4,540 matches
-
fi refuzat, de-a lungul vieții mele, să-mi plec urechea spre orice glas de deznădejde ar fi venit și din orice direcție l-ar fi adus vântul. E inutil să adaog că la mine conștiința e inima. Adică ceva cald. Poate prea cald.”⁶ Fie că acest strigăt de deznădejde se regăsește în articole de esență politică sau economico-socială, în evocări, figura centrală rămâne omul. Omul, destinatar, colecționar fără voie al tuturor nedreptăților care se răsfrâng asupra lui. Iar el, Istrati
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
fac să te rușinezi de propriile-ți slăbiciuni. Îl cunosc pe Prof. Dr. Mircea Chiorean de puțini ani, suficienți însă ca să continui ce-am stabilit să facem împreună: proiectul Medicinii Preventive pentru o Românie mai sănătoasă. Zâmbetul acela atât de cald în pragul cabinetului, când l-am întâlnit prima oară, m-a ajutat de multe ori să trec mai ușor peste momentele gri ale vieții. Admirabilă credință că poate să urnească bariere politico-administrative, că poate schimba mentalități, că poate convinge spirite
ȘI ÎNGERII SE ODIHNESC CÂTEODATĂ! UN ULTIM OMAGIU PROF. DR. MIRCEA CHIOREAN… [Corola-blog/BlogPost/93328_a_94620]
-
spre deosebire de alți “confrați” nu conține slănină și poate trece drept aliment dietetic. Orine mezelar știe încă că acest parizer este și foarte departe de rețeta originală, inventată de nemți și care conținea carne vită și slănină tocate fin, afumate la cald și apoi fierte. Locul 2: Șuncă românească Șuncă românească: carne de pasăre și organe de porc Ingrediente: Carne de porc Slănină Carne de pasăre separată mecanic Organe porc Apă Amidon de cartofi Proteină animală d eporc Proteină vegetală de soia
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
cu alune (100 g) conține doar 8 grame de cacao, adică mai puțin de o linguriță de pudră, cam o linguriță de lapte praf, o picătură de aromă de alune și în rest margarină de proastă calitate. Toate amestecate la cald și turnate în binecunoscuta formă cu pătrățele. Părerea specialistului: Această tabletă vândută drept cicolată, conține grăsimi extrem de periculoase pentru organismul uman (margarină din prima clasă, puternic aterogenă) care consumată în cantități mari poate provoca atac cerebral sau infarct. Potrivit șefului
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
am ales să avem un sens: Să ascultăm de Dumnezeu. Veniți români în România! Că aici e însuși Dumnezeu Ce dăruitu-v-a menirea Să fim un neam ne-nvins mereu. Veniți, vă-mbrățișați părinții! Bunicii să vi-i strângeți cald... Departe nu lăsați copiii! Să fiți cu toții acasă iar. Veniți români, într-o simțire Să ne unim în cuget iar! Că lupta noastră-i din iubire Și-n veci ea nu va fi-n zadar. Cluj Napoca 23 februarie 2016 Ce
CUPRINZÂND INFINITUL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383167_a_384496]
-
l-a luat și cu binișorul. Degeaba! Până când i-a spus foarte supărată: - Mă, să știi că te părăsesc și mă duc la moș Priboi, că i-a murit baba deunăzi. M-a rugat să stau cu el, că are cald în casă... cămara plină cu d-ale gurii...N-ai decât să crapi de foame și de frig! În fine, vorbele astea ale babei l-au urnit pe moș din casă. A înjugat boii la car, a luat un topor
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
abonat->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CANA CU FLUTURI ROTUNZI, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017. În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara, un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere, sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea, vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala, au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde, brumată cu noroaie și flegme lungi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalnic cînd Dumnezeu luceferi, cu tîlc, prin horn, mi-asmute. Citește mai mult În cana mea cu fluturi rotunzi se lasă seara,un ceainic gol răsuflă a cald și mîngîiere,sînt singur, și-mi închipui, din stradă, urcînd marea,vreo cîțiva zei isterici îmi tot cobesc prin fiere. Pe-afară-au spart cocorii cu pliscul îndoiala,au nechezat copacii cu miri ascunși prin verde,brumată cu noroaie și flegme lungi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
drum, spre Golgota, mi-am cărat singur crucea, fie și târâș, doar era vorba de o jucărie enormă, iar eu eram nemâncat și însetat. Ce mai, am fost un ins în putere, nu un prăpădit. Îmi era cald, grozav de cald; găurile piroanelor pătrunse-n palme mă ardeau, iar picioarele nici nu mi le mai simțeam. Soldații de sub cruce erau veseli, arătau spre mine cu degetul și râdeau, nu știam de ce. Pentru că mă strâmbam de durere, mi-am dat seama; din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
care-au răsturnat filozofia unui Hegel matur? Opinăm că nu. Așa și tânărul Broanteș habar n-avea că turcii intraseră în Camenița stabilind un important cap de pod de unde vor controla mult și bine ținuturile din jur. Nu ți-e cald? - întrebă într-o doară Cosette. Drept răspuns Broanteș își dezbrăcă repede surtucul. în mișcarea emoționată, bruscă, un nasture de alamă abia aținat se rupse, se rostogoli pe podea, ocoli tălpile trandafirii ale Cosettei, trecu printre picioarele trainice ale unui fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
observă asta și zâmbi: — Șezi bre, cum vrei, nu-ți fie frică - zise el. Dacă nu te-am omorât când te-am văzut venind, de ce-aș face-o acum? Oameni suntem... Metodiu se mulțumi să înghită, sfios, în sec. — Cald, bre - zise turcul dându-și și fesul pe ceafa și privind câmpia nemărginită: Mai dihai ca la noi. De unde sunteți de loc? - îndrăzni bunul călugăr. — Din Anatolia, bre, dintr-un sat, Cașmurük îi zice, dac-ai auzit - răspunse turcul. — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
soluție. Să ne deschidem inima în fața Domnului. Astfel vom vedea lumina, vom primi adevărata simțire. În rândul din față, o femeie a țipat „O, Doamne“ și a căzut în genunchi pe rumeguș. Bobbie Lee Taylor începea să transpire. Se făcuse cald în cort și, cu toate că știam că nimeni nu fumează, aerul arăta de parcă tocmai asta s-ar fi întâmplat. Alți câțiva oameni au început să țipe de undeva din spate, dar nu mi-am putut da seama ce spun. A pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
știam că plâng. Capitolul șase Apoi războiul a luat sfârșit. În ziar au apărut titluri mari de cincisprezece centimetri, iar drogheria a dat artificii pe gratis la care toată lumea le-a dat foc pe Main Street. Era vară și era cald în vale. Vara nu bătea deloc vântul. Era doar foarte cald, nemișcat și cald. Stăteam pe verandă și ascultam artificiile de jos din oraș. Puteai să le-auzi de peste tot de prin vale, chiar și din reședința de județ. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
de pe fruntea, nasul și mâinile lui. Ochii lui erau de albastrul cel mai curat pe care l-am văzut vreodată și erau mari și larg deschiși. Totul la el era firav: nasul, gura, corpul. Nu conta dacă era frig sau cald, urechile lui erau tot timpul roșii, iar în unele locuri puteai chiar să vezi prin ele. Dacă nu ar fi fost atât de deștept, băieții din clasă ar fi râs cu siguranță de el. Vorbeau despre el tot timpul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Sunt unele lucruri pe care nu ai cum să le greșești. Ochii lui Lee priveau goi înspre cerul alb ca hainele ei, alb ca și pielea. Jacheta pufoasă în care era înfășurată, confortabil și protector, nu-i mai ținea de cald. Era vânătă și înghețată ca marmura, pielea și corpul ei erau țepene; inflexibile, reci, toate păreau să fie la locul lor, la prima vedere, dar ea nu mai era deloc. Și dacă doar atât a mai rămas, corpul ei, setul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
oameni nu puteau să dispară într-un interval de timp atât de scurt, se hotărâse să-i facă pe plac lui Pop și să elimine mai întâi toate probele care o sprijineau. Se simțea obosit și îi era cumplit de cald. Nici o boare de vânt nu mișca aerul încins. Se apropia de piațeta centrală. În față, se afla singurul hotel din Baia de Sus, o clădire veche cu două etaje în stil neoclasic. Avea fațada proaspăt zugrăvită și ornamente în jurul ferestrelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
stătea cu carnețelul în mână, își luase notițe, și își mai scărpina uneori obrazul bolnav pe care frigul îl umpluse de semne albe. Jandarmul cu ouăle părea de ceară. Primarul se întorsese la primărie, tare mulțumit că va sta la cald. Își îndeplinise sarcina, restul nu-l mai interesa. Judecătorul înghițea aerul albastru, umplându-și plămânii, cu mâinile la spate, sărind pe loc. Era așteptat Victor Desharet, medicul din V. Dar judecătorul nu se mai grăbea. Savura momentul și locul. Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
La început, după primele lupte, ni s-a părut amuzant să-i vedem sosind pe toți acești flăcăi de vârsta noastră care se întorceau cu chipul remodelat de exploziile obuzelor și trupul ciopârțit de rafalele de armă. Noi stăteam la cald, liniștiți, ducându-ne viețile noastre strâmte. Bineînțeles că auzeam războiul. Văzusem anunțurile de pe afișele cu mobilizarea. Citeam despre el în ziare. Dar, până la urmă, îl fentam, reușeam să îl păcălim, cum facem cu visele urâte și cu amintirile amare. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
luam un rând de Pernod. La douăzeci și doi de ani, ce poți spune, ce poți face...? L-am scos pe micuț în curte și l-am legat de copac. Era poate ora nouă. Veneam din birou, unde mureai de cald și regăseam noaptea și gerul, -10, poate -12 grade. Nu eram mândru. Micuțul sângera. — Ai face bine să spui totul, dacă ești vinovat, și totul se va sfârși, vei intra înapoi la căldură. i-am șoptit la ureche. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
și îl ajută să meargă până înăuntru. Matziev i se alătură din nou lui Mierck. Băură în cinstea reușitei lor. Frigul îl dăduse gata pe micul breton. Despiaux nu reuși să-l facă să tacă. Îi dădu să bea ceva cald, dar celălalt nu reuși să înghită. Îl veghe mai mult decît îl păzi, toată noaptea. Nu mai era cazul să fie păzit. Era terminat. Seara de iunie aproape că te făcea să-ți regăsești speranța în lume și în oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
apartamentul lui și al fostei lui neveste, Vichi, Doamne, cum cântă bărbatul ăsta!, oftând, Loredana îl lasă la vase și vine la masa din living, tot de istorie vorbiți, m-am săturat de trecut, eu vreau mereu viitor, uite ce cald e, vine încălzirea climatică, am auzit, la o petrecere, că tot explica un expert în chestii de-astea, că sunt efecte controlate de ape și de aer, că se urmăresc interese economice pe termen lung prin schimbarea climei, băăă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să nu faci, te lucram la recitat atâta cât puteai atunci, când erai mic și-l ridicai pe Shakespeare în mâini, deasupra capului tău, ce lecție, mă, mamă, mă!!!... Fuseși un copil extraordinar de ascultător, maică, de bun și de cald!!! Vocea lui caldă o captează, o închide în ghiuleaua de foc pe fată, e udă toată. Dar n-ar vrea s-o cunoască pe mama aia a lui. Nu, nu, deloc. O îngeriță?, păi, astea știu tot! * — Odată, îi povestise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe margine de saltea, o întinde lângă el, ea geme de parcă ar fi venit dintr-o lume de dincolo și ceva nu e bine aici, de parcă lumea asta n-ar vrea-o, el nu știe de ce, începe să-i cânte cald, ușooor, înceeet: Liuliu, liuliu, lângă tine/ Somnul cum de nu mai vine?/ Ce-ți tragi mâna mititică/ Somnul fraged când ți-e frică?/ Nani, nani, pui sărac,/ Cu ce cântec să te-mpac?/ Nani, ochișorii tăi/ Cât timp nu știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe sticlă cursese apa, fusese o inundație jos și lemnul se umezise mai tare ca niciodată, după ce țevile fuseseră reparate, în apartament, lemnăria începuse să trosnească, se usca, Doamne, ce mizerie și ce frig!!! — Tu ești nebună, e așa de cald afară, un august cum n-a fost parcă niciodată, e aerul greu de căldură. E așa de cald și aici. Vino încoace, pe canapeaua din sufragerie. Să știi că ești nebună cu înțepăturile tale, cu durerile, cu articulațiile. Asta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fuseseră reparate, în apartament, lemnăria începuse să trosnească, se usca, Doamne, ce mizerie și ce frig!!! — Tu ești nebună, e așa de cald afară, un august cum n-a fost parcă niciodată, e aerul greu de căldură. E așa de cald și aici. Vino încoace, pe canapeaua din sufragerie. Să știi că ești nebună cu înțepăturile tale, cu durerile, cu articulațiile. Asta cu „ești nebună” e o metodă securistă. Numai Securitatea, când vroia să scape de cineva, de unul care critica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]