507 matches
-
deținutul este obligat să trăiască într-o promiscuitate fizică și morală cu indivizi de vârste, origini etnice, culturale și sociale multiple (care împărtășesc deci valori necesar diferite), dar mai ales cu indivizi condamnați pentru crime și delicte diverse, cu trecuturi carcerale diverse, fără o altă posibilitate de a-i cunoaște decât prin intermediul crimelor și condamnărilor. Această promiscuitate cu indivizi diferiți și, pe deasupra, cu criminali (considerați astfel când erau ,,afară”) îi obligă să se distanțeze de ceilalți dacă vor să fie ei
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sensul în care Goffman definește acest termen. Deținutul devine ceea ce s-a presupus a fi făcut și ce poate să facă. Plecând de la aceste identități, condamnații trebuie să integreze, să profeseze valori morale, să urmeze reguli de conduită specifice mediului carceral. Personalul își reprezintă deținutul plecând de la o dinamică dublă: când este vorba să-l păzească și să-l țină închis, această dinamică vizează distanțarea și deci diferențierea față de condamnat; când este vorba de evaluarea transformărilor sale, este vorba de apropiere
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și pentru cazul său: el trebuie să-și reconsidere crima, situația prezentă raportată la valorile din afara penitenciarului și/sau din interior. În același timp, el răspunde obligației de a trăi în promiscuitate cu străinii și criminalii (adică să profeseze valorile carcerale și să se conformeze identității sale sociale). El trebuie să se conformeze așteptărilor personajului legate de conduita lui în spațiul carceral (să arate valorile și să adopte identitatea care i se impune), integrând astfel valori contradictorii (fiind prins între logica
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În același timp, el răspunde obligației de a trăi în promiscuitate cu străinii și criminalii (adică să profeseze valorile carcerale și să se conformeze identității sale sociale). El trebuie să se conformeze așteptărilor personajului legate de conduita lui în spațiul carceral (să arate valorile și să adopte identitatea care i se impune), integrând astfel valori contradictorii (fiind prins între logica de opozant a deținuților și logica de conformare la cerințele personalului). Obligația de a trăi împreună îl determină pe deținut, în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
procure repere care să-i permită anticiparea realității și posibilitatea de a acționa în consecință” (Pollak, 1990, p. 267). Diferitele „du-te-vino” identitare ale condamnatului sunt efectuate într-un context instabil. Această instabilitate provine atât din mișcările continue care scutură universul carceral, cât și din faptul că deținutul ignoră data efectivă a eliberării sale. Mai întâi au loc o serie de transformări mentale, de vreme ce scurgerea timpului de pedeapsă îl face pe condamnat să-și schimbe progresiv valorile morale, urmate de mișcări fizice
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu drept o simplă sursă de câștigare a existenței. Stabilirea unor relații constructive cu deținuții trebuie să fie identificată ca o caracteristică fundamentală a acestei vocații. Promovarea unor astfel de relații va avea ca efect scăderea tensiunii inerente oricărui mediu carceral, va intensifica controlul și securitatea, va reduce sancțiunile, va crea un climat favorabil calității serviciilor de reabilitare psihosocială a deținutelor. Munca trebuie să constituie (reprezinte) unul dintre factorii de bază ai remodelării și socializării progresive a deținuților. Deținuții nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
comentariul său nu a mai fost liber, oțetit fiind de ranchiuni și de incoerențele vârstei, când i-a ținut isonul domnului Tănase la spălat (în direct) cadavre liberale sau când au hohotit amândoi în prime time, cutremurați la gândul prigoanei carcerale a domnului Vântu, ceva s-a frânt în mine, suporter amuzat și cititor asiduu al lui Mircea Dinescu. De aceea, mărturisesc că am urmărit cu simpatie show-ul său de Revelion. Reîntors la timpurile mitice, când poesia ținea loc de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
precizia cu care el descrie locuri, Întâmplări, personaje aruncate de destin În vâltoarea unei istorii nemiloase. Arta scrierii a fost surclasată de arta rememorării. Vedetele momentului sunt, din această perspectivă (Într-o sincronizare târzie cu voga din Occident a literaturii carcerale ori a scrierilor „samizdat” ale autorilor est-europeni), un Ion Ioanid, o Lena Constante, un I.D. Suciu. Autori practic necunoscuți (primii doi) ori vag știuți (al treilea) care, În ceasul al doisprezecelea, cunosc o glorie literară cu totul ieșită din comun
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
zăgăzuiește puzderia de jurnale, atât de apropiate de cele scrise În ziua de azi. Sunt vizibile, Încă de acum, și puținele inovații pe care le suportă genul: cele vreo sută de pagini „intimiste” rămase de la marchizul de Sade probează caracterul carceral 10 al genului: scris În Închisoare, jurnalul amplifică starea de detenție, loc al obsesiei, al bolii și al dorinței. Tot acum, Restif de la Bretonne, un maniac al aniversărilor (Înscrise, inițial, pe parapetul insulei St. Louis, dar șterse de către dușmanii săi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spiritual vorbind și cu intermitență), putem scuza suprimarea libertății unui popor întreg? închidem chiar pe... toată lumea? Fiindcă ea tot se... deschide în celulă? S-ar părea că parodiez și totuși autorii dialogului trag, îndrăzneț, toate concluziile. Cine a făcut experiența carcerală, a trecut prin Gulag, știe că au existat și mici momente de evaziune, de izolare totală de mediu, de recluziune spontană pură. Dar aceste momente rarisime pot să consoleze și să compenseze ravagiile unui întreg sistem penitenciar, terorist și totalitar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revelație a ravagiilor pe care timpul și suferința atroce le-au produs. Generoasă, sensibilă la suferințele altora, Maria trimite mesaje ale unor deținuți către familiile lor, le procură medicamente în timpul unei molime. Cartea nu este doar o evocare a universului carceral românesc, ci surprinde și alte momente dramatice: Dictatul de la Viena, deportarea sașilor în URSS, scene de apocalips din timpul bombardamentelor de la Brașov, sosirea din URSS a prizonierilor unguri ș.a. Ca elemente de contrast, autoarea evocă imagini ale copilăriei fericite, vacanțele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
1991, 42; Mircea Handoca, Mircea Eliade - fascist, legionar, antisemit?, JL, 1992, 13-14; George, Sfârșitul, IV, 300-304; Alexandru Vlad, Amurgul clovnilor, VTRA, 1993, 4; Ștefan Borbély, Artistul și dictatorul. Trei trepte pentru un dezacord admirativ, APF, 1993, 9; Liviu Petrescu, Univers carceral, ST, 1994, 1-2; Simuț, Incursiuni, 164-167; Negoițescu, Scriitori contemporani, 254-256; Papahagi, Interpretări, 125-128; Marco Cugno, Norman Manea rătăcitorul, APF, 1995, 3-4; Virgil Nemoianu, Profil Norman Manea, ST, 1996, 7-8; Matei Călinescu, „Plicul negru”, ST, 1996, 7-8; Ruxandra Cesereanu, Amintiri despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ea. Istoria, socialul, viața terestră apar doar ca un scurt moment legitim, desigur, dar aproape depășit al mișcării verticale. în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil încît capătul de jos al distanței devine apăsător, carceral, demonic. Cînd religia se sedentarizează, ea produce teologii ale istoriei, cadre sociale, civilizație. Atunci distanța verticală își inversează întrucîtva vectorul dominant. Polul absolut se reflectă în lume, îi dă acesteia catafatic ordinea globală, sensul, legitimitatea, fără ca totuși conștiința distanței să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele au văzut în istorie și, timp de cincizeci de ani, comunismul a făcut efectiv din ea marșul unor deținuți, împinși sub escortă ideologică spre un paradis carceral. Raționalitatea, care trebuia să conducă umanitatea spre o universală bunăstare, s-a materializat în alimente, căldură și mai ales conștiință drastic raționalizate de statul comunist. Căci de destinul pe care omul e perfect capabil să și-l construiască cetățeanul lagărului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
