620 matches
-
South Pasadena alte arme se descărcară, ca un lătrat în lanț al câinilor porniți pe ceartă cu luna. Mal încărcă iar, trase, încărcă, trase, încărcă, trase - până când epuiză toată muniția de Remington. Auzi urale, urlete și scâncete, apoi nimic. În canion susura un vânticel cald. Mal se sprijini de mașină și se gândi la operațiunile lui de la Moravuri și cum refuzase el să facă parte din Brigada Durilor, unde intrai cu pistolul scos, iar tipi ca Dudley Smith te respectau. Pe când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Desmond, regele mașinilor, încă marcat de cicatricile căpătate în bătăia încasată de la polițistul John Rokkas, s-a arătat îngrozit de noua lui încarnare. Iar atunci el a știut că va rămâne polițist până la moarte. Cum stătea acolo, înconjurat de întunericul canionului și simțind sub tălpi resturile muniției irosite, gândurile lui Mal trecură de la fratele lui la Danny Upshaw. Cât de bun era Danny? Ce urma să vadă el acolo? Oare ceea ce va vedea o să valoreze mâine de cincizeci de ori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să audă vag, dincolo de dangătul clopotului, un huruit surd de motoare. Cumva știa că misiunea sa era să-i aștepte În defileu, În locul În care drumul traversa munții. Să-i țină de vorbă până când vor sosi ajutoare care să blocheze canionul. Începu să alerge din toate puterile. Gâfâia. Sângele Îi pulsa În tâmple. Plămânii Îl dureau. Simțea junghiuri În coaste. Însă deși Își Încorda toți mușchii la maximum, aproape că nu Înainta, parcă bătea pasul pe loc, În timp ce căuta cu disperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
hârtie nici un cuvânt fără ajutorul căpitanului de șalupă personal, Mel Reingold. Mel și minunata lui soție, Beverly, mi-au dus familia în lungul râului Salmon - o experiență care nu numai că mi-a oferit cunoștințe la prima mână legate de canion, cunoștințe pe care le-am folosit în acest roman, dar călătoria asta mi-a schimbat viața. Dacă aveți ocazia să mergeți pe râul Salmon, faceți-o. Nu-l pot descrie altfel decât ca pe un loc de suflet. Un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pot descrie altfel decât ca pe un loc de suflet. Un loc unde, dacă până atunci, o vreme, n-ai respirat chiar în voie, într-o oră sau două, o să respiri în largul tău. Mel știa toate coturile și colțurile canionului, știa toate cărările ascunse, toate peșterile și toți oamenii care numesc acest loc „acasă” și, încă și mai grozav de-atât, l-a lăsat pe fiul meu să conducă șalupa. Eu și Beverly ne-am legat una de cealaltă instantaneu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
i-au spus Lorelei. Vorbeau despre ea ca despre o seducătoare, o sălbăticiune lichidă, rece și albastră. Hăruită-n curbele-i atrăgătoare, tentant de acrobatică, Lorelei ispitea pâraiele tinere și bălălaie și le consuma atrăgându-le în profunzimile ei înspumate. Devora canioane și făcea dragoste cu pietrele. Dar pâraiele au început s-o plictisească. S-a amorezat de ocean, iar stratul mineral ridicat în calea ei de oamenii din orașe n-a fost un obstacol, ci doar un deranj de-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
c-or să ajungă în apă mai devreme decât planificaseră. O parte din remorcă s-a înclinat voioasă deasupra râului Salmon, până când Zach a apăsat pe accelerație și-a tras-o înapoi, pe drum. Într-un final, au ieșit din canionul împădurit în deșertul de o stranietate marțiană de lângă Challis. Ușurați, s-au reîntâlnit cu râul de-a lungul autostrăzii 93 și, înainte de miezul nopții, au ajuns în Salmon. Au pus benzină la stația Exxon de pe Main Street, apoi au tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Dacă nu-ți așezi cortul peste chiștoace de țigări și sticle, trece pe lângă tine o barcă de viteză, care coboară pe același curs pe care tu ai navigat cu ochii-n patru. Sau vezi câte-un cretin care escaladează pereții canionului nu de dragul priveliștilor și nici ca să facă mișcare, ci fiindcă vrea semnal mai bun pe televizorul portabil. Jina l-a sărutat și i-a mângâiat brațul cu degetele; voia să discute cu el, dar nu despre râuri. Unii oameni nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
circ de vară, ci un respiro de toamnă. Trebuie să vezi locurile astea, să le simți tu însăți. Poate că magia stă în importanța tuturor acelora care au trecut înainte, care au trăit și-au murit acolo, dar, îți spun, canionul ăla are un suflet al lui ! Jina a vrut să se întoarcă, să-și mai susțină ideea cu Honolulu - plaje cu nisip alb, băuturi spumoase cu garnitură de ananas - dar sub privirea aia a lui Zach, cuvintele ei ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
filme ! Ghizii știu ce fac. Eu știu ce fac când sunt pe apă. Pe la mijlocul lui septembrie sau mai târziu, apa o să fie scăzută. Bolovanii care fac țăndări o barcă simplă, n-au nici o importanță când vine vorba de-o gabară. Canionul o să fie tăcut, grupurile cu bărci pleacă până atunci. Majoritatea fermierilor se retrag până la primăvara următoare. Și dacă avem noroc ... Dacă avem noroc ce ? Zach i-a dat drumul la mână. Se înțelege c-o să preiau ferma. Așa înțelege, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
documentat pe subiectul gabarelor, a întocmit liste cu exemple de bărci solide pe cursuri de apă cu nivel scăzut, în albi bolovănoase, s-a interesat și cât de manevrabilă e ambarcațiunea după ce cobori vâslele grele în apă. A întocmit harta canionului pe care avea să-l străbată. În ciuda popularității în creștere, coridorul de pe râul Salmon era, în continuare, un spațiu izolat, o ascunzătoare de neegalat pentru pustnici, infractori, genii și fantome. Dincolo de Lantz Bar, cărarea de uscat părăsea râul. La câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
era, în continuare, un spațiu izolat, o ascunzătoare de neegalat pentru pustnici, infractori, genii și fantome. Dincolo de Lantz Bar, cărarea de uscat părăsea râul. La câțiva pași după plajele cu nisip alb unde navigatorii își așezau corturile, golfurile dispăreau în canioane inaccesibile și o persoană, dacă voia sau trebuia, putea să întoarcă spatele familiei și prietenilor și să-și încropească un culcuș alături de urșii americani. Malurile râului și munții vibrau practic datorită sufletelor tuturor celor care aleseseră sălbăticia; câțiva dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
care o lua încet în josul râului, oprindu-se, din când în când, să mai caute aur prin bancuri de nisip sau prin pâraiele care se desprindeau în laterale. Uneori, din lemnul bărcii, își construia o colibă și petrecea iarna în canion; alte ori vindea ambarcațiunea pe cât putea și primăvara se întorcea în Salmon City, gata s-o ia de la capăt. McKay a coborât râul de douăzeci de ori, ceea ce, pentru anul 1872 și ținând cont că mergea cu un sicriu, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Salmon, aducând cu ei orhidee calypso pe care le vindeau cu opt cenți bucata. Până la sfârșitul zilei, câștigau destui bani cât să cumpere un cadou pentru Ziua Mamei. La cincisprezece și treisprezece ani, cei doi băieți trăiau practic singuri în canion. Zach jura că-i auzise de câteva ori, luptându-se cu săbii de jucărie, din lemn, și țipând. Deși familia Killum dispăruse demult. Zach nu vorbea niciodată despre lucrurile pe care le auzise - nu pentru că i-ar fi fost jenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
zilnic. Nimeni nu ți-a cerut să renunți la ea, i-a atras atenția Mary pe un ton scăzut. E vorba de-o vacanță, Jina. Excursiile astea durează, cât, o săptămână ? Zbori cu avionul pân-acolo, stai cu cortul în canion, apoi te întorci tot cu avionul. Voila. Jina a luat tava cu shish kebab. A ignorat fețișoara imploratoare a lui Danny și roșeața ochilor generată de cititul tuturor revistelor alea nenorocite. Reviste care începuseră să-și facă apariția de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
la unul dintre capetele podului de la Horse Creek, a continuat Zach povestea. De el ne-au zis vânătorii ăia. Allen era mai râu decât urșii pe care-i vâna. S-a sinucis în cabană. Uneori asta pățești când stai în canion. Ce ? Înnebunești ? Zach a dat din cap. Faci cunoștință cu cine ești tu de fapt. Bărbatul i-a arătat pictogramele indiene de pe povârnișul de deasupra Legend Creek-ului. În Maryland, copiii de școală generală sărbătoreau Ziua Recunoștinței prinzându-și pene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Recunoștinței prinzându-și pene în păr și pictându-și tomahawk-uri din carton. Cartea de la bibliotecă despre miturile creaționiste ale amerindienilor era întotdeauna acolo și tocmai din acest motiv Jina știa că Nez Percé, primii oameni care au populat acel canion, în urmă cu zece mii de ani, erau convinși că ei se formaseră din inima unui monstru. După ce monstrul a devorat aproape toate animalele, Coiotul l-a ucis sărindu-i pe beregată și tăindu-i inima din piept. Coiotul a tranșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ca Dumnezeu să-ți spună ce să gândești, fie nu mai crezi în nimic. Eu am ales a doua variantă. Am întâlnit câțiva dintre zmeii ăia din Sierra Club și crede-mă că sunt duși cu capul de-atâtea droguri. Canionul ăsta nu-i pe moarte. Nimeni nu omoară lupii cât să-i extermine. Nici un puștan de douăj’ de ani, cu codiță la spate și papuci în picioare, n-o să mă convingă pe mine că barajele de pe Snake omoară somonii. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de mâneca lui Drew. Bărbatul i-a zâmbit. Problema o reprezintă oamenii, i-a dat înainte Drew. Nu putem să facem un pas fără să distrugem ceva. Eu nu pot să vorbesc în numele celorlalte firme, dar personal țin ca acest canion să rămâne intact. Lăsăm locul așa cum l-am găsit. Ne străduim să nu avem nici un impact asupra mediului. O să vedem și ceva sălbăticiuni ? l-a întrebat Mary și Alice i-a auzit tremurul din voce. Lui Mary i se făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Drew s-a întors către Mary. Aproape întotdeauna vedem câte-o căprioară sau vreun elan, lupi și urși dacă avem noroc. Rareori, Cal Shroeder iese și el din scobitura lui. Oamenii sunt cele mai sălbatice creaturi din câte există în canion. Charlie a prins viață. Da ? Există o cărare în Black Canyon. Întotdeauna îi avertizez pe oameni să n-o ia pe-acolo, a spus Drew. La capătul ei e o femeie, Pearl. Are un băiat retardat, iar ea îl protejează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
oficial, decât de la Arctic Creek încolo, dar dealurile erau deja așezate în formație, aplecate peste râu. Ca niște vulturi care-așteaptă răbdători. Au plutit în continuare și-au pătruns în tărâmul umbrelor. N-aveau să mai vadă soarele decât după ce pereții canionului aveau să se micșoreze, aproape de Barth. După încă aproape doi kilometri, au ajuns la Arctic Creek. Casa familiei Smith era sus, pe stânga, iar Salmon Falls mugea la mică distanță, dincolo de ea. Spuma albă a râului era proiectată mult în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
zi-mi tu mie dacă vezi pe unde-am putea să punem picioru’ ? Dacă trecem cu barca direct, doar împinși de apă, suntem dincolo doar în câteva secunde. Și-am terminat povestea. Jina s-a uitat dincolo de cataractă, către deschiderea canionului, la monoliții de abanos de șaizeci de metri înălțime, care se ridicau verticali de-o parte și de cealaltă a apei. Unul după altul, cum spuneau navigatorii, iar Zach era fericit. N-avea nici un sens să-l supere; era esențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
aruncând-o într-o parte. De-aici pân’ la Barth e numai apă liniștită. Poți să te mai bălăcești o dată. Zach și Jina s-au sărutat o vreme, apoi s-au desprins din ochiul de apă. Au plutit prin capodopera canionului - dealuri din granit negru ca tăciunele, punctate, din când în când, de câte-un cuib de vultur: o pasăre curajoasă instalată într-un culcuș îngust. Zach se așezase pe marginea gabarei și-și vântura picioarele prin apă. Jina stătea întinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
puterea care-i mai rămăsese în brațe, a escaladat o crevasă îngustă. I s-a părut c-au trecut ore ca să ajungă în vârful colinei și să coboare pe partea cealaltă. Când a ajuns dincolo, acolo unde, în sfârșit, pereții canionului se retrăgeau, malul era pustiu. Jina a țipat după Zach: un sunet înfiorător în capătul canionului, o rugă pe care nimeni n-a ascultat-o. Femeia a mai strigat o dată - era hotărâtă ca la sunetele naturii să adauge și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
c-au trecut ore ca să ajungă în vârful colinei și să coboare pe partea cealaltă. Când a ajuns dincolo, acolo unde, în sfârșit, pereții canionului se retrăgeau, malul era pustiu. Jina a țipat după Zach: un sunet înfiorător în capătul canionului, o rugă pe care nimeni n-a ascultat-o. Femeia a mai strigat o dată - era hotărâtă ca la sunetele naturii să adauge și ceva omenesc. Jina a căzut în genunchi acolo unde credea că-l văzuse pe Zach, și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]