 1. Da 2. Nu C5. Tipul de cadraj legat de valori umane C51. Știrea oferă un exemplu uman particular, "o față umană" legată de tema prezentată? 1. Da 2. Nu C52. Știrea face referire la modul în care este afectat cetățeanul simplu? 1. Da 2. Nu C53. Știrea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Da 2. Nu C55. Știrea se referă la asepcte ale vieții private a actorilor implicați? 1. Da 2. Nu C56. Știrea conține informații vizuale care pot genera sentimente de empatie, simpatie, compasiune etc.? 1. Da 2. Nu C6. Tipul de cadraj legat de costuri-beneficii C61. Știrea se referă la costuri reale sau simbolice ale unei acțiuni, probleme, situații? 1. Da 2. Nu C62. Știrea se referă la consecințe negative reale sau simbolice ale unei acțiuni, probleme, situații? 1. Da 2. Nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
C63. Știrea se referă la beneficiile reale sau simbolice ale unei acțiuni, probleme, situații? 1. Da 2. Nu C64. Știrea se referă la consecințele pozitive reale sau simbolice ale unei acțiuni, probleme, situații? 1. Da 2. Nu C7. Tipul de cadraj legat de neputință C71. În știre se fac trimiteri la diferențe de putere, de statut între oameni/grupuri/țări/instituții etc.? 1. Da 2. Nu C72. Se menționează un statut de inferioritate al unor oameni/grupuri/țări/instituții etc.? 1
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fiind un inhibitor al acțiunii în situații tensionate. 3 Studii recente din psihologie corelează această trăsătură de personalitate cu implicarea politică (Gallego și Oberski, 2011); acesta este motivul pentru care am vrut să testăm dacă extroversia condiționează și reacțiile la cadrajele axate pe conflict. 4 Datele nu au indicat diferențe semnificative între cele două categorii de studenți, ceea ce indică o relativă omogenitate în termeni de a cunoștințe, opinii și atitudini politice. 5 În grupul fără tratament experimental au participat 90 de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
schimba canalalele (cu telecomanda), ceea ce sugerează ideea unei lecture fugitive, în grabă. 1 Not so minimal effects în textul original. 1 În experimentul lui Kahneman și Tversky din 1984 (devenit celebru în literatura de specialitate), subiecții erau confruntați cu două cadraje echivalente, prezentate însă diferit în primul li se spunea că o anumită decizie ar putea duce la salvarea a 75% dintre locurile de muncă, iar în al doilea li se indica faptul că 25% dintre persoane ar putea deveni șomere
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
li se spunea că o anumită decizie ar putea duce la salvarea a 75% dintre locurile de muncă, iar în al doilea li se indica faptul că 25% dintre persoane ar putea deveni șomere. 2 De aici și denumirea unui cadraj care a fost prentru prima oară identificat în contextul alegerilor din SUA horserace ("cursă de cai") care acum se aplică politicii în ansamblu. 3 În literatura de specialitate se vorbește despre newsworthiness, care face trimitere la potențialul unui eveniment de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2012 și a inclus principalele ediții de știri ale canalului public, TVR 1, și a principalelor două canale private: Pro TV și Antena 1. Toate știrile au fost codate manual de o echipă formată din opt studenți masteranzi. Pentru operaționalizarea cadrajelor, am aplicat anumite măsurători propuse în literatura de specialitate (Semetko și Valkenburg, 2000; de Vreese, 2005), iar pentru a le investiga prezența am folosit scale cu itemi multipli. Acestea se regăsesc în Anexa 5. 2 Un moderator este definit ca
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
între unu și trei scală ce indică, în aceeași ordine crescândă, o semnificație statistică din ce în ce mai însemnată. 27 Doar cunoștințele politice sunt un predictor al activismului în cazul expunerii la conflicte necivilizate intruzive, iar în cazul expunerii la celălalt tip de cadraj neintruziv civilizat doar extroversia pare să funcționeze ca un moderator. 28 Nici chiar dacă informația politică este oferită de noile canale media (Subrahmanyam et al., 2001). 1 Exemplul pe care l-am întâlnit în literatura de specialitate este cel al scandalului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
efectelor media: media malaise Mass-media ca actor cheie al spațiului public actual Efectele media: deschiderea cutiei negre Media: realități și practici multiple Caracteristicile comunicării politice actuale Agenda setting și implicațiile sale politice Noi direcții în cercetarea efectelor media Cercetarea efectelor cadrajelor axate pe conflict Concluzii Anexe Bibliografie Résumé
