518 matches
-
QI are valori între 0,65 - 0,80. Debilii medii sunt semi-educabili, putând ajunge printr-o reeducare la un grad de autonomie parțială și pot avea o activitate profesională. La deficiența intelectuală se asociază tulburări motorii, crize de epilepsie, tulburări caracteriale, necesitând o asistență psihopedagogică și medicală adecvate. QI are valori cuprinse între 0,50 - 0,65. Debilitatea profundă, sau imbecilitatea, este parțial educabilă, deși chiar și aceștia pot atinge un anumit nivel de productivitate profesională. QI are valori cuprinse între
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scrotală, stabism intern, nas aplatizat, gură întredeschisă, mână scurtă și pătrată. În plus se notează dificultăți de mers, abdomen destins, hipotonie musculară, hiperlaxitate ligamentară. Această categorie de oligofreni sunt docili, afectuoși, sensibili la ritm și muzică, dar prezintă frecvente tulburări caracteriale (instabilitate, agresivitate, opoziție, negativism). Se constată existența unor malformații și în sfera somatică reprezentate prin tumori, malformații cardiace, o mare sensibilitate sau receptivitate pentru infecțiile acute. Etiologia acestei oligofrenii s-a stabilit a fi de natură genetică printr-un defect
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudini-conduite”. Acestea sunt reprezentate prin următoarele: carențe emoțional-afective, frustrări, timiditate constituțională, dificultăți de adaptare-integrare, imaturitate afectivă sau situații de dependență afectivă, intelect de limită sau diferite grade de debilitate mintală, complexe de inferioritate, trăsături de personalitate de tip paranoiac, tulburări caracteriale, regresiune afectivă, ca o reacție de „retragere-apărare” în fața unor evenimente sau situații resimțite ca niște pericole de către individ, manifestări de factură demonstrativ-histrionică, cu scopul de a atrage atenția și de a obține avantaje psihologice, morale și sociale (sprijin, compătimire etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unic pentru personalitățile patologice. Din acest motiv, există numeroase puncte de vedere și dispute între specialiști. Pentru K. Schneider, „personalitățile patologice sunt deviații pur cantitative ale personalității normale”. Se consideră că o personalitate este patologică în cazul în care profilul caracterial al acesteia este rar din punct de vedere statistic, iar atitudinile și comportamentele reprezintă o cauză de suferință atât pentru subiectul însuși, cât și pentru anturajul acestuia. În conformitate cu DSM-III-R, definiția personalităților patologice este mai extinsă în raport cu punctul de vedere a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situându-se la „frontierele (borderline) nebuniei”. Conceptul are trei surse: în orientarea psihiatrică noțiunea de „stare limită” corespunde grupării situate la frontiera dintre psihozele schizofrenice, starea de dezechilibru mintal și nevroze. în sens psihanalitic, diferitele stări de aparență nevrotică sau caracterială sunt susceptibile de a avea în cursul curei psihanalitice, simptome întâlnite în cazul psihozelor. din punct de vedere psihopatologic se consideră că „stările limită” formează o entitate clinică originală care nu aparține nici nevrozelor și nici psihozelor. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și morale, al valorilor interiorizate de acesta prin imitația unor modele pozitive și prin educație și cultură. Modelul psiho-biografic caracterizat prin eșecul destinului trebuie înțeles ca fiind în corelație cu un anumit defect structural al personalității, de regulă de factură caracterială, așa cum este el întâlnit la personalitățile psihopatice. Acești indivizi, de o mare varietate caracteriopatică (impulsivi, instabili, reci, paranoici, expansivi sau reținuți, cruzi, inafectivi, mitomani, sociopați etc.), sunt persoane incapabile de a simți, de a fi și de a se comporta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este un mod de cunoaștere științifică, ci intuitivă, materializându-se în flerul clinic care deschide o perspectivă complexă legată de simptomatologie. Actul terapeutic trebuie să se concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor copii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
concretizeze prin modalități de influențare și de stăpânire a comportamentelor emoționale, motivaționale, temperamentale, atitudinale, caracteriale. Toate acestea sunt cerințe necesare în procesul de instruire-educare pentru că traversarea momentelor și situațiilor dificile impun atât cunoștințe științifice (teoretice) cât și un comportament atitudinal caracterial deosebit al terapeutului. Egalizarea șanselor de inserție socio afectivă le dă dreptul acestor copii la educare, compensare, ocrotire și activitate profesională adecvată handicapului. În consecință depistarea și diagnosticarea precoce a deficientei trebuie să preocupe familia și terapeutul pentru asigurarea posibilităților
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ceea ce-i foarte util pentru practicienii psihopedagogi este faptul că diagnosticarea devierilor de conduită trebuie făcută în concordanță cu etapele de vârstă, cu semnificația socială și cu simptomul prevalent. Toate aceste manifestări organizate relativ unitar pot fi conchise în atitudini caracteriale cu sens afirmativ sau negativ. De altfel, referatul nu poate fi decât o invitație sinceră de a studia cartea „Devierile de conduită la copii” a prof. I. Străchinaru, care este o cercetare interdisciplinară de real folos. Cât privește handicapul auditiv
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferite meserii accesibile deficienților mintali, determină mai multe niveluri adaptative în funcție de meserie, dar și în funcție de alți factori, pe lângă C.I. Se cunoaște că deficitul intelectual poate fi compensat prin dezvoltarea anumitor deprinderi, mai ales cele motorii. În adaptarea debilului intervin calități caracteriale, aptitudinea de a stabili cu ușurință contacte și legături cu cei din jur, calitățile motorii și senzorio-motorii. Cu alte cuvinte, o persoană nu poate fi considerată handicapată, atâta timp cât lucrează satisfăcător într-un anumit post de muncă. Realizarea unei concordanțe între
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
frecvente conflictele în grupa de muncă în care lucrează deficientul mintal, ceea ce indică gradul de inadaptare. Conflictele sunt generate fie de incompetența profesională a deficientului care afectează retribuția grupului de normointelectuali din care el face parte, fie de defectele sale caracteriale (intrigant, leneș, revendicativ etc.). d) Situațiile motivaționale favorabile unei bune adaptări socio-profesionale sunt strâns legate atât de factorii psihologici, cât și de cei pedagogici căci cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate. În general activitatea școlară încununată de succes întărește, consolidează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
capacitatea de autoreglare se răsfrâng asupra întregii activități școlare și profesionale a elevului. Este cert că cel cu voință puternică este capabil să dea dovadă de perseverență, stăpânire de sine, inițiativă, activism, independență, capacitate de decizie, de planificare. Aceste trăsături caracterial volitive formează împreună cu orientarea valorică a personalității, determinată de ierarhizarea motivelor, straturile superioare ale psihicului. Cunoașterea lor constituie o preocupare fundamentală a fiecărui pedagog, indiferent de specialitatea sa. Aceasta pentru că alături de instruirea, informarea elevului, avem și sarcina delicată a formării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
frecventă la dislexici și are o semnificație deosebită. Dificultățile de adaptare (20% dislexici sunt copii nevrotici), ca urmare a tulburărilor comportamentale, a complexului de inferioritate, a modificărilor personalității, deci vădite tulburări afective, toate conduc la veritabile dislexii. Consecințele sunt multiple: caracterial, cu răsunet profund în activitatea școlară și atmosfera familială. De aceea dislexia imaturitatea afectivă impune o psihoterapie logopedică cu pondere mai mare în raport cu tehnicile pedagogice. Simptomele dislexiei sunt diverse și multiple și se exprimă simultan și succesiv în trei domenii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atotputernicului stat. Libertatea individuală, de fapt, este un obstacol pentru adevărata libertate, pentru că îi sustrage pe oameni de la adevărata lor misiune de a crede, de a se supune și de a lupta"13. Propunând, încă din perioada interbelică, o tipologizare caracterială a fascismului, sociologul român Petre Andrei s-a remarcat printr-un riguros spirit de analiză în cercetarea acestei ideologii și a produselor sale politice. În opinia sa, "fascismul în esența sa este (...) sentiment, acțiune, iubire și ură pătimașă, el nu
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
bine. Simțeam ca și cum gândirea mea a încetinit și a ajuns în punctul în care era practic inutilă.Nefericirea, incapacitatea, toate adunate nu au făcut decât să mă aducă într-o stare manifestată într-un fel de inadecvare iar defectele mele caracteriale m-au făcut să conștientizez situația disperată în care mă aflam. Depresia pune stăpânire pe întreaga persoană, emoții, funcționarea organismului, comportament și gânduri. Cea mai frecventă emoție în depresie este tristețea. Această tristețe nu este de tipul celei obișnuite pe
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a altora, sau un mediu prea solicitant prin bogăția stimulilor. N. Mitrofan, În „Psihologie Judiciară” vorbește despre două categorii de factori care stau la baza delincvenței juvenile: factorii individuali În care intră disfuncții cerebrale, deficiențele intelectuale, tulburări ale afectivității, tulburări caracteriale; factorii sociali În care intră climatul educațional, eșecurile privind integrarea școlară. Iolanda Mitrofan, prezintă 4 categorii de comportament, după Ghiran, 1991: 1. tulburări de comportament de tip criză bio-psiho socială, reprezintă numai expresia trecerii prin starea de criză; 2. tulburări
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
