768 matches
-
sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste sensibilitate la atacul ciupercii Phytophthora infestans. Temperatura aerului scăzută din timpul primăverii, însoțită de precipitații abundente, micșorează rezistența piersicului, a cireșului, vișinului și caisului la atacul ciupercilor Taphrina deformans și Monilinia laxa. Modificări inverse pot apărea de exemplu în cazul grâului, a cărei rezistență crește la atacul ciupercii Puccinia graminis, când temperatura înregistrează valori sub normal. Umiditatea relativă a aerului și cea a solului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
rezultat că Înrudirea Între reproducătorii importați care activau era mare, fiind cumpărați de la un număr mic de crescători, care probabil Îi schimbau Între ei. De exemplu, s-a stabilit cu această ocazie că reproducătorul mascul CIP era frate cu masculul CAIS. Cu privire la parametrii fenotipici, demografici și genetici a rezultat: variabilitatea fenotipică privind talia și greutatea este mică și gravitează În jurul standardului rasei. Caracterul demografic care evidențiază numărul produșilor vii la o fătare și mortalitatea Înregistrată pe parcurs este relativ mică. Cea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a fost observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine observate în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
0,5 %, înainte de înflorit, urmate de tratamente cu produse care au fost recomandate la rapănul merilor. 9.1.14. Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
arătat că vărsatul prunelor este mult răspândit, atât în pepiniere cât și în livezi, în multe județe din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania (Al. Lazăr și col., 1974). În afară de prun, virusul mai atacă și alți pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzărul și corcodușul. Simptome. Atacul se manifestă pe frunzele și pe fructele de prun. Pe frunzele complet dezvoltate, se formează pete de culoare verde-deschis sau gălbui, de formă circulară sau semilunară, răspândite pe întreaga suprafață. Simptomele pot apare vizibile în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Anglia în 1931 de unde s-a răspândit aproape în toată lumea. E.F. Smith descrie boala în anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boala în anul 1902. La noi în țară, Elena Bucur și col. (1960) au studiat această bacterioză care este destul de răspândită. Boala poate fi întâlnită pe prun, cais, zarzăr, piersic, corcoduș și migdal. I. Lazăr (1964) a semnalat-o pe cais și prun, iar V. Severin (1985) o semnalează și pe vișin și mirobolan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, fructe și pe lăstarii nelignificați, semănând uneori cu arsurile produse de diferite soluții chimice. Pe aceste organe apar pete circulare, variind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar frunza apare ciuruită. Un atac puternic determină căderea frunzelor în masă, în special în verile ploioase urmate de perioade uscate. Deseori, mugurii afectați se umflă și apoi se veștejesc, iar ramurile se usucă în timpul verii. Pe fructele de piersic, cais și cireș, petele sunt circulare, de 1 mm în diametru, de culoare roșiatică, cu tendință de a deveni brunii și cu aspect umed. Lichidul care apare la suprafața petelor, are o culoare ușor gălbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, determină
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tridactyla Boala nu produce pagube mari în livezile de prun, însă poate să constituie o primejdie pentru pomii sâmburoși din pepiniere în anii secetoși și călduroși, condiții climatice favorabile evoluției ciupercii. Ciuperca parazitează pe diferite specii ale genului Prunus (corcodus, cais, prun). Simptome. Atacul pe frunze și lăstari apare târziu în vară și se manifestă prin formarea, pe ambele fețe ale limbului, a unui miceliu albicios, ca o pânză de păianjen, cu aspect făinos, datorită formării unui număr mare de lanțuri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau începutul lunii septembrie, pe fața inferioară a frunzei cât și pe scoarța lăstarilor incomplet lignificați, apar formațiuni negre, punctiforme fructificațiile de rezistență ale ciupercii. Un atac puternic determină îngălbenirea și apoi căderea frunzelor pomilor din pepiniere, în special la cais și corcoduș (fig. 159). Transmitere răspândire. În anii secetoși, răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de la un an la altul este asigurată de către fructificațiile de rezistență ce vor elimina în primăvara următoare sporii ce vor da primele infecții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3 l/ha); Gr.L: Orthocid super 60 PU-0,35%. ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.6. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia laxa Boala se întâlnește frecvent pe pomii sâmburoși, fiind păgubitoare la prun, cireș, vișin, cais și mai puțin la piersic. Simptome. Atacul se manifestă pe ramuri, frunze, flori și fructe. Spre deosebire de monilioza speciilor semințoase, monilioza sâmburoaselor ia un caracter foarte grav în primăverile reci și ploioase, când ramurile cu frunze și flori se veștejesc în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
