187,863 matches
-
întrețineri și reparații, de opririle tehnologice și accidentale. Pentru calculul capacității de producție în industria conservelor de legume și fructe se folosesc următoarele formule de calcul: A Conserve sterilizate: A1. verigă de productie - autoclavul C=K I Ț d C= capacitate anuală K = mărimea caracteristicii tehnico productive I = indicatorul intensiv ( ț/m 3 24 ore) 90 este variabilă, chiar în condițiile unei alimentari ritmice, fiind determinată de structură sortimentului și de tipul de ambalaj. Td =timpul maxim disponibil. Capacitatea de producție
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
d C= capacitate anuală K = mărimea caracteristicii tehnico productive I = indicatorul intensiv ( ț/m 3 24 ore) 90 este variabilă, chiar în condițiile unei alimentari ritmice, fiind determinată de structură sortimentului și de tipul de ambalaj. Td =timpul maxim disponibil. Capacitatea de producție a autoclavului , verigă conducătoare a secției de conserve sterilizate se determina ținând seama de mai mulți factori caracteristici fabricației: formulă de sterilizare încărcarea utilajului tipul ambalajului opririle tehnologice timpul necesar pentru încărcare, descărcare utilaj timpul necesar efectuării operațiilor
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de sterilizare încărcarea utilajului tipul ambalajului opririle tehnologice timpul necesar pentru încărcare, descărcare utilaj timpul necesar efectuării operațiilor de curățire și dezinfecție a secției. A 2. verigă de productie prăjitoare de legume Mașini de închis cutii C=q Td C= capacitate anuală(ț) q= producție maximă(ț/24 h) Td=fondul disponibil de timp B. Pastă de tomate: Verigă de productie -instalație de concentrare C=(24-tț) K I Td Tț = timp de spălare 9ore/zi; K=numărul instalațiilor de același tip
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
ț) q= producție maximă(ț/24 h) Td=fondul disponibil de timp B. Pastă de tomate: Verigă de productie -instalație de concentrare C=(24-tț) K I Td Tț = timp de spălare 9ore/zi; K=numărul instalațiilor de același tip; I= capacitatea instalației (ț/oră); Td= timpul disponibil; Aplicarea acestor relații în calculele de capacitate se face diferențiat, în funcție de specificul activității de fabricație. 91 LUCRAREA 15 STABILIREA REȚETELOR DE FABRICAȚIE PENTRU CONSERVE Pentru dulceața La stabilirea rețetei de fabricație se ține seama
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Pastă de tomate: Verigă de productie -instalație de concentrare C=(24-tț) K I Td Tț = timp de spălare 9ore/zi; K=numărul instalațiilor de același tip; I= capacitatea instalației (ț/oră); Td= timpul disponibil; Aplicarea acestor relații în calculele de capacitate se face diferențiat, în funcție de specificul activității de fabricație. 91 LUCRAREA 15 STABILIREA REȚETELOR DE FABRICAȚIE PENTRU CONSERVE Pentru dulceața La stabilirea rețetei de fabricație se ține seama de: -procentul de zahar adăugat,este stabilit în general la 70%; proporția de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
ambalaje, agenți termici etc.) precizate în procesul tehnologic. Schemă tehnologică reprezentarea grafică a operațiilor procesului tehnologic, a materiilor prime și auxiliare, a produselor finite sau intermediare, într o schemă Utilaje părți din instalație care sunt prevăzute cu dispozitive în mișcare Capacitate de productie - posibilitatea de a se produce o anumită cantitate de produse, într-un proces tehnologic. Bilanț de materiale - transformările cantitative suferite de materiile prime în procesul tehnologic. Fișa postului - document ce cuprinde în detaliu activitățile pe care urmează să
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Rogoz, Maria-Silvia 2005-Igienă și securitatea produselor alimentare în contextul integrării României în Uniunea Europeană; 41. Rogoz, Maria-Silvia, 2005 Igienă și securitatea produselor alimentare în contextul integrării României în Uniunea Europeană, Direcția publicații ASRO; 42. Rotaru, V. & COLAB, 1976 - Căile de uitlizare a capacității din producție în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucurețti,; 43. Segal, B. & COLAB.1984- Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed.Ceres, București; 44. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor cu pulpa, Îndrumări tehnice, MAIA. 45. Segal, B., 1977
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
uscare a legumelor rădacinoase................................................................. ....................................... 79 80 LUCRAREA 13 Conservarea produselor din carne și pește....................................... 1.Analiza conservelor de carne în suc propriu...................................................................... 2.Analiza conservelor de pește și a icrelor............................................................... 81 88 81 LUCRAREA 14 - Fișa de documentare privind calculul capacității de producție în industria conservelor.................................................................. ......................................... 89 90 LUCRAREA 15 - Stabilirea rețetelor de fabricație pentru conserve..................... GLOSAR DE TERMENI......................................................... .................. SOLUȚII ..................................................................... ......................... 91 99 100 102 BIBLIOGRAFIE................................................... .................................. 108 EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
strict profesional și financiar, când a devenit compania ta viabilă și apoi de mare succes? CGM: Viabilă a devenit imediat de la Înființare dacă numărăm pe cei cărora le-am dat o pâine. O treaptă superioară a viabilității a constat În capacitatea de a efectua cercetări nelegate direct de reciclare, și de publicare a unui ‘Newsletter’ propriu care din 1987, deci după 23 ani de la Înființare, este trimis și astăzi de patru ori pe an la circa 15-20,000 ortodonți din Întreaga
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
lui au aceeași seninătate și aceeași fascinantă culoare gri, iar frazele din literatura pe care continua să o scrie nu s-au stricat nici ele, nu înregistrează nimic din ticăloșie, dimpotrivă, parcă sunt mai puternice și mai expresive, cameleonismul acesta, capacitatea aceasta de a disimula, de a se distanța în literatura sa de adevărul său ca persoană îl umplu de o rafinată plăcere, el nu se deosebește de oamenii obișnuiți, nimeni nu poate ghici, privindu-l, cine este de fapt, cum
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
de altfel, încît m-aș mira foarte mult să se fi găsit cineva care să o fi diagnosticat, toată, răspicat. Pe de o parte sînt bucăți de text care atestă clar un nivel evoluat de gîndire, de imaginare și indiscutabile capacități de exprimare a acestor abilități, de ex., "și-această oră lacomă imploră / cerșește dilatarea clipelor în oră / și înmiirea clipelor din clipă / ca rodul ei să fie și risipă", dar pe de altă parte - și asta se întîmplă mai des
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
de pildă, de nivelul romanului Orbitor al lui Mircea Cărtărescu. Alex. Ștefănescu, în prefața ediției din 2006, apreciază fără rezerve "îndrăzneala artistică" a scriitorului, face referințe la Augustin Buzura (în modul de înțelegere a sufletului feminin) și Nicolae Breban (în capacitatea de a influența relațiile umane) și ajunge la concluzia că "numai Dan Stanca, dintre prozatorii români de azi, poate declanșa asemenea furtuni estetice în sufletul bietului cititor". Eu sunt un astfel de biet cititor șocat de viziunile hidoase din acest
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
Scrisul Românesc”, Craiova, 1993, p. 246-255). Eseul convine de minune moralei și nu filosofiei, mai ales a celei cu sistem, cu ordine, logică și dimensiune demonstrativă. Undeva, Paler se recuză a fi devenit profesor, avocat sau filosof. Scrie: “Filosofia cere capacitate de a gândi sistematic. Or, eu sunt un dezordonat din naștere, destinat să rămână un diletant. Singura mea specialitate e să bat câmpii și să perseverez pe drumuri Înfundate. Încât nu pot da vina pe alții, pentru ce nu am
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
spre epocile „revolute” din istoria Euterpei, preferințele sale - în funcție de repere - ghidându-se spre creația neoclasică, clasică sau romantică. Formulele recente sunt încă greu accesibile. Înțelegând fundătura, unii artiști au încercat gesturi reparatorii, care să inducă o apropiere de rigorile și capacitățile de „tolerare” ale beneficiarilor. După părerea mea, în mare măsură, ceea ce încearcă postmodernismul ține de această intenție de redobândire a unui contact susținut și extins între autor și destinatar, prin operă. Identific, pornind de la aceste considerente cadru, două dimensiuni ale
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
genera comportament, informație și cultură de alt tip. Este interesant de observat că așa-zisa „creativitate” în interpretare se manifestă de obicei în abaterile (personalizate) față de o lectură standard a unui text muzical. Esențialmente, în această cultură de text muzical capacitatea creativă a interpretului este drastic limitată, ea acționând în zone superficiale de performanță. Evident, aportul de trăire (mai degrabă de tip emoțional-adjectival) subîntinde orice act de comunicare (intersubiectivă). Dar se pune și vom pune cu precădere problema adâncirii unui sens
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
mai degrabă de tip emoțional-adjectival) subîntinde orice act de comunicare (intersubiectivă). Dar se pune și vom pune cu precădere problema adâncirii unui sens activ lărgit al performanței muzicale privind implicarea persoanei (interpretului) în acest proces, care trebuie dezvăluită în plenitudinea capacităților sale formative: volitive. Ne vom aplica asupra elementelor care țin de acest aspect configurativ al enunțului muzical, din perspectiva Logicilor unor Lumi (muzicale) Posibile (în curs de definire). Orice fragment muzical (sonor) se configurează în funcție de parametrii ce-l definesc și
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
de ordine, în acțiune (formativă): adică de „rostire” într-o Logică alta decât cea din Lumea noastră de producători și „consumatori” de artă a sunetului. În consecință, educația muzicală va trebui să se aplice (și vom vedea cum) asupra mentalului, capacității generative de limbaj (definit în logica respectivă) a actanților, iar cele dinainte dezvoltate privind jocul (muzical), match-ul și altele nu au făcut decât să schițeze în principiu ordini la care vom face acces în etape, privind Universurile (de limbaj) în
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
mai stabile în vivo. Incorporarea mai ușoară a medicamentului se explică prin existența macromoleculelor polare de surfactant cuplate cu nanoparticulele magnetice, acestea alcătuiesc o microrețea filamentară ce favorizează prin existența ei înglobarea moleculelor de medicament. Studiul efectuat a urmărit determinarea capacității unui ferofluid pe baza de magnetita, având ca surfactant oleatul de sodiu, de a încorpora diclofenacul sodic, verificarea stabilității complexului ferofluid- medicament și monitorizarea eliberării substanței medicamentoase din complexul medicamentos. În urmă experimentelor realizate, cu diferite diluții ale aceluiași ferofluid
EXPERIMENTARI IN VITRO PRIVIND COMPLEXAREA UNUI FEROFLUID CU MEDICAMENTE by STEFANICA CAMARUT () [Corola-journal/Science/84119_a_85444]
-
ale aceluiași ferofluid (FF1/2, FF1/4, FF1/8), s-a constatat că se poate obține un complex medicamentos magnetic, format din diclofenac sodic și ferofluidul apos pe bază de magnetita având că surfactant oleatul de sodiu. Ferofluidul apos prezintă capacitatea de a lega temporar diclofenacul sodic și de a-l elibera în timp. Desorbția diclofenacului sodic din complexul ferofluid-diclofenac sodic a avut o evoluție de ansamblu crescătoare, aceasta fiind adecvată utilizării complexului medicamentos magnetic în vivo. S-a constatat experimental
EXPERIMENTARI IN VITRO PRIVIND COMPLEXAREA UNUI FEROFLUID CU MEDICAMENTE by STEFANICA CAMARUT () [Corola-journal/Science/84119_a_85444]
-
cu acid acrilic (ĂĂ). După îndepărtarea urmelor de monomeri nereacționați eșantioanele obținute au fost supuse unor teste de umflare în mediu apos la diferite valori ale pH- ului. S-a studiat astfel una dintre caracteristicile cele mai importante ale hidrogelurilor- capacitatea de a îngloba apă fie sub forma legată, fie liberă în ochiurile rețelei reticulate. Rezultatele obținute au arătat grade de umflare cuprinse între 270 - 1000 % și proprietăți mecanice care permit utilizarea acestor hidrogeluri în ingineria tisulara și că sisteme de
HIDROGELURI RETICULATE PE BAZ? DE POLI(HIDROXI-ETIL- METACRILAT)-pHEMA by ELENA ROXANA NEDELCU () [Corola-journal/Science/84135_a_85460]
-
astrale emanate de personalitatea să lirica, stăpân pe o imensitate de cuvinte urcând pe creste de timp, pentru că nici cu divinitatea nu stă deloc rău. Din arsenalul profesiei de a trăi sacul acela imens care Îi stă la dispoziție proband capacitatea de a cerne binele de rău, certitudinea de amăgire Poetul a ales să esențializeze sentimentele care Îl leagă de Marea lui cea Neagră, visul și iubirea să eterne. Și nu pot să nu mă Întreb ce simte când mintea se
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
îi vor defini și îi vor individualiza personalitatea artistică. Introducerea acestor motive modale noi trebuie să aibă la bază analiza detaliată a motivelor deja existente și presupune o cunoaștere extrem de profundă a spațiului și a contextului modal respectiv, precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum urmează : în improvizația
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de Nyssa, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, în PSB, vol. 30, p. 417; dezvoltarea acestei idei am găsit-o dezbătută pe larg și de J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 105. footnote>. Avem capacitatea de a căuta ce este divin, acesta nefiind departe de nici unul dintre noi; în Dumnezeu trăim, și suntem, și ne mișcăm. Din moment ce dorul după Dumnezeu și dorința spre bine sunt așezate de El în umanitate, ori de câte ori sufletul alege liber relația
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
ai cosmosului, conferind binecuvântare sfântă întregii țesături a existenței create a lui Dumnezeu. Pentru Sfântul Grigorie, dinamismul methousiei transformă progresiv persoana, chiar începând cu viața aceasta, dar în special în viața din Împărăția cerurilor. În viața aceasta, μετουσία sporește progresiv capacitatea ființelor umane de a urma Infinitul, adâncindu-le prin aceasta dorința de acest Infinit. Din acest motiv a fost adusă la existență natura rațională, anume pentru ca de bogățiile și darurile divine să se împărtășească și omul - coroana și regele creației
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
de fațadă, ci cunoașterea lui Dumnezeu și urcușul în virtuți și în viața duhovnicească este o realitate interioară ce nu se face decât în Dumnezeu. footnote> și reciprocitatea. În actul dăruirii, persoana participă la atributele divine de putere, generozitate etc. ; capacitatea de a participa, ne amintește Harrison, „este un dar, un dar al lui Dumnezeu ... în și printr-o situație particulară”<footnote Verna E. F. Harrison, „Poverty, Social Involvement and Life in Christ ...”, p. 151-164. footnote>. Alegem să acceptăm acest dar
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]