loialitatea și atașamentul față de instituție (1-5); ... b) respectarea statutului profesional și a regulilor deontologice (1-5); ... c) apărarea secretului profesional, respectarea normelor de compartimentare a muncii (1-5); ... d) capacitatea de asumare a răspunderii, inclusiv în cazurile de eșecuri (1-5); ... 4. trăsături caracteriale: a) cinste, corectitudine, altruism (1-5); ... b) spirit de ordine, disciplină (1-5); ... c) capacitatea de relaționare și munca în echipă (1-5); ... d) principialitate, obiectivitate și onestitate (1-5); ... e) demnitate, sobrietate, fermitate și curaj (1-5). ... Articolul 7 (1) Perioada evaluată este cuprinsă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163152_a_164481]
-
următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă, mai ales, în viziunea sexului masculin, care, prin extrapolare, atribuie unei femei cu un aspect fizic plăcut și trăsături caracteriale pozitive), similitudinea mediului sociocultural (adică în ceea ce privește mediul lor de proveniență, nivelul de școlarizare, statutul profesional), similaritatea atitudinal-valorică a potențialilor parteneri (adică de principii, mentalități, activități de loisir, o condiție decisivă îndeosebi la debutul relației, deoarece, pe măsuratrecerii anilor, membrii unui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă, mai ales, în viziunea sexului masculin, care, prin extrapolare, atribuie unei femei cu un aspect fizic plăcut și trăsături caracteriale pozitive), similitudinea mediului sociocultural (adică în ceea ce privește mediul lor de proveniență, nivelul de școlarizare, statutul profesional), similaritatea atitudinal-valorică a potențialilor parteneri (adică de principii, mentalități, activități de loisir, o condiție decisivă îndeosebi la debutul relației, deoarece, pe măsuratrecerii anilor, membrii unui
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe internet a unor siteuri de pornografie infantilă dovedește faptul că există o piață internațională a vânzării și cumpărării copiilor pentru folosirea lor ca obiecte sexuale, de satisfacere a plăcerilor sexuale ale unor adulți cu dificultăți sexuale și cu tulburări caracteriale. Adulții cu astfel de atracții sunt recunoscuți ca pedofili. Pedofilia este incriminată în majoritatea țărilor lumii. în unele țări, pedofilii cunoscuți în țară, fac obiectul unei liste naționale astfel încât o tendință de recidivă a lor să fie imediat și mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
estetice de neîmpăcat. Dacă la Marin Preda lucrurile par, doar par, ceva mai simple, în sensul depistării unor oricum dezonorante slăbiciuni de caracter, de altfel profitabil speculate de comanditarii săi de partid, Petru Dumitriu e cufundat, pe lîngă aceleași slăbiciuni caracteriale, și într-un scenariu de paternitate literară, implicarea intimilor Henriette Yvonne Stahl și Ion Vinea în viața sa diurnă, dar, periculos, și în elaborarea propriei opere, determinînd dubii de mai toate naturile. Complăcîndu-se într-un moment de maxim profitabilă colaborare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns (1970) oferă un exemplu clardin acest punct de vedere. Teoria sărăciei, curentă la începutul secolului în Anglia, parte a ideologiei burgheze tradiționale, afirmă că aceasta este cauzată de deficiențe personale, morale, caracteriale. Rowntree a întreprins cercetări amănunțite timp de câțiva ani și a demonstrat că marea majoritate a familiilor din Anglia care trăiau în sărăcie nu trăiau astfel din cauza unor caracteristici personale, ci datorită lipsei de mijloace de a controla împrejurările de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în L'Homme révolté, 1951, de Albert Camus, polemica dintre Sartre și Camus referitoare la "angajarea" scriitorului și a literaturii au dezvăluit conotațiile ideologice ale noțiunii. Simțul comicului și întoarcerea la Caragiale spre absurd sunt motivate prin formație intelectuală, structură caracterială și predispoziții ereditare. "Neam de comedian valah", Caragiale a fost înzestrat cu "simțul comicului", cu aptitudinea de a imprima unui gest aleatoriu, unui incident oarecare, unei fizionomii sau intenționalități artistice semnificație comică, printr-o "răsturnare axiologică", în direcția minimalizării, ori
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prezența unui "dadaism avant la léttre" în "tehnica zig-zag-ului", astfel denumită după titlul rubricii recurente din "Ghimpele", "Claponul", "Moftul român". Caragiale pune cuvintele în libertate, cum va proceda peste trei decenii Tristan Tzara. Asociațiile verbale aleatorii imprimă personajelor o structură caracterială zigzagată, prefigurând antieroul farselor tragice din Cântăreața cheală, Scaunele, Tabloul. De tehnica avangardistă "ține și tehnica dicteului automat" intuită de G. Călinescu "în stenogramele dialogului la judecătorie", dar și în redactarea sub formă de telegrame ludice a impresiilor receptate la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale, denotă mai degrabă tendința de ingenuă delectare umoristică pe seama spectacolului uman și pune sub semnul unei fugare dispoziții sufletești mărturisirea violentă de tipul "Îi urăsc, mă!". Lucrurile pot fi interpretate chiar și invers, dacă ținem cont de evidenta ambivalență caracterială a acestui scriitor, responsabilă, de altfel, și de abordarea literară din unghi umoristic prezentă incidental în opera sa. Astfel, în comedii, urme ale comicului de tip umoristic se întrevăd în paginile consacrate lui Pristanda, Cetățeanului și Catindatului. Profilul umoristic caragialian
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]