34,172 matches
-
heruvimii milei Se aud grăind în limba lui eretică! Odă Asupra prieteniei mele cu dânsul s-au scris volume mari și mii de drame poezii sobre dar și insipide romane și s-au ridicat statui pe tot pământul. Au nechezat caii noaptea pe șesuri Le-a scărpinat pe oi de râia lor galbenă vântul. Când buzele noastre aprinse au însetat De toată iubirea ființei frumusețea lui A ars o dată pământul Și s-a refăcut încă o dată pământul La izvoarele nesecate ale
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
ca berbecul pe podul Mogoșoaiei dantele Brâncovenești învelesc umbrele vechi ruinele visate fagii lungiți sub picioare sub foiala târgoveților zidării venețiene și turnuri turcești printre palate altoite mărgele pe lună capul plânge în Bosfor în dealul Mitropoliei vinul sfințit pe cai domnești crai de curte veche după paravane de Pene Corcodușe și Dinu Păturici portretul din cuie paie și coji de ouă: blestemul IV. în țările de sus în țările de jos în mațele turbanelor: țepele purpurii în foalele lentilei: vătafi
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
atât mai bine, din ce în ce mai mult. VII. Pe ascuns în anii tinereții, eu mort de oboseală, tu-mi cântai cuvintele făr' de noimă, mieroase, și lozincile, cuvânt cu cuvânt, pe ascuns, la fusta mamii în Senatul răspunsurilor amare și al paștelui cailor de aceeași teapă, masă pusă cum dă Domnul pe ascuns în noapte. XI. Nepotolita foame Din toate puterile, făr' de cugetare, îndrăgostit lulea și cu ștreangul de gât până-n adâncul glasului om bun, de paie; asta-i altă socoteală asta
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
Gabriela Ursachi Dacă i s-ar fi adeverit ceea ce semăna a splendidă premoniție: ,Judecînd după dragostea mea pentru cai, pentru mare (...) / se pare că aș fi sortit longevității", A. E. Baconsky ar fi împlinit, la 16 iunie, 80 de ani. Piere însă într-un teribil Martie fals, urmînd un cu totul alt tipar karmic, la fel de bine conturat în nevoia
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
aer condiționat cea mai mare energie o cheltuiau înspre a trăi într-un ANUME fel frizându-și părul pubian în șoptite incubatoare pe bază de parfum pal și cățelușii să asorteze mobila ȘI tatuajul de pe lobul urechii hieroglife egiptene aveau cai cătare în farul părăsit își făcea zilele amantul originar urbi et orbii din macaroane cu brânză seneca sencha și bach ornat cu leuștean s-a retras să se formuleze lent înainte de atingerea turnului balsam regina nopții și-a scos inelul
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
mătăsoasă ți s-a făcut pielea te cred și eu când sunt un dud plin de viermi de mătase de panait istrati s-ar întoarce în mormânt la atâta așezare lipsită de zare dar ce noroc cu melodia adusă de cai care n-au fost condamnați constatându-se că au un cuantum de inteligență redus aproape zero au dedus asta din experimentul că i-au lăsat liberi în oraș de capul lor și dragii de dânșii cuminți și la trap auster
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
au deșteptățit acum QI-ul lor depășește 70 astfel încât deacuma problema execuției lor începe să se pună pe pelicula de iritare ce aidoma unui apus se așterne peste primăvară ca cearșafurile lui cristo peste muzeul eroticii din copenhaga de necaz cailor sus numiți au început să le crească aripi firește de libelulă ceea ce era așa de frumos de a consternat auditoriul ce mai era un farmec de zile mari ca paștele mierlelor în iarnă un măr făcut cubulețe cu una din
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
se sălășluiesc în prea umflata virtute, cea care pocnește ca un balon de săpun suflat pe chipul orișicui l-ar primi încă din burta mamei. în dimineața aceea străbătut-am parcul homosexual, cu statuile lui Gogol și Byron suite pe cal, cu practicanții de jogging și deja ademenitorii cu licori, în rucsac aveam lumânarea cu miros de lămâie pentru bunicul exilat, mort și îngropat de 21 de ani, pe care-l amușinam ca un șacal cu limba pustie. Mai întâi în
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
de mir și de pace din Săptămîna Luminată. Berzele au scos pui. Ziua se îngîna cu noaptea și cu respirația acestui poem. Și cu focul domol de pe coasta dealului unde am citit psalmi. Mai tîrziu, din jăratecul lui voi hrăni calul acela alb care mi te va aduce înapoi, acasă. Lacrima Prin lentina ei ce refracta fericita întristare De privești bine Iarba va fi nu numai iarba Ci și un lac cu ape catifelate Și stele. Iar aripa păsării va fi
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
iarnă. E multă singurătate ce fierbe în oala de tuci, în gutuile de pe raft și multă îndepărtare în nasurile turtite de geamul ferestrei. Nu sunt copiii viței de vie la cules de flori de salcâm și nici căruțașii însetându-și caii la fântână. Bătrânul Aerostate își cheltuiește tutunul pe rotocoale de amintiri în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie. Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal... Trebuie să călătorești cu mult mărunțiș la tine în ziua de azi
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
cuie pe cruce. Și din oaspeții patru, câți au fost ieri, unde a rămas cel ce ar fi devenit gazdă? Și în încăperea a patra, a castelului din pom, se zbate și plânge corbul prins în trei cuie pe perete. Calul spânzuratului Dacă îți ridici umbra de pe țărână, găsești sub ea urma unei litere din numele tău; dacă sapi sub ea, până la capătul puterii, dai peste-o cifră din șirul de numere, al tău. După nouă zile și nopți, un om
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
un om se cațără pe șirul de numere, ca pe-o funie, urcă dintr-o creangă în alta a pomului, până în vârf, deasupra pământului, cu umbra ta în mână. - Unii spun că pe-a lui și-a lăsat-o în spatele calului cu opt picioare, ca să ajungă în ținuturile îndepărtate, unde trupul tău zace, ciopârțit în tot atâtea bucăți, câte litere numele tău are. - Alții spun că și-a lăsat-o întinsă pe țărâna de jos a mormântului tău până în clipa când
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
viitorul meu dialoghează incoerent ca doi bețivi cu proteza dentară pierdută-n pahare Mesagerul bibliofililor în marea depărtare: un ținut o patrie neconsemnată pe nici o hartă mesagerul bibliofililor îmi spune acolo perfecțiunea atinge apogeul fructele coapsa femeii piatra și crupa calului sunt diamante forme șlefuite de uneltele vântului născut în violoncelul cu corzi de infinit acolo simbolurile își arată învelișul trans parent acolo nu există bâte steaguri himene sfâșiate acolo moartea este arhitectură muzicală o nesfârșită trenă de miresme rare mesagerul
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
unele în altele, ca să se încălzească (mi-am zis). Nu știu de ce stăteau așa. Oare există vreun animal mai blînd decît oaia? Mieii fuseseră separați într-o îngrăditură de scînduri. Din cînd în cînd, în celălalt capăt al grajdului, un cal bătea din picior. Mirosea a bălegar de toate felurile. N-are rost să mai lungesc vorba. Trebuia să alegem un miel și l-am ales; Florin l-a ales, fiindcă el era propriu-zis cumpărătorul. L-a arătat cu degetul: acela
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
nu se-așterne, Sub semnul întâmplării Doar ele sunt eterne; Degeaba stai în noapte, Pândar pe metereze, Esențele rotunde Nu știu să se-ntrupeze Cărarea lină Dacă ascult de chipul din fântâni, Ar trebui să cad, urcând spre soare, Dar caii-nchipuirii sunt bătrâni, Nici cu jăratec nu mai știu să zboare; Dacă ascult de firul ierbii viu N-ar trebui tăcerea să mă-nșele, Dar ceasul nopții s-a făcut târziu Și ierbile vorbesc doar între ele; Doar către stele
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Sau cum ar reacționa Brigitte Bardot și organziația internațională ,Vier pfoten" (Patru labe) la cruzimea față de animale, practicată de personajele lui Creangă? Ca om al cărui canal TV de refugiu e Animal Planet și ca mare iubitoare de pisici, cîini, cai și păsări mici, nu pot sta nepăsătoare cînd moșul și baba își bat rău cocoșul și, respectiv, găina, în Punguța cu doi bani, cînd personajul titular din Harap Alb** îl pocnește repetat în cap pe ,răpciuga de cal grebănos, dupuros
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
pisici, cîini, cai și păsări mici, nu pot sta nepăsătoare cînd moșul și baba își bat rău cocoșul și, respectiv, găina, în Punguța cu doi bani, cînd personajul titular din Harap Alb** îl pocnește repetat în cap pe ,răpciuga de cal grebănos, dupuros și slab de-i numărai coastele", cînd tot el taie capul unui exemplar unic de cerb să-i jupoaie pielea, fără pic de fair-play vînătoresc? Ce să mai zic de defrișările sălbatice ,poroncite", ca din partea lui Dumnezeu, Vidmei
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
din fiecare, petele vizibile la suprafața ei sunt rudele noastre de acolo ("fiece selenit era legat de fiecare locuitor al Pământului printr-o legătură simpatică" sună superstiția consemnată de Jules Verne), care au mare nevoie de fier "ca să-și potcovească caii". Dracul, care e prost-prost, acceptă imaginea. De unde trei posibile concluzii pedagogice ale învățătorului Creangă: "omul nostru" din Lună ține de superstiție, superstiția e pentru proști, iar prostia e diavolul însuși sau, viceversa, diavolul e prostia întruchipată. Luna lui Slavici este
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Ariosto în Lună ș...ț. Am recitit din nou pe Ariosto și am rămas izbit de superioritatea lui Jules Verne față cu acel faimos poet. ș...ț Astolfo din Orlando furioso se suie la Lună într-un car cu patru cai roșii ca focul. Este concepția veche a lui Apollon care străbate cerul cu cursierii săi de foc." Nu partea literară îl impresionează pe Panu, ci, ca pe cei mai mulți contemporani ai săi, cunoștințele științifice: , Acest lucru Ariosto îl spune în două
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
variate ritmuri de la melopeea doinei și sugestia simbolistă pînă la improvizația sincopată a jazzului sud-american. Aici apar pentru prima oară îngerii și păsările ce străbat mai tîrziu cerul poeziei sale, intrînd în vorbă cu poetul. Bestiarul stănescian cu inorogi străvezii, cai în cavalcadă sau împietriți, cu lupii săi flămînzi alergînd pe omătul cristalin al unor peisagii sticloase, cu rîuri înghețate, dominate de zăpezi strălucitoare și sori de gheață deasupra codrilor oglindiți de cerul rece, limpede și sur, într-o împărăție a
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
hai vino și strînge-le/ ...îmi umblă cuvîntul prin vine/ odată cu sîngele". Marea obsesie a poeziei sale - acțiunea devoratoare a timpului - este prezentă deja explicit în aceste poeme al căror anotimp central este iarna, cînd "trosnește seva înghețată-n rădăcini" (Pe cai, deci), încadrat doar de circumstanță de primăvară și toamnă: "Aevea fulgul clipei căzătoare/ mă îmbrăca în frig și în ninsoare". De altfel, măreția frigului va fi ulterior, în visele poetului, singura forță capabilă să se opună asediului mortal al timpului
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
se preface a nu înțelege, nici cuvântul erată, nici minimală și nici redundantul meu comentariu. În ediția domniei sale face vreo opt trimiteri la lucrarea mea, dar numai la acest capitol, pentru că aici, scos din context, eram vulnerabil. D.e., la poezia Calul arabului : I. F. "nu comentează editarea poeziei" (p. 1618), la poezia Excelsior : I.F. "consemnează faptul ș...ț, și atât" (p. 1657), la poezia Stepa nu uită să înșire vreo zece variante fonetice pe care nu le-am înregistrat (pentru că erau
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
încet, încet Mă spăl pe față cu ape ca o mască. Florentina era în fotografie cu Domnul care încă trăiește. Nu am memorie, am doar amintiri. Pun un disc cu ora exactă, ca un balsam muzical. }in în mână ochiul calului Sfântului Gheorghe, prima ființă care a văzut Balaurul mort. Beau apă cu o pornire bruscă, ce survine liniștii dinainte de zguduirea Pământului. Iată, am fost în Grecia. Luna apuse, lăsînd ușile norilor vraiște A suta mia oară intru în cameră cu
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
ROMÂNĂ!Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți;Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți...Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă:ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată!... XVIII. CALUL ȘI MĂGARUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Pe-un drumeag, către oraș, Venea cântând un căruțaș, Ce la căruță-nhămase Un Măgar piele și oase. Lângă el mergea trop-trop Un roib frumos
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Pe-un drumeag, către oraș, Venea cântând un căruțaș, Ce la căruță-nhămase Un Măgar piele și oase. Lângă el mergea trop-trop Un roib frumos, puțin șchiop. Exceptând șaua-I ușoară, Calul n-avea altă povară, Doar Baudet cel Urecheat Era tare-mpovărat! -Ajută-mă, te rog, frate! Ia-mi desaga de pe spate Să pot căruța să o port, Căci de nu, am să cad mort! Privind-ul cu indiferență, Calu-l refuză cu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]