3,764 matches
-
patriarhii - reprezintă dovada că meșterul care a pictat frescele era moldovean și interpreta prin propriile simțăminte evenimentele și tradițiile creștine din arta bizantină. Astfel de compoziții au fost tratate în toată lumea creștină, cea mai cunoscută fiind fresca lui Michelangelo din Capela Sixtină de la Vatican. La Voroneț, tratarea temei biblice este mai bogată, mai plină de imaginație, prin armonia coloritului în care predomină albastrul de Voroneț - care a rezistat intemperiilor, culoare a cărei formulă de obținere reprezintă o enigmă încă neelucidată. Tonurile
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
o viață, ei beneficiind în prezent de serviciile oferite de Adăpostul de Zi și de Noapte pentru Copiii Străzii din cadrul instituției amintite. Festivitatea a fost organizată de către angajații adăpostului, iar slujba religioasă a fost oficiată de către preotul Alin Cuza, la Capela Ecumenică din incinta D.G.A.S.P.C.T. La masa festivă o contribuție importantă a avut-o Societatea „Hilfe für Kinder” prin doamna Mechtild Gollnick. MONICA DIANA MITROI Concursul „Floare de colț” l Un premiu întâi a revenit Timișului În cursul acestei
Agenda2005-23-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283775_a_285104]
-
era neașteptată pentru că omul bolea demult, o luă totuși prin surprindere. Încă cineva care își închisese ultima pagină a cărții vieții... Înmormântarea va fi poimâine” - adăugase cealaltă și apoi tăcură amândouă până la destinație. Destinație? - chicoti zeflemitor gândul... Când intrase în capela în care mai erau două sau trei persoane, cu florile sale preferate - crizantelele aurii - în mână, privirea îi rămase fixată asupra fotografiei așezate pe marginea sicriului. Din ea, zâmbea un chip luminat din plin de razele soarelui strecurate prin ușa
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
prin geamul de sticlă al frigiderului aplicat pe sicriu și pe chipul celui mort i se păru că observă o ciudată expresie de severitate și hotărâre, la fel ca aceea pe care o observase pe chipul arhanghelilor pictați pe pereții capelei. Ca și cum cel plecat, se hotărâse să păstreze doar pentru sine secretul unei sarcini importante și doar de el știute, pe care avea a o duce la îndeplinire undeva, cândva, într-un mod ce scăpa înțelesului. Și contrasta atât de mult
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
îndeplinire undeva, cândva, într-un mod ce scăpa înțelesului. Și contrasta atât de mult cu puținătatea trupului nemișcat... și cu imaginea chipului pe care-l știuse... Se așeză pentru scurt timp pe un scaun. Nu erau decât câteva persoane în capelă. Bătrâna de alături, despre care își dădu seama că o cunoștea din vedere ca fiind rudă cu decedatul, intră imediat în vorbă cu ea. În câteva minute, discuția încropită în șoaptă, alunecă spre propriile ei dureri și neputințe. O privi
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
recunoștință pentru cea de alături. Era, ca și ea... vie. Poate de aceea îi părea mai apropiată, ca și cum amandouă ar fi făcut parte din aceeași familie. Și aceasta, îi era pentru acel moment suficient. Apoi, pentru scurt timp, atmosfera din capelă se animă. Intrase grupul de colegi de serviciu ai văduvei. Aduseseră cu ei o coroană și flori și o bună bucată de timp, s-au ocupat de așezarea ei, a buchetelor de flori și de aprinderea lumânărilor. Observă și la
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
ramuri de palmier. În fundul scenei, pe marginea drumului o femeie înalță creanga de palmier în mâna dreaptă. Aflăm într-o asemenea compoziție un peisaj pictat în perspectivă. Cu vremea, compoziția pitoreasca se îmbogățește. Interesante în această privință sunt mozaicurile din Capela Palatină și din Bazilica de la Betleem (sec. XI). În Serbia și Macedonia, și anume din secolul XIV până în secolul XVI, pictorii s-au inspirat din exemplele bizantine. Păstrează totuși, mai totdeauna, motivul oriental al celor doi copii care, unul lângă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
anume din secolul XIV până în secolul XVI, pictorii s-au inspirat din exemplele bizantine. Păstrează totuși, mai totdeauna, motivul oriental al celor doi copii care, unul lângă altul, își întind mantalele în calea lui Iisus Hristos. Pictura în mozaic din Capela Palatină la Palermo (sec. XII) stă la originea compozițiilor pitorești din Serbia își păstrează, la rândul ei, note vechi din monumentele secolelor VI-XI. Scena este încadrată într-un peisaj de dealuri, zugrăvite în stânga, un palmier apare lângă zidul de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
mărturisire”; ,, Mă urlă lupii! Haita e vicleană -/ Mâna fecioarei mângâie o rană”... Frumoase, cutremurător de frumoase, dacă le privești de la distanță -, unele dintre sonetele lui Theodor Răpan se vădesc, privite mai îndeaproape, prea carnale, ,,biftekuri” asemenea frescelor lui Michelangelo din Capela Sixtină, care - dând prea mare, excesivă atenție anatomiei personajelor, aspectului lor fizic deloc marcat de Duhul Sfânt, tehnicii impecabile de conturare a lor - sfârșesc prin a da senzația că nu au nimic, absolut nimic din spiritul Sfintelor Scripturi. Michelangelo și
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
vibrând de energie, dinamism și vitalitate celestă -, scriitorul de altitudine stelară Corneliu Leu este îmbrăcat - în visul meu -, abia acum îmi dau seama, în același sacou de un alb imperial, pe care l-a purtat în acel octombrie al sfințirii Capelei icoanelor pe sticlă de pe hotarul Casei cu Lei, din Poiana Țapului, cartier al stațiunii balneare Bușteni, de sub genele înmărmurite în mister ale Munților Bucegi, ale Sfinxului și Dochiei din Carpații noștri Meridionali, punct încărcat cu energii pozitive tămăduitoare, descuind porți
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
prieten Cornel Diaconu. Unii dintre noi care am avut posibilitatea și care ne aflam în capitală pe data de 27 decembrie 2014, l-am însoțit pe Cornel, împreună cu soția și fiul, până în pragul porții dintre cele două lumi când, în capela Crematoriului ,,Vitan Bârzești” din București, luat de mâna Atotputernicului a fost călăuzit spre lumea veșniciei. Dar nici acolo nu este singur; acolo îl aștepta Adrian Păunescu, poetul nemuririi neamului nostru, pe care el l-a plâns atât de mult și
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
Actrița Margareta Pogonat-Caliopi a murit duminică la vârsta de 81 de ani, după o lungă suferință, a declarat pentru Agerpres fiica acesteia, Maria Anca Rusescu. Trupul neînsuflețit va fi depus la capelă Cimitirului Iancu Nou - Balaneanu din București, iar înhumarea va avea loc marți, la ora 12.00. Actrița Margareta Pogonat s-a născut la 6 martie 1933, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959
A murit actrita Margareta Pogonat [Corola-blog/BlogPost/93520_a_94812]
-
oraș domnesc, loc unic sub soare” (Georgeta-Jeanina Țene), „o treaptă spre cer” (Neagu Udroiu), „oraș domnesc” (Claudiu Voiculescu), „vatră ortodoxă poziționată geografic aproape de centrul României, vatră a românismului pur și nemuritor”. (Eugen Petrescu). Alte repere, precum drumurile, apele, florile, pădurile, Capela, Zăvoiul, Cetățuia, Muzeul Satului, Muzeul Județean, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”, Casa „Anton Pann”, hidrocentralele, clima blândă, oamenii calmi și primitori - toți și toate pot fi cunoscute numai printr-o lectură atentă, filă cu filă, a cărții și vizitând acest miraculos
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
scrâșniră pe pământul bătătorit. Edificiile zidite lăsaseră locul unei mulțimi de cocioabe din lemn, care străjuiau drumul spre Roma asemenea unei gloate de cerșetori zdrențăroși. Doar din când În când, monotonia peisajului era Întreruptă de umbra mai masivă a vreunei capele, ori de spațiile deschise ale unor podgorii și ogoare. De acum, luminile de pe Ponte Vecchio rămăseseră o amintire și bezna cea mai deplină domnea asupra Întregului cartier, Îmblânzită numai de nimbul lunar. În timp ce Înaintau prin tenebre, Dante simțea o prezență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
maestre Iacopo? Era cu adevărat cel dintâi mozaicar din Italia? Celălalt lăsă să se scurgă câteva momente Înainte să răspundă. — Ambrogio era cu siguranță un maestru În arta lui. Însuși Bonifaciu Îi conferise Însărcinarea de a decora În mozaic pereții capelei sale sepulcrale, la San Pietro, spuse el sec. — Dar dumneata nu Îi aprobai stilul, nu-i așa? — Vremurile se schimbă, messer Durante. Din Franța sosește o manieră nouă. Meșterul Ambrogio era Încă legat de cea bizantină, de repetarea obstinată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-se de-a lungul peretelui. Lângă poartă trecu pe lângă un grup de femei. Dante, care Îl urmărea cu privirea din adăpostul său, aruncă În treacăt o privire asupra lor. Atunci o văzu, pe jumătate ascunsă Înapoia unei coloane dintr-o capelă laterală. Era Învăluită Într-un lung veșmânt din bumbac turcoaz și purta pe chip una din acele măști din bumbac pe care multe nobile doamne o purtau pe afară, pentru a se feri de praf. Dar Îi fusese suficientă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o privire prin ușa deschisă a unei biserici de pe o străduță ca oricare alta dând din via Cavour, zărești deodată pe Moise al lui Michelangelo, iar alături de statuie pe Fellini desenând ceva într-un carnețel? Și-apoi Collosseum-ul, Via Appia, Capela Sixtină, „Stadio Olimpico”, Roma-Napoli I-I, Cinecittâ, Claudia Cardinale, etc, etc. Cum se vor descurca bunii noștri călugări moldoveni, chit că se află în secolul al XVII-lea, printre atâtea capodopere și crime? Dar să nu anticipăm. Metodiu și Iovănuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
formule numai de el știute către vreun bondar năucit de sapientia himenopteră a bătrânului. N-avea un instinct artistic deosebit ca înaintașii săi Nicolae al V-lea, Sixtus al IV-lea, sau Leo al X-lea, vertijul de culori din Capela Sixtină provocându-i, de pildă, doar o persistentă migrenă. Un părinte însărcinat cu ștergerea prafului l-a descoperit sforăind în inestimabila bibliotecă. Compensa însă totul printr-un amestec excepțional dozat de viclenie și seninătate, cum, vorbind de personalitățile laice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a spus că numai Satana bărbierește cu mâna stângă. Asta i-a mai lipsit! I-au tras nenorocitului o bătaie soră cu moartea, apoi l-au alungat din sat. L-au găsit a doua zi la marginea păduricii, în dosul capelei. S-a spânzurat, pentru că ăla era al șaptelea sat unde pățea la fel. Nimeni nu s-a atins de el, așa că după-amiază ciorile bisericii începuseră deja să se înfrupte din carnea lui. Iar noi, copiii, am împușcat ciorile cu pistoalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ca atunci cînd puștoaicelor, după Îmbrățișări amoroase, li se Înfundă urechea de bătăile repezi ale inimii. La Început florile fură azvîrlite una cîte una, apoi În buchete, apoi jerbele trimise din mînă-n mînă, ca la o clacă de flori, de la capelă pînă-n zona cimitirului săracilor, unde brusc se răreau crucile și unde lespezile de granit și monumentele de bronz luau locul Însemnelor de piatră și al crucilor de lemn putred. Și nimeni nu va ști vreodată ce anume Îi va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
În pîntece Îi Înflorea, ca dintr-un bulb, o necunoscută plantă otrăvitoare. Enciclopedia, Într-unul din paragrafele finale, relatează și despre desfășurarea ceremonialului Înmormîntării, numele preoților care i-au cîntat Prohodul, descrierea coroanelor, lista celor care l-au Însoțit de la capelă, numărul lumînărilor aprinse pentru sufletul lui, textul ferparului din Politika. Discursul ținut de Nikola Bešević, vechiul lui coleg de la Direcția de cadastre („Tovarășul Djuro a slujit patria cu cinste atît Înainte de război, apoi În timpul ocupației, cît și după război, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
administrativ, unde au mai funcționat primari din Fruntești și notari. Gheorghe Sterian moare la Viena, în 1891. A fost adus în țară și înmormântat în grădina curții, alături de fratele său, acolo unde era, sau mai târziu a fost înălțată, o capelă. Carul mortuar a fost întâmpinat de elevii școlii, organizați de învățătorul Gheorghe Postoi și de oamenii din sat, la poarta țărnii dinspre nord. Toată averea - moșiile cu tot inventarul, banii depuși în bănci, construcțiile, anexele, morile, hanul, toate au rămas
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slujit între 1932-1961. Lângă biserica veche din lemn, se construiește alta, tot prin contribuția locuitorilor, dar și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Filipeni, care are înscrise ca proiecte la măsura „Reabilitarea patrimoniului istorică și ecumenic” următoarele: 1) Construcția de capele mortuare pe lângă fiecare biserică; 2) Construcția unui monument al eroilor în satul Lunca; 3) Construcția unei biserici în satul Fruntești; 4) Finalizarea lucrărilor la instalația de alimentare cu apă și încălzire a bisericii din Lunca care are hramul la 8
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a simțit nevoia existenței unei biserici cu preoți și diaconi care să deservească curtea boierească și satul Filipeni, transformat în sat dependent și satul nou întemeiat Slobozia. De altfel, pe la curțile boierești mari exista, dacă nu o biserică, măcar o capelă, un paraclis, pentru nevoile spirituale ale proprietarilor, care erau datori - o datorie morală - să facă biserică și pentru sat, deși avem destule cazuri în care satul i-a făcut sigur biserică. Când moșia Filipeni a rămasă Mariei Dumitrăschioaie (Rosetti) a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a trecut la repararea capitală și refacerea bisericii prin prelungirea navei printr-un pronaos. Scândurile de la exterior au fost îndepărtate, părțile putrede au fost îndepărtate, pereții au fost șipcuiți și tencuiți, iar prelungirea s-a realizat din cărămida scoasă din capela lui Sterian. De asemenea, deasupra pridvorului a fost înălțată o turlă, probabil cea luată tot de la fosta capelă. Din această cauză, o parte dintre credincioși au fost nemulțumiți pe motiv că biserica s-a abătut de la canon, de la planul unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]