românesc, Însă la noi epocile de spaimă predominau În istorie, Încît Emil Cioran se Întreba dacă „viața inspiră mai multă spaimă decît moartea”. Pe de altă parte, după 1990, au apărut tot mai multe cărți și studii dezvăluind cutremurătoare experiențe carcerale, o semnificativă rezistență armată În munți, iar, după 1964, un curent disident În rîndul intelectualității și un protest preponderent izolat al oamenilor simpli, transformat, din păcate de prea puține ori, Într-unul colectiv etc. Unele dintre lucrări suferă de un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ioan Drăgan et al. • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, Ronald McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua epocă a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fiindcă autorul părăsise țara. Abia în 1989 P. își publică prima carte de poeme, Cu acul pe săpun, în editura revistei „Cuvântul românesc”. Scrise în clipe de suferință atroce, de disperare și de năzuință spre lumină, versurile poartă pecetea calvarului carceral. Este strigată aici deznădejdea unei generații răstignite, amărăciunea unei despărțiri ce pare definitivă, ca în poemul liminar: „Iată,/ tinerețea mea zbuciumată!// Anii mei/ de trei ori în necazuri trăiți,/ dar în bucurii niciodată,/ odihnesc aici”. Cu acul pe săpun este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
unde, silit să evolueze pe spații mai ample sau să articuleze un discurs epic, se retrage în cele din urmă în aceeași cochilie a bizareriei ca formulă de construcție. În nuvela Frații Euscorpius este conturat parabolic și poematic un univers carceral, unde defilează umbre umane care gândesc sau vorbesc sincopat în metafore. Nu există granițe bine delimitate între monologul interior al personajelor și dialogul dintre ele sau între planul real și cel fantastic, precum într-o secvență ce surprinde (sau imaginează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
sau doar fin de l'ancien régime. Acest personaj generic al melancolicului cristalizat adesea în persoana unui ultim vlăstar al aristocrației muribunde trăiește într-un regim estetizant, izolaționist, de catastrofă delectabilă. Melancolia, în contextul sensibilității decadente, devine paradoxal un sindrom carceral, un complex estetizant ca în poemul Christinei Rossetti, Cine mă va izbăvi? (1866), pe care Khnopff a ales să-l ilustreze selectând un vers edificator, I lock the door upon myself (1891). Cel care alege recluziunea adesea printr-un rapel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a ales să-l ilustreze selectând un vers edificator, I lock the door upon myself (1891). Cel care alege recluziunea adesea printr-un rapel la interioritate asimilat refugiului în arta care dobândește o funcție soteriologică curând constată presiunea acestei condiții carcerale a eului devenit insuportabil. Explicația dată de Freud este utilă pentru configurarea acestei stări definitorii pentru simbolism și mai ales pentru decadentism în absența vitalismului entuziasmelor febricitate romantice. Alături de ea, Orfeu reprezintă idealul poetic care-și asociază o hipersensibilitate împinsă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național tricolorul într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a Treia Republici Franceze i-au atras condamnarea penală și încarcerarea (1910). Experiența carcerală pare să fi prilejuit punerea în mișcare a unei plăci turnante în viziunea sa despre lume, a cărei finalitate s-a manifestat printr-o radicală apostazie politică. Astfel că, la eliberarea sa (1912), Hervé a îmbrățișat, cu aceeași fervoare militantistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată în pușcăriile regimului burghezo-moșieresc fascizat. Închisoarea Doftana este transformată în nucleul sistemului concentraționar în care comuniștii, ca deținuți politici, au suferit în numele idealurilor socialiste. Sistemul represiv burghezo-moșieresc, în care "erau închiși și schingiuți luptătorii revoluționari" mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]