509 matches
-
ideologic, aspirând la un maximum de obiectivitate. Copilăria la Deva, oraș evocat cu dragoste și nostalgie, apoi configurarea propriei traiectorii ideologice, îndepărtarea de modul de viață mic-burghez al familiei și ralierea la activitatea comunistă ilegală, arestarea și, în fine, experiența carcerală și concentraționară sunt relatate în episoadele lor esențiale cu un grad de detaliere variabil și, uneori, cu accente de umor stoic. În închisoarea din Caransebeș naratorul e coleg de detenție cu lideri comuniști precum Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraș
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
și umor negru, RL, 1979, 14; Radu Ciobanu, Moda jurnalelor, TR, 1983, 4; Marian Odangiu, „Salt în mâine”, O, 1984, 50; Voicu Bugariu, „Salt în mâine”, LCF, 1985, 43; Firan, Profiluri, 88-89; Anton Cosma, Romanul, I, 219; Cornel Ungureanu, Spațiul carceral, versiunea Laurențiu Cerneț, O, 1991, 22; Ruja, Parte, I, 118-126; Dicț. scriit. rom., I, 539-540; Cornel Ungureanu, Laurențiu Cerneț. Cărțile nr. 20 și 21, O, 1997, 11; Popa, Ist. lit, II, 1005. L.P.B.
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
colaboraționist” al lui Petru Pleșca și l-au întrebat cu neîncredere de ce nu a fost niciodată în închisoare. Vaticanul avea rezerve mai mari față de Francisc Augustin, vicarul Arhidiecezei romano-catolice de București, care, înainte de a colabora cu guvernul comunist, trăise experiența carcerală. El era socotit la Roma ca fiind ordinarius substitutus, fără prea mari șanse de a fi numit arhiepiscop. îndeosebi calitatea sa de deputat în Marea Adunare Națională se pare că stârnea nemulțumiri la Vatican. în discuțiile pe care mons. Giovanni
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la actul de reîntregire a Bisericii Ortodoxe din Transilvania, așa cum s-a săvârșit la 1 decembrie 1948, nu se poate prevede posibilitatea unei soluții acestei probleme în viitorul apropiat”. într-o lucrare devenită clasică, Hansjakob Stehle, pornind de la tragica experiență carcerală a mons. Joseph Schