1,594 matches
-
investițiile străine directe în România erau de ordinul sutelor de milioane de dolari, depășind doar accidental aceste valori. Volumul mic al investițiilor străine directe în economia românească se datora, în parte, rezistenței politice și administrative pe care noua clasă de capitaliști români o opunea ofensivei capitalului european, în parte lipsei de interes a capitalului european pentru o economie puțin dezvoltată, cum este cea românească, în condițiile angajării pe scară largă în alte economii în plină dezvoltare, precum cele sud-americane sau asiatice
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca urmare a dorinței capitalului străin de a prelua nu doar piața internă românească, ci și conducerea economiei românești. Pentru aceasta, capitalul străin trebuie să provoace schimbarea sistemelor de distribuție din economie și societate, construite cu atâta trudă de noii capitaliști români. Or, schimbarea sistemelor de distribuție echivalează cu reorganizarea întregii societăți. Ca în cazul oricăror sisteme de distribuție, bătălia principală se poartă pe teren politic. În această confruntare, capitalul străin dispune de susținerea politică occidentală, în vreme ce capitaliștii autohtoni se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
trudă de noii capitaliști români. Or, schimbarea sistemelor de distribuție echivalează cu reorganizarea întregii societăți. Ca în cazul oricăror sisteme de distribuție, bătălia principală se poartă pe teren politic. În această confruntare, capitalul străin dispune de susținerea politică occidentală, în vreme ce capitaliștii autohtoni se pot baza doar parțial pe susținerea politică venită din partea politicienilor români, vulnerabili la cererile politice externe și la legitimarea pe care o pot obține din partea instituțiilor internaționale și a opiniei publice occidentale. În această confruntare, clasa capitaliștilor autohtoni
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în vreme ce capitaliștii autohtoni se pot baza doar parțial pe susținerea politică venită din partea politicienilor români, vulnerabili la cererile politice externe și la legitimarea pe care o pot obține din partea instituțiilor internaționale și a opiniei publice occidentale. În această confruntare, clasa capitaliștilor autohtoni este lipsită de șanse reale de câștig și, în consecință, România va suferi o nouă transformare, rezultat al unei noi tranziții - de integrare în economia și societatea europene. Cu aceasta ocazie, un nou grad de libertate apare în edificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
PIB. Acești bani sunt depuși în depozite etc. în sistemul bancar internațional și finanțează dezvoltarea economiilor deja dezvoltate. Toate aceste sume, identificabile mai mult sau mai puțin din surse publice, nu reprezintă, însă, decât vârful aisbergului. Căci noua clasă de capitaliști români exportă capital în loc să-l importe. Pe de o parte, pentru a-și pune la adăpost avuția personală de pericolele pe care le implică potențialele acuzații de corupție și de împovărătorul și imprevizibilul sistem fiscal românesc, noii capitaliști români au
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
clasă de capitaliști români exportă capital în loc să-l importe. Pe de o parte, pentru a-și pune la adăpost avuția personală de pericolele pe care le implică potențialele acuzații de corupție și de împovărătorul și imprevizibilul sistem fiscal românesc, noii capitaliști români au preferat să-și exporte veniturile în paradisuri fiscale din lumea dezvoltată sau să le valorifice prin investiții făcute, de asemenea, în Occident. Pe de altă parte, pentru a câștiga respectabilitate, unele dintre cele mai mari firme românești s-
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din lumea dezvoltată sau să le valorifice prin investiții făcute, de asemenea, în Occident. Pe de altă parte, pentru a câștiga respectabilitate, unele dintre cele mai mari firme românești s-au transformat în simple sucursale ale unor firme întemeiate de capitaliștii români în Europa dezvoltată. Rompetrol, de exemplu, una dintre cele mai mari firme românești deținute de un capitalist român, se află, teoretic, în proprietatea unei firme înființate de un capitalist român în Olanda. Alte mari firme românești au, ca edificiu
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru a câștiga respectabilitate, unele dintre cele mai mari firme românești s-au transformat în simple sucursale ale unor firme întemeiate de capitaliștii români în Europa dezvoltată. Rompetrol, de exemplu, una dintre cele mai mari firme românești deținute de un capitalist român, se află, teoretic, în proprietatea unei firme înființate de un capitalist român în Olanda. Alte mari firme românești au, ca edificiu instituțional, simple „cutii poștale” sau instituții comerciale pur formale, care se întind din insulele Bermude sau Cayman până în
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au transformat în simple sucursale ale unor firme întemeiate de capitaliștii români în Europa dezvoltată. Rompetrol, de exemplu, una dintre cele mai mari firme românești deținute de un capitalist român, se află, teoretic, în proprietatea unei firme înființate de un capitalist român în Olanda. Alte mari firme românești au, ca edificiu instituțional, simple „cutii poștale” sau instituții comerciale pur formale, care se întind din insulele Bermude sau Cayman până în Ciprul de Nord, Isle of Man, Monaco, Luxemburg sau Canada. Iar cu
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lucrează pentru un salariu, adică pentru un preț asociat cumva timpului de muncă pe care îl petrec în producție deservind mașinile. Acest acord paradigmatic a condus la realitatea „ciudată” ca, în ambele sisteme de organizare socială - cel comunist și cel capitalist -, organizarea producției să fie similară. Venind din urmă, comunismul a importat, în consecință, producția industrială din lumea occidentală fără nici un fel de dificultăți. Această particularitate a comunismului nu a creat nici un fel de nedumeriri, deși ele ar fi fost extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spus, întreprinderea industrială, care este o organizare rațională a producerii de bunuri, poate funcționa doar dacă i se oferă un criteriu în raport cu care să raționalizeze producția. Pe urmele lui Karl Marx, Max Weber credea că acest criteriu era introdus de capitaliști și se referea la rezultatul în bani al vânzării produselor, rezultat consacrat contabil ca raport dintre venituri și cheltuieli. De la inventarea bilanțului contabil, la sfârșitul Evului Mediu, și până în zilele noastre, acest criteriu pare a fi definitoriu pentru opțiunea capitalistă
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se referea la rezultatul în bani al vânzării produselor, rezultat consacrat contabil ca raport dintre venituri și cheltuieli. De la inventarea bilanțului contabil, la sfârșitul Evului Mediu, și până în zilele noastre, acest criteriu pare a fi definitoriu pentru opțiunea capitalistă. Nici un capitalist contemporan nu-și investește banii într-o producție care nu îi va aduce profit. Pe vremea lui Max Weber nu păreau să existe alte criterii de raționalizare a producției decât cele capitaliste - adică maximizarea profitului capitalistului -, așa încât Max Weber, care
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru opțiunea capitalistă. Nici un capitalist contemporan nu-și investește banii într-o producție care nu îi va aduce profit. Pe vremea lui Max Weber nu păreau să existe alte criterii de raționalizare a producției decât cele capitaliste - adică maximizarea profitului capitalistului -, așa încât Max Weber, care nu agrea socialismul nici măcar teoretic, a putut identifica cu ușurință organizarea birocratică a muncii industriale cu producția de tip capitalist. Criteriile în raport cu care este optimizată producția, în concepția lui Max Weber, sunt cele pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care nu agrea socialismul nici măcar teoretic, a putut identifica cu ușurință organizarea birocratică a muncii industriale cu producția de tip capitalist. Criteriile în raport cu care este optimizată producția, în concepția lui Max Weber, sunt cele pe care le formulează piața, organizată capitalist, adică în așa fel încât să distribuie capitalul către producătorii de profit la capital. O astfel de modelare simplă a economiei și a relațiilor dintre industrie și piață într-o societate capitalistă este cuceritoare prin caracterul ei rațional, prin numeroasele
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la acești actori, restrânși la elitele economice, ar trebui să mai adăugăm cel puțin încă două grupuri sociale, importante în primul rând prin mărimea lor numerică: muncitorii și țărănimea. Dar rolul lor în procesul de formare a noii clase a capitaliștilor români - elita economică și politică dominantă în perioada tranziției postcomuniste - a fost restrâns la acela de resursă. Noul capitalism românesc s-a născut din confruntarea economică, politică și ideologică a elitelor fostei economii socialiste. La această confruntare, fosta elită politică
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
născut din confruntarea economică, politică și ideologică a elitelor fostei economii socialiste. La această confruntare, fosta elită politică comunistă a participat puțin și doar accidental. Istoriile de succes ale foștilor nomenclaturiști comuniști, de importanță secundară în sistemul politic comunist, deveniți capitaliști ai noii societăți românești, sunt istorii personale. În schimb, confruntarea dintre elitele economice ale fostei societăți socialiste ilustrează o istorie socială semnificativă. Populația și piața bunurilor de consum Tabloul este, în acest stadiu, incomplet. Cele patru mari elite conducătoare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
conform propriei sale afirmații, încă din perioada comunistă, o vreme în care, fiind, succesiv, comandant de navă și reprezentant comercial al României în străinătate, a putut achiziționa o avere semnificativă inclusiv în condițiile tranziției postcomuniste. Cel puțin unii dintre noii capitaliști ai României de după comunism revendică întemeierea propriilor averi personale în această perioadă și pe această piață neagră a economiei socialiste. Știm sigur, de asemenea, că piața neagră a economiei socialiste a luat un avânt excepțional după prăbușirea comunismului, avânt care
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de estimat mărimea averilor care s-au constituit în acest fel, căci lipsește orice sistem de evidență a sumelor care circulau pe piața „gri” și a modului în care ele se concentrau, până la urmă, în proprietatea sau sub controlul unor „capitaliști” informali. Știm însă, din investigațiile polițienești ale unor asemenea capitaliști puși sub acuzare de către sistemul oficial, că valoarea totală a bunurilor confiscate cu acest prilej putea ajunge la sute de mii sau chiar la milioane de dolari, în estimările oficiale
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fel, căci lipsește orice sistem de evidență a sumelor care circulau pe piața „gri” și a modului în care ele se concentrau, până la urmă, în proprietatea sau sub controlul unor „capitaliști” informali. Știm însă, din investigațiile polițienești ale unor asemenea capitaliști puși sub acuzare de către sistemul oficial, că valoarea totală a bunurilor confiscate cu acest prilej putea ajunge la sute de mii sau chiar la milioane de dolari, în estimările oficiale. Mai relevante decât evaluările oficiale sunt însă legendele care circulau
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu privire la capitalismul autohton Dacă lăsăm deoparte modelul ideologic care nu ne folosește la nimic, devine valabilă observația că, dintre toate schimbările sociale care au survenit în perioada de după prăbușirea comunismului, cel mai puțin studiată a fost formarea noii clase de capitaliști români. Este paradoxal, pentru că modul de formare și direcțiile de evoluție ale noii clase a capitaliștilor români au atât implicații teoretice, relevante pentru sociologie și științele economice, cât și implicații practice. O parte a acestora din urmă pot fi extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
observația că, dintre toate schimbările sociale care au survenit în perioada de după prăbușirea comunismului, cel mai puțin studiată a fost formarea noii clase de capitaliști români. Este paradoxal, pentru că modul de formare și direcțiile de evoluție ale noii clase a capitaliștilor români au atât implicații teoretice, relevante pentru sociologie și științele economice, cât și implicații practice. O parte a acestora din urmă pot fi extrem de importante. Noua categorie socială, mai repede și mai eficient decât altele, a achiziționat caracteristicile unei adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politic, să modifice cadrele normative ale economiei și vieții sociale și să-și trimită reprezentanții în cele mai înalte funcții ale administrației și conducerii statului. Tocmai de aceea, este surprinzător faptul că, spre deosebire de alte țări foste comuniste, noua clasă a capitaliștilor români a fost puțin studiată cu mijloace științifice. Și tocmai acest aparent dezinteres al acelui grup social însărcinat cu descrierea lumii și cu construcția concepției despre lume, mă refer la intelectuali, pentru noua clasă socială a facilitat răspândirea în discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tocmai acest aparent dezinteres al acelui grup social însărcinat cu descrierea lumii și cu construcția concepției despre lume, mă refer la intelectuali, pentru noua clasă socială a facilitat răspândirea în discursul cotidian și politic a unei vaste mitologii cu privire la noii capitaliști români, modelată cel mai adesea pentru a satisface interese politice imediate sau paradigme ideologice, motivate, de asemenea, cu prioritate politic. În opinia publică, noii capitaliști români sunt identificați și explicați, simplist și revendicativ, drept „hoți”. Sondajele de opinie ilustrează copios
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socială a facilitat răspândirea în discursul cotidian și politic a unei vaste mitologii cu privire la noii capitaliști români, modelată cel mai adesea pentru a satisface interese politice imediate sau paradigme ideologice, motivate, de asemenea, cu prioritate politic. În opinia publică, noii capitaliști români sunt identificați și explicați, simplist și revendicativ, drept „hoți”. Sondajele de opinie ilustrează copios realitatea că, în viziunea populară, noii îmbogățiți ai perioadei postcomuniste sunt mai ales beneficiarii ilegalităților comise, iar sursa avuției lor personale este devalizarea avuției naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
legat de teme politice majore. Iar polarizarea de avere și venituri, îmbogățirea unei pături restrânse și sărăcirea unor cateogorii majoritare numeric, transferul de proprietate dinspre stat spre indivizi și întreaga fenomenologie care a însoțit formarea și afirmarea noii clase de capitaliști români au reprezentat, în toată perioada de după prăbușirea comunismului, teme majore ale politicii românești. Ca urmare, concepția cotidiană cu privire la aceștia s-a format, în principal, pe baza experienței personale a populației, susținută puternic de discursul politic, dar și de discursul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]