962 matches
-
mi-am spus eu. Acolo se adunase toată vitalitatea lui. Banii, am spus eu. Unde sunt banii? Nu mai e nici un nenorocit de ban. Mi-am deschis mâinile spre cameră și mobila ei, spre computer, spre măsuța pentru băuturi, spre candelabru, spre New York. — Cine plătește toate astea? — Tu. — Oh, ce ai făcut? M-a privit amuzat. De pe dinții ciobiți s-a desprins explicația peltică: — Am patruzeci și cinci de ani, Slick. * Nu au reușit să mă oprească la ușă, din cauza avântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Vultur-în-Zbor. Prepelicarul trecu repede printr-o altă ușă, aflată la celălalt capăt al încăperii. Au urmat-o și ei imediat, pătrunzând într-o sufragerie electrizant de frumoasă, cu tapiserii vechi pe pereți și covoare vechi întinse pe podea. Farfurii și candelabre de argint scânteiau peste tot. Aceasta era camera aflată în vârful triunghiului. Prepelicarul nu se opri. Acum către latura dreaptă, își zise Vultur-în-Zbor, concentrându-se asupra direcției. A patra încăpere era cufundată în întuneric, cu doar câteva forme albe întrezărindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
știut asta de la bun început. —Cum? Am oftat. Trebuia să explic totul amănunțit încă o dată. — Am pus lanțul pe instalație și l-am atârnat chiar eu, am spus răbdătoare. Pe balcon era deja un cârlig în formă de opt, de la candelabrul care atârnase acolo, și firește că am testat întâi cârligul. E ca acela de la galeria unei draperii, doar că mai mare. Răsucești lanțul în jurul lui într-un model în formă de opt și apoi îi faci o buclă peste vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de fapt sunt doar foi subțiri de aluminiu sudate împreună. Plasă de sârmă pe deasupra și tuburi goale prinse în inele în jurul ei. De aia am putut să-l car până sus singură. Nu cântărea atât de mult. Nu ca un candelabru; ai ținut vreodată în mână un cristal din ăla? Sunt grele al naibii, cu sutele, toate atârnate de o ramă lucrată din fier. Asta ar fi produs și mai multe pagube. Uite ce mototolită e sculptura după impact: s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
un cristal din ăla? Sunt grele al naibii, cu sutele, toate atârnate de o ramă lucrată din fier. Asta ar fi produs și mai multe pagube. Uite ce mototolită e sculptura după impact: s-a storcit ca o portocală. Un candelabru ar fi fost încă întreg. Mai mult, dacă l-ar fi lovit unde trebuie, putea să-i zboare capul. M-am cocoțat pe brațul unui scaun. —Candelabrul era ținut acolo de un sistem întreg de pârghii și scripeți. Ai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ce mototolită e sculptura după impact: s-a storcit ca o portocală. Un candelabru ar fi fost încă întreg. Mai mult, dacă l-ar fi lovit unde trebuie, putea să-i zboare capul. M-am cocoțat pe brațul unui scaun. —Candelabrul era ținut acolo de un sistem întreg de pârghii și scripeți. Ai văzut cumva Războiul rozelor? Dar nu avea rost să folosesc asta pentru Planeta plutitoare, cântărea prea puțin, iar, pe lângă asta, ideea era să atârne acolo ca și când ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mi-am spus amuzat de o astfel de năstrușnicie. Eram obișnuit cu întunecimea orașului. De mult nu-i mai văzusem luminile nopții. Mi-l aminteam doar iluminat cândva feeric în ajunul sărbătorilor de iarnă, mai ales, cu Bulevardul strălucind sub candelabre de lumânări și de coroane arzătoare, un râu de lumină până în jos, spre Operă. Erau ani mulți de când nu mai văzusem așa ceva. Mă obișnuisem cu bezna. Făcea parte din viața mea, din sufletul meu, din visele mele chiar. Dar niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
întâmplare. — Chiar a doua zi m-am dus la protoierie, apoi mai sus, la părintele vicar, am luat-o ierarhic, până la Prea-sfințitul, și până la urmă m-au dezlegat de harul preoției. Nu gratis, bun înțeles. Am contribuit și io la candelabrul episcopiei... În trei luni am și făcut primele investiții. Am început, ca toată lumea, cu Turcia, apoi m-am extins. Am acum, profesore, cea mai mare cifră de afaceri din județ. Sunt doctor în științele comunicării. Și încă într-o știință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