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
împușcat în mâna care încearcă să-și exprime protestul. Cu mare precizie, îl nimerise în centrul palmei. Ca la un semn, toate lumânările și lampioanele electrice se sting fără vreo aparentă intervenție; doar vagi dâre de lumină se strecoară printre cadrajele ce partiționează vitraliile. Acest spațiu obscur este deodată străpuns de două arcuri crestate de lumină, ce se închid în formă de aripi și izbucnesc din umerii unui tânăr enoriaș. Apoi se destind în două săgeți strălucitoare ce penetrează pe rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
secund, conversația directă alături de cea imaginară, Întrepătrunse sau distincte, vocea „peridiegetică” (Metz), debreiajul (treceri de la o primă povestire la o a doua), condensările și deformările vizuale, dozarea tensiunii, efectele de apnee, asfixia, violența, repetiția, unghiurile inedite, digresiunile, devierile, derapajele, simbolismul, cadrajele sacadate, zoom-ul, reflexia, mixajul, racursiul, ecorșeul, mirajul, ironia, decorul, intrările și ieșirile personajelor, gemetele, simetria, mă rog, tot ce se scrie În cărțile de specialitate. Cu unele mici modificări de atitudine, termenii sînt valabili și pentru critica literară. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cele ce urmează, asupra metodologiei care a stat la baza realizării filmului, cât și asupra modelului de analiză filmică pe care îl propunem. Abordarea preponderent teoretică pe care o propunem în cele ce urmează ajută la înțelegerea mai corectă a cadrajelor, unghiurilor și secvențelor filmului. În funcție de "obiectul principal" al observației, tehnicile vizuale pot fi împărțite în trei categorii: * Tehnici materiale; * Tehnici rituale; * Tehnici corporale; 5.2.5.1. Tehnicile materiale Dacă pentru antropolog noțiunea de obiect face trimitere doar la lumea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
frigărilor (este vorba de ustensilele folosite la ritualul stingerii cositorului) se realizează într-un întreg context gestual. Din acest motiv femeia care toarnă cositorul este surprinsă în întregime, împreună cu obiectele pe care le folosește în mediul său, și nu fragmentar. Cadrajul de bază al unor tehnici corporale reflexive poate varia, în funcție de desfășurarea acțiunii. Astfel, imaginea corpului poate fi întreagă, în plan apropiat (de exemplu, momentul ducerii mâinii la gură sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apropiat (de exemplu, momentul ducerii mâinii la gură sau la tâmplă). În acest caz imaginea poate să cuprindă chipul persoanei și activitatea reflexivă a acesteia. Un alt tip de imagine poate fi crearea unui prim-plan al activității propriu-zise (acest cadraj apare atunci când ne concentrăm pe însăși activitatea reflexivă). Putem avea însă și o imagine fragmentară sau în decupaj (prezentarea anumitor posturi ale unor segmente ale corpului, făcând abstracție de imaginea întregului de exemplu, se surprinde numai imaginea mâinii și a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
decupaj (prezentarea anumitor posturi ale unor segmente ale corpului, făcând abstracție de imaginea întregului de exemplu, se surprinde numai imaginea mâinii și a gurii). Aceste maniere de observare și surprindere pot avea unele consecințe negative. Exceptând prima situație, toate celelalte cadraje de bază oferă imagini fragmentare ale corpului atât în plan apropiat, cât și în plan foarte apropiat. Mai mult, se constată o anume ambiguitate între procesul material sau corporal al unei scene. Operatorul care are sarcina de a surprinde în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de unități de observație: unități verbale, unități de semnificație și unități nonverbale. 138 Claudine de France, Cinéma et anthropologie, Paris, Edition de la Maison des Sciences de l'Homme., 1989, p. 42. 139 Definiția pe care Claudine de France o dă cadrajului în general este următoarea: "maniera în care cineastul delimiteză o parte a manifestărilor observate în funcție de distanța care îl separă de ele și independent de orientarea sa care-i determină unghiul de vedere asupra lor" (ibidem, p. 45). 140 Ibidem, p.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