număr mare. Frunzele atacate atârnă fără a cădea, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile veștejite se îndoaie în formă de cârlig. Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primare. Tratamentele chimice vor fi aplicate sâmburoaselor pentru a combate fie arsura moniliană din primăvară, fie putregaiul fructelor astfel: în timpul repausului vegetativ, toate speciile sâmburoase vor fi stropite cu sulfat de cupru 2-3 %; în primăvară, în vederea combaterii arsurii moniliene, vișinul, caisul, piersicul și migdalul vor fi stropiți cu zeamă bordoleză 5% (tratament prefloral), Zineb sau Captan în concentrație 0,3 %; în timpul verii, pentru prevenirea atacului de putregai al fructelor, pomii vor fi stropiți ori de câte ori este nevoie cu aceleași substanțe din grupele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
0,8 l/ha),Chorus 75 WG -0,02%(0,2 kg/ha) ATENTIE: alternați produsele diferitelor grupe! 9.3.7. Rugina frunzelor de prunTranzschelia pruni spinosae Această boală poate fi întâlnită deseori pe prun, porumbar și mai rar pe cais, piersic și migdal. Atacurile repetate duc la epuizarea pomilor și la apariția rodirii la 2 ani. Simptome. Atacul ciupercii poate avea loc în vară, când este foarte periculos, sau mai spre sfârșitul acestui anotimp, când pagubele sunt mai mici. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de spori au un aspect prăfos și sunt dispuse în mod neregulat. Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme, la obținerea unor recolte mici și de calitate inferioară, cât și la reducerea rezistenței la ger a pomilor sâmburoși (cais, piersic, migdal) (fig. 162). Transmitere-răspândire. Sporii ce vin de pe planta gazdă intermediară (Anemone picorul cocoșului) produc infecții pe frunzele de prun, iar după 50-70 de zile, apar grupuri de spori de vară. Aceștea răspândesc masiv boala pe alți pomi în timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pattern virus Această boală a fost semnalată și descrisă în S.U.A. În prezent este răspândită în toate țările europene. În țara noastră, mozaicul în benzi a fost observat de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
piersic Taphrina deformans Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J. Berkeley descrie ciuperca. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări și gofrări, cărora le
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
diferite grupe! 9.4.8. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brunifică, se desprind de restul frunzei și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii) (fig. 168). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un inel roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și nu are un gust bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un inel roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și nu are un gust bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, răni, cancere deschise
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu zeamă bordoleză 0,75-1 % sau Zineb 0,3 %. După Victoria {uta și col. (1974) la deschiderea mugurilor, se pot face stropiri cu Mancozeb 0,2 %, TMTD 80-0,3 %, Ziram 0,5 % sau polisulfură de bariu 1 %. În timpul verii, prunul, caisul, zarzărul și vișinul pot fi tratați cu substanțe din grupele:Gr.A: Boulllie bordelaiseWDG-0,5%(5 kg/ha); Z.B. (sulfat de Cu)1,125 % (t.p. 21 z.); Gr.C: Dithane 75 WG 0,2 % (t.p. 21 z
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Metozir S 60 PU-0,3 % 6 kg/ha)(t.p. 14 z.). ATENTIE: alegeți produse din diferite grupe pentru tratamentele din cursul anului! 9.4.9. Uscarea cenușie a ramurilor Fusicoccum amigdali Această boală este frecvent întâlnită la piersic și cais, unde poate produce pagube importante. Simptome. Atacul se manifestă pe lăstarii de un an, în primăvară, îndată după pornirea în vegetație și apoi și în cursul verii. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea verde a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
WP-0,2 %; sau produse cuprice cu zeamă bordoleză 1 %, Cuprozir 50 PU-0,2 % etc. Soiurile omologate în 2003 Mihaela și Tina sunt tolerante la boli iar soiurile Năică și Valerica sunt sensibile la băsicarea frunzelor și făinare. 9.5. Bolile caisului și zarzărului Viroze Unele din bolile virotice ale caisului și zarzărului au fost descrise la ceilalți pomi sâmburoși : vărsatul prunului; mozaicul în benzi. Micoplasmoze 9.5.1. Răsucirea clorotică a frunzelor Apricot chlorotic leafroll. Această micoplasmoză este specifică numai acestei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cuprozir 50 PU-0,2 % etc. Soiurile omologate în 2003 Mihaela și Tina sunt tolerante la boli iar soiurile Năică și Valerica sunt sensibile la băsicarea frunzelor și făinare. 9.5. Bolile caisului și zarzărului Viroze Unele din bolile virotice ale caisului și zarzărului au fost descrise la ceilalți pomi sâmburoși : vărsatul prunului; mozaicul în benzi. Micoplasmoze 9.5.1. Răsucirea clorotică a frunzelor Apricot chlorotic leafroll. Această micoplasmoză este specifică numai acestei gazde. Ea a fost pusă în evidență prima dată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ceilalți pomi sâmburoși : vărsatul prunului; mozaicul în benzi. Micoplasmoze 9.5.1. Răsucirea clorotică a frunzelor Apricot chlorotic leafroll. Această micoplasmoză este specifică numai acestei gazde. Ea a fost pusă în evidență prima dată în Franța, fiind asociată cu apoplexia caisului, care este un sindrom produs de mai mulți patogeni asociați. Simptome. Frunzele pomilor atacați sunt decolorate, de dimensiuni mai reduse și au tendință de a se răsuci longitudinal către fața superioară. Lăstarii tineri au internodii scurte și sunt ramificați anormal
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]