517 matches
-
Relația între Axa I, Axa II și alte axe ale DSM-IV în perspectiva evolutivă Înainte de a comenta posibilele tulburări de pe Axa I asupra Axei II se cere luate în considerare influențele ce le pot avea suferințele organice cerebrale asupra manifestărilor caracteriale. Este cunoscut de mult timp că traumatismele craniene sau alte leziuni cerebrale - infecțioase, toxice, hipoxice, post-intervenții chirurgicale - pot conduce la o modificare ale personalității care, până la acea dată, putea fi considerată în limitele normalității, modificare distinctă de deficiențele cognitive. La
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ales în perioada în care nu existau tratamente destul de eficace. A fost comentată o caracteriopatie epileptică manifestată prin lentoare, adezivitate la concret, derulare a cursului gândirii din aproape în aproape. Pornind de la aceste cazuri s-a discutat despre un tip caracterial „epileptoid” sau „ixoid”. O problemă clasică a fost și rămâne interpretarea acestui determinism organic la cazurile în care suferința cerebrală are loc în perioada infanto-juvenilă a personogenezei. Problema e și mai complicată în cazul consumului cronic de alcool și substanțe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
are loc în perioada infanto-juvenilă a personogenezei. Problema e și mai complicată în cazul consumului cronic de alcool și substanțe psihoactive, care începe la vârste tinere și persistă. Acesta poate fi condiționat parțial de caracteristici temperamentale și chiar de distorsiuni caracteriale, cum ar fi tendința spre căutarea excitației și deficiențele de control a impulsurilor ce creează tensiuni psihice, caracteristice TP antisociale, care e considerată ca având cea mai ridicată comorbiditate de acest gen. Problema se pune și în ce măsură consumul de alcool
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
adultului tânăr și cea ulterioară. Echipa condusă de LEVINSON a studiat ciclurile vieții la vârsta adultă. Se consideră că la vârsta adultului tânăr se ajunge la o configurație psihică ce rămâne relativ constantă de-a lungul vieții în perspectiva stilului caracterial, a operaționalității inteligenței și a capacității de înțelegere ce stă la baza discernământului. Totuși, la întrebarea: când este persoana definitiv constituită? Nu există un răspuns simplu, autorii oscilând între sfârșitul adolescenței și vârsta de 30 de ani (CASPI, 1999Ă. Faptul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stă la baza discernământului. Totuși, la întrebarea: când este persoana definitiv constituită? Nu există un răspuns simplu, autorii oscilând între sfârșitul adolescenței și vârsta de 30 de ani (CASPI, 1999Ă. Faptul depinde și de criteriile invocate, între controlul impulsurilor, manifestarea caracterială și consistența afirmării sociale. După adolescență și perioada adultului tânăr se manifestă fondul de cunoștințe privitoare la lume în general și la comportamentul uman în special. Crește fondul de abilități pragmatice, capacitatea de a rezolva probleme, de a face față
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interior. Tradițional se afirmă că la vârsta a treia omul câștigă în „înțelepciune” fapt ce ar compensa parțial deficiențele psihice care se instalează acum (STANDINGER, 1995Ă. Schița de mai sus a cursului vieții nu a luat în considerare trăsăturile tipologice caracteriale. În măsura în care se acceptă că personalitatea se schimbă la vârsta adultă rămâne întrebarea dacă e vorba de schimbarea întregii personalități (TICKLE, 2001Ă sau numai de unele aspecte ale sale? Și dacă da, care aspecte se schimbă mai repede și care mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoane (STANDINGER, 1995Ă. Se consideră că persoanele inteligente, chiar dacă prezintă tulburări de personalitate ar putea cu timpul să se modeleze, să se controleze parțial, și în plus, să-și creeze o personalitate secundă, relativ adaptată vieții sociale. În perspectiva stilului caracterial pe care-l studiază psihologia trăsăturilor persoanei, există în prezent multe argumente privitoare la stabilitatea acestuia la persoanele normale, în întreaga perioadă a vârstei adulte, concomitent cu menținerea identității interioare cu sine. Cele mai solide argumente sunt din perspectiva doctrinei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în întreaga perioadă a vârstei adulte, concomitent cu menținerea identității interioare cu sine. Cele mai solide argumente sunt din perspectiva doctrinei celor cinci mari factori (FFTĂ studiați cu NEO-PI-R. S-a ridicat și problema că mare parte din constanța stilului caracterial e corelată cu constanța ambianței, a nișei ecologice umane, care poate fi preselectată de subiect și autoîntreținută de el. Dar se consideră că persoana normală e flexibilă și în diverse circumstanțe - pe termen scurt, mediu și lung - își poate reorganiza
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate. Psihoterapiile psihanalitice clasice. În sens conceptual psihanaliza contemporană se adresează cu precădere caracterului, adică acelei componente a personalității care se raportează la experiențele biografice traumatizante filtrate și imaginativ, la relațiile interpersonale și la mediul cultural (GABBARD, 2000Ă. Trăsăturile caracteriale reprezintă conform modelului psihobiologic al lui CLONINGER (1993Ă 50% dintre atributele structurale ale personalității, condiționează în cea mai mare măsură subtipurile personologice patologice dar simultan sunt mai maleabile și deci mai accesibile intervențiilor psihoterapeutice. BLATT și FORD (1994Ă descriu din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
specifică de mecanisme defensive și un stil cognitiv personal. Cele două repere care marchează ontogeneza personalității și se intercondiționează reciproc sunt calitatea de ansamblu a Eului și aceea a relațiilor interpersonale. Pornind de la acest binom aceeiași autori descriu două subgrupuri caracteriale patologice. Primul este tipul introspectiv centrat pe autodezvoltare și autodefinire care este în același timp autocritic, perfecționist și competitiv. Cel de-al doilea - extrovert - cultivă și promovează raporturile cu cei din jur fiind doritor de îngrijire, protecție și dragoste. Tot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
introspectiv centrat pe autodezvoltare și autodefinire care este în același timp autocritic, perfecționist și competitiv. Cel de-al doilea - extrovert - cultivă și promovează raporturile cu cei din jur fiind doritor de îngrijire, protecție și dragoste. Tot în plan conceptual trăsăturile caracteriale sunt expresia unor dorințe și nevoi inconștiente și a relațiilor obiectuale internalizate. Ele se manifestă în cazul TP prin comportamentul dizarmonic instabil, egocentric, non-empatic sau iresponsabil fundamentat pe asocierea alienantă dintre nevoia de a fi protejat și internalizarea unei relații
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
precoce pe care le consideră decisive în modelarea personalității și în amprentarea calitativă a biografiei personale. Din perspectiva Eului - FREUD (1923Ă - sunt de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate și distorsiuni emoționale sunt rezultatul apelului la mecanisme defensive maladaptative precum reprimarea sau identificarea proiectivă. În același cadru patologia Sinelui (KOHUT, 1977, KOHUT, 1984, ORNSTEIN, 1998Ă este centrată pe raportul dintre coeziunea și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dificultatea diferențierii dintre simptomele afective de Axă I și atributele afective ale tulburărilor de personalitate. În ansamblu terapiile psihofarmacologice și biologic active sunt relativ noi în cadrul arsenalului terapeutic al tulburărilor de personalitate și rămân tributare insuficienței lor în abordarea tulburărilor caracteriale și a reperelor relaționale. Tipuri de strategii terapeutice Orice încercare terapeutic-reabilitativă în cazul tulburărilor de personalitate trebuie să pornească de la premiza ratei ridicate de condiții comorbide. Astfel abuzul de substanțe însoțește în peste 50% din cazuri tulburările de personalitate de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și în aprecierea nivelului ei de eficiență. Trebuie subliniat faptul că abordarea terapeutică a manifestărilor psiho-comportamentale ale personalităților patologice devine o condiție fundamentală a eficienței strategiilor terapeutice adresate diversității episoadelor maladive și bolilor Axei I. Aceasta pentru că dimensiunile temperamentale și caracteriale sunt reconfirmate mereu ca factori prognostici și reabilitativi de primă importanță în psihiatrie dar și în medicina somatică. Cunoașterea și înțelegerea dinamicii lor ne sprijină pe calea de aur a apropierii de profunzimile suferinței umane și în larg sens antropologic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
istoria problemei sunt incluși - citați de aceiași autori - BIRNBAUM, PARTRDIGE, HENDERSON, totul culminând cu lucrarea lui CLECKLEY „The mask of insanity” (1941Ă. Tot în afara sistemului azilar s-a dezvoltat și psihanaliza care a ajuns treptat să se preocupe de tulburările caracteriale prin ABRAHAM, REICH, ALEXANDER („The Roots of Crime”, 1930Ă și FENICHEL. După al doilea Război Mondial în SUA s-a organizat standardizarea diagnosticului psihiatric iar în prima versiune a DSM (1950Ă apare, în cadrul tulburărilor de personalitate și varianta antisocială. Ulterior
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensional, inclusiv prin FFM. CLONINGER (2005Ă în cadrul sistemului său dimensional temperamental-caracterial de interpretare a personalității normale și patologice prin 7 factori -prin intermediul instrumentului TCI - evaluează și TP antisocială. Aceasta se caracterizează: temperamental printr-o crescută dependentă de recompensă iar caracterial prin dificultăți atât în ceea ce privește auto-direcționarea cât și cooperativitatea. Auto-transcendența ar fi variabilă. Pe baza teoriei sale dimensionale, autorul imaginează un sistem tridimensional pe care îl figurează sub forma unui cub. TP antisocială e plasată într-un pol în raport cu care se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și etica creștină, formalismul moral kantian poate coborî în direcția practicilor curente doar până la un anumit nivel. În viața de zi cu zi a fiecărui om, celălalt devine - inevitabil - și mijloc pentru atingerea a diverse obiective. Stratul adânc al virtuților caracterial personale nu a fost anulat de această viziune, ci doar modelat, astfel încât principiile etice a lui KANT se pot articula atât cu unele aspecte ale moralei creștine cât și cu tradiționalele virtuți. În acest sens, s-a dezvoltat în sec
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
responsabilității difuzarea responsabilității Elemente de caracterizare generală a tulburărilor de personalitate: caracterizare tipologică categorială (prototipicăă sau/și prin configurare dimensională; caracterizare morală; Manipulare duplicitate egoism neglijarea malignă lipsa rușinii aproapelui și vinovăției chinuirea celuilalt lipsa și difuzarea responsabilității Aspecte pozitive caracteriale în sensul capacităților de coping și al dimensiunilor morale pozitive
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acces în atmosfera stației meteorologice, personajele par vag conturate, iar finalul, prea optimist, rămâne neconvingător. Mai reușit este romanul Iluzia cea mare, care încearcă să împletească sondarea mediului social cu analiza lentă, subtil tergiversată, accidentată pe alocuri prin forțarea imprevizibilului caracterial, a stării personajelor. În centrul scrierii se află cuplul matrimonial Edmonda-Titus Oniga; ea e o femeie mondenă, diplomată și ambițioasă, el un soț ascultător, cu un excesiv sentiment al datoriei, care urcă încetul cu încetul treptele succesului profesional. Disoluția lentă
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
pe internet a unor siteuri de pornografie infantilă dovedește faptul că există o piață internațională a vânzării și cumpărării copiilor pentru folosirea lor ca obiecte sexuale, de satisfacere a plăcerilor sexuale ale unor adulți cu dificultăți sexuale și cu tulburări caracteriale. Adulții cu astfel de atracții sunt recunoscuți ca pedofili. Pedofilia este incriminată în majoritatea țărilor lumii. în unele țări, pedofilii cunoscuți în țară, fac obiectul unei liste naționale astfel încât o tendință de recidivă a lor să fie imediat și mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cauze firești ale producției de opere, Mureșanu își desfășoară ancheta la un nivel mai general al resurselor naționale. Creația de poezie se leagă de "coîmblet", de contacte și de conversație, adică de o capacitate de comunicare și de toate disponibilitățile caracteriale pe care ea le presupune. Grănicerul curajos care știe să se uite drept în ochii interlocutorului, care are deschidere spre celălalt, care nu se teme să converseze și să primească în orizontul lui cognitiv realități străine dezvoltă o "istețime" care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poezia populară din perspectivă documentară: "Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat"32. "Geniul românilor", pe care scriitorul îl menționează de-a lungul textului de mai multe ori, are o semnificație caracterială 33: se referă la ansamblul de trăsături de comportament și de atitudini pe care poporul român le poate oferi umanității. Folclorul e necesar doar pentru cunoașterea realităților locale ale unei culturi marginale: La notițiele prețioase despre relațile (referințele) noastre politice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
hotărască. Dacă se poate, cât e de adâncă, cât e de bogată comoara poeziei românilor"39. În acest context s-a schimbat și conținutul ideii de geniu. Alecsandri nu mai vrea să denumească o atitudine specifică unei comunități, un aspect caracterial. Genialitatea e direct determinată de "originalitatea" frumuseții, de gradul de inventivitate estetică: "Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului"40. De aceea geniul îl face să se gândească la ingeniozitate: "poetul cel mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se gândească la ingeniozitate: "poetul cel mai ingenios nu ar putea să sfârșească un poem mai bine și mai frumos"41. Ingeniozitatea, ca derivat direct al ingenium-ului, e o evocare diferită a genialității 42, care trimite nu la sfera atributelor caracteriale, ci în mod precis, la calitățile artistice, la virtuozitate și la talentul care se dobândește ca o abilitate universală. Alecsandri a descoperit că folclorul face literatură, în sensul cel mai tehnic și indiferent etnic pe care aceasta îl poate avea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În sens strict, aceasta nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura română (ideea vechimii, a documentului istoric sau caracterial), pentru că nu mizele patriei de origine primează, ci cele ale țării-gazdă. Nu e vorba de o simplă validare a producției folclorice românești, ci mai degrabă de un proces, desfășurat în mai multe faze, de inflitrare cu reprezentări "străine". Putem, cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]