estetic (nici optzecist, nici nouăzecist, nici modernist propriu-zis, cu atât mai puțin postmodernist), V. se distinge printr-o viziune și o rostire demne de luare-aminte. Retorica lirică fiind una minimală, arsenalul figurativ, ornamentul și emfaza sunt practic absente, hotărâtoare devenind cadrajul, decupajul, succesiunea secvențelor - procedee mai degrabă proprii exprimării vizuale, cinematografice -, lucru firesc în condițiile menținerii expresiei, sub aspect semantic și sintactic, pe coordonatele limpidității depline. Poezia e transparentă și directă, dar esențialmente poezie, iar nu discurs narativ-descriptiv ori solilocviu moral-filosofic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
clasificat, întrucât sunt introduse episoade scenarizate pe versurile lui Vasile Alecsandri : „Plecat-am nouă din Vaslui...”, „Prin foc, prin fum...”, „Pe drumul de costișă...”. Cu atât mai puțin film artistic. Camera este încremenită în fiecare cadru, planurile nu alternează deloc, cadrajul este de multe ori debalansat, șui, nu există nici măcar rudimente de montaj, mișcările de trupe sunt când meschine, când haotice, pe unghiuri de deplasare aberante, cu muribunzi care se tolă nesc mai bine, privind spre obiectivul camerei înainte să-și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii socio-politice a periodizării istorice. Modul în care trecutul colectiv este periodizat, precum și evoluția în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aș goli chimiru tot, / Numai ca să fiu ce-am fost."238 Interogația retorică transformă confesiunea lirică într-o meditație existențială. Repetiția inițială a vocativului definește firul vieții din perspectiva metaforei binare lume albă / lume neagră. Succesiunea enunțurilor constatative, evocatoare, sugerează cadrajul narativ al exteriorizării lăuntricului: "Lume, lume, lume albă, / Ce te treci așa degrabă, / De ce n-ai îngăduit / Să mă satur de trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din vale-n deal
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
într-un film sau într-o operă teologică. Fiecare gen are regulile sale, un vocabular și un stil propriu etc. Într-o imagine (fotografie, desen), sensul reiese din limbajul culorilor, din poziția și din atitudinea personajelor, din dispunerea obiectelor, din cadraj, din unghiul adoptat. Să facem un scurt exercițiu. Mai multe ziare francofone din Belgia au anunțat, în rubrica de necrolog, moartea lui DJR, survenită la ....... 2003, "subofițer al Legiunii Valone (parte din Waffen SS), decorat cu crucea de fier, prima
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Însuși, ceea ce nu avea nici În clin, nici În mânecă cu talentul la pictură, dar avea de-a face totuși cu memoria lui. Cu privirea celor treizeci de ani marcați de sunetul declanșatorului unui aparat de fotografiat. De aici rezulta cadrajul - era un fel de-a spune la fel de bun ca oricare altul - tuturor liniilor drepte și unghiurilor tratate cu o rigiditate aparte, vag cubistă, ce imprima ființelor și obiectelor contururi la fel de greu de trecut ca și zidurile de sârmă ghimpată ori
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
făcut nici o fotografie (aproape niciodată nu fotografia persoane, ci doar lucruri), dar, trecând pe lângă ei, Faulques s-a decis să fixeze pe peliculă acea imagine a sfârșelii. Așa că a dus la ochi o cameră foto și, potrivind obiectivul, diafragma și cadrajul, a lăsat să treacă două chipuri, apoi l-a ales pe al treilea prin vizor, aproape la voia Întâmplării: niște ochi albaștri peste poate de pustii, câteva trăsături descompuse de istov, pielea smălțată de stropii aceleiași sudori ce Întărea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
convorbirii, care se prelungise dincolo de căderea nopții, celălalt se oprise la jumătatea unei fraze, când tocmai descria un peisaj: un gard de sârmă ghimpată și un munte bolovănos și golaș, lipsit de vegetație, pe care gardul Îl marca precum un cadraj ironic și pervers, ca pe o poză. La vorba „poză”, musafirul se ridicase În beznă - Faulques și el sporovăiau de ceva vreme, două corpuri informe față În față, fără altă lumină decât a lunii din fereastră - și, după ce Își căutase
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În alb-negru, prinsă după căderea unei rachete a khmerilor roșii În Pochentonh, piața din Pnom Penh: un copil rănit, pe jumătate ridicat de la pământ, cu ochii Împăienjeniți de trauma exploziei, Își privea mama căzută cu fața În sus, pe diagonala cadrajului aparatului de fotografiat, cu capul spart de un șrapnel, iar sângele ei trasa șuvoaie foarte lungi și complicate pe țărână. E de necrezut, avea să spună Olvido Ferrara mult mai târziu (peste ani), la Mogadiscio, În fața unei scene identice cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]