groteștilor”, care au substituit, prin îngroșări exagerate, imaginația și fantezia imaginilor imitate, a suscitat protestele unor personalități marcante ale artei. Iată protestul lui Vitruvius împotriva iraționalului: “Cum este posibil ca trestiile să poată realmente suporta un acoperiș, sau ca niște candelabre să susțină cupola unui mic templu cu toate ornamentele sale, sau ca o tijă delicată și tremurătoare să țină o figurină șezând? Și cu toate că oamenii observă că aceste fantezii sunt complet false, nu le critică și chiar le face plăcere
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
de rău o dădea În bară președintele Bush În Irak. Scena era foarte, foarte diferită. Acoperișul În sine arăta ca o copie perfectă a Skybarului din LA, elegant, șic și dungat, cu paturi joase de club, lămpi cu căldură și candelabre de diverse forme geometrice, care Îmbrăcau totul Într-o lumină discretă. Un bar din sticlă opacă se Înălța din spatele unui fel de stufăriș intimidant, iar Într-un alt colț fusese instalată o cabină pentru DJ, aproape invizibilă, ca să nu stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
în dreptul ochilor lui. Simte totuși o adiere promițătoare de trandafiri și pătrunde într-o anticameră cu faianță roz, în nuanțe variate, cu un aer ciudat, viclean. La un capăt, este o intrare, mai mult o despărțitură decât o ușă. Un candelabru roz de sticlă atârnă din tavan. De cealaltă parte a ușii se aude susurul unei fântâni și un râs gingaș de femeie, dar lui Pran nu i se dă voie s-o ia în direcția aceea. Este împins pe alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
miruirii curgând peste candela ochilor mei niciodată aprinși. Am sfâșiat tablouri cu pasta încă umedă de teamă să nu fiu înghițit de putregaiul flăcării proiectat ca o rană în pântecul-dojană. Și-am rătăcit pe căi ascunse mimând renașteri asfințite din candelabre prăfuite. Și, la final, doar la final, ochilor mei li s-a permis să afle de ce nu și-au primit lumina de la nceput: ... mi-era păstrată pentru asfințit. NICOLAE STANCU Născut în Iași la 04 -12 -1948 Am lucrat la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pacientul mototol. Un pensionar palid, timid. Livrea prăfuită, valet blând, miop, ochi de broscoi casnic. — A, dumneavoastră, da da, poftiți. Domn’ doctor n-a venit încă. Da’ vine repede domn’ Marga. Puteți aștepta. Apasă butonul, izbucnește de peste tot lumina marilor candelabre. A, e seară, s-a și făcut seară! Parcă n-ar fi primăvară, parcă ar fi deja apusul toamnei, când noaptea cade repede, flămândă, să te înghită, nu alta. Domnul Dominic se prăbușește în fotoliul de piele. Rotește scăfârlia spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în fundul holului: un fel de podium, ca o scenă, sub reflectorul din tavan. Acolo, în fund, se servește masa. Gazda si musafir alături, pe cele două scaune înalte, de o parte și de alta a mesei lungi, din capătul holului. Candelabrul din centru a dispărut în întuneric. Colțul domestic e luminat doar de globul alb, ca un reflector proiectat deasupra feței de masă albe. Tacâmuri argintate, șervete, pahare mari, pahare mici, sunetul lor dement, subțiat, de cristal, farfurii mici mari adânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
speciale, fortărețe unde erai apărat de mizeria și meschinăria vieții de fiecare zi. Îmi plăceau la nebunie bărbații în uniforme albastre care stăteau în față la Remington Arms. Adoram luciul feroneriei de alamă a ușilor de la Excelsior. Eram mort după candelabrul imens care atârna în sala de recepție de la Ritz. Unicul obiectiv al unui hotel era să te facă să te simți mulțumit și confortabil și, odată ce semnai în registru și urcai în camera ta, nu mai trebuia decât să ceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nu o să ne ducem acasă. Adam, se pare, a rezervat deja o cameră. Când îl întreb de ce nu a spus mai devreme, zice că voia să fie o surpriză. Sunt emoționată. E o cameră superbă, în stil victorian, cu un candelabru și un imens pat cu baldachin. Ca scoasă din revistele de decorațiuni interioare. O altă sticlă de șampanie se răcește pe noptieră. Nu beau asta, insist amețită. Nici nu trebuie, zâmbește Adam și-și scoate haina în care a stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
bine ușa cu lanț de siguranță. Doamna cu meșe scăpate din părul moale, ce trebuie să fi fost frumos cu niște zeci de ani în urmă, trăia singură într-o casă ca un palat din secolul al XIX-lea, cu candelabre de cristal care-și trimit ramurile sunătoare în capul și urechile lui T. de cum a început să pășească, făcându-și curaj, înainte prin saloane. La masa bună din sufragerie, pentru care îl chemase de fapt, i-a turnat o lacrimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
putea să se distreze, tot urmărindu-l pe Don Ciocan, care are aerul că se dă la Antonia, îi toarnă șampanie în paharul de cristal cehesc. Ei, îmbrăcată într-o rochie verde vaporoasă fără umeri, deja îi strălucesc ochii răsfrângând candelabrele baroce, iar el, elegant cum nu cred că l-am mai apucat, la costum mov lucios, cămașă de mătase roz-pal, cravată gri, tuns proaspăt ca un ginerică, s-a lipit de bar, cu un zâmbet care-i strâmbă fața. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
sè urle și alerga la pèrinții noștri în sufragerie că sè mè pârascè, apoi tatèl ei, un bèrbat înalt și negricios o ridică în brațe, fècând-o înaltè, fațè de Matei care, mic, se uită de jos, o înèlța pânè aproape de candelabru, fapt care fècea sè i se ridice rochiță și sè i se vadè chiloțeii, zborul acela aerian stârnind invidia lui Matei, Apoi, tatèl ei, dupè ce o acoperea de sèrutèri, arètând spre mine, îi zicea, Nu te mai juca cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
port frumos cu fetițele mè fèceau sè tremur pe dinlèuntru, ci teamă cè ea, ascultându-și tatèl, ar putea sè nu se mai joace cu mine, dar, Diana, stând în brațele tatèlui ei, strèlucitoare în lumina celor cinci becuri ale candelabrului în formè de lalea, cântèrind posibilitèțile de a nu se mai juca cu mine, decidea, ca o micè și rèsfèțatè reginè, soarta supusului Matei, Ba da! Tatèl ei o cobora din înèlțimile inaccesibile ale candelabrului, depunând-o jos, eu așteptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
lumina celor cinci becuri ale candelabrului în formè de lalea, cântèrind posibilitèțile de a nu se mai juca cu mine, decidea, ca o micè și rèsfèțatè reginè, soarta supusului Matei, Ba da! Tatèl ei o cobora din înèlțimile inaccesibile ale candelabrului, depunând-o jos, eu așteptând momentul când mè lua de mânè și ne întorceam amândoi tècuți în camera mea, O vreme, ca sè mè pedepseascè, vorbea numai cu pèpușa ei, pe pèpușè o chema Pamela, Pamela, i se adresa serioasè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nu se știa observat, Matei se apropia de perimetrul casei ei, ca un hoț și, obraznic, isi strecura mâinile în zulufii ei negri, degetele încâlcindu-mi-se în pèrul ei lung și des, urmau urlete, alergèturi în sufragerie, zborul spre candelabru, reproșurile adresate lui Matei, Matei, nu e frumos s-o tragi de pèr, eu, neputincios, încercând sè-i explic mamei cè nu doream s-o trag de pèr, ci cè nu știu cum, dar atunci când degetele mele ajungeau în pèrul ei nu mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
În toaleta parfumată a casei Dobrotă și se ușura singur, după ce controlase neliniștit Încuietoarea ușii. Intra apoi În vârful picioarelor și moțăia, istovit de plăcerea rușinoasă, de energia risipită inutil și se trezea În acordul final ca să o aplaude, mecanic. Candelabrul mare de cristal lumina prea tare ca să mai Îndrăznească să o privească atent, ea se rotea cu taburetul, Într-o iuțeală copilărească și, Înainte să-și exerseze reverența, Își plimba degetele nervoase pe obrazul Îmbujorat și-și controla nodul roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
scălda nu e decât o vedenie. Chiar dacă realitatea poartă chipul omului cu cicatrice. Chiar dacă această noapte răcoroasă se vădește a fi cea din urmă pentru mine“. II În imensul divan al judecătorului, chipul lui Khayyam ia culoarea fildeșului În lumina candelabrelor Îndepăratate. De Îndată ce a intrat, două străji de vârstă mijlocie l-au apucat strâns de umeri, ca și cum ar fi fost un apucat primejdios. Și, ținut astfel, așteaptă În apropierea ușii. Așezat la celălalt capăt al Încăperii, cadiul nu l-a observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
muzicienii dau semne că au descifrat-o fără greutate, așa e arta, are chestii care par total imposibile unui profan și până la urmă nu erau așa. Moartea, bineînțeles, umple Întregul teatru până sus, până la picturile alegorice de pe tavan și la candelabrul imens acum stins, dar perspectiva pe care o preferă În acest moment este cea oferită de o lojă aflată mai sus de nivelul scenei, În fața, deși un pic lateral, instrumentelor de coarde grave, violelor, care reprezintă contraalto pentru familia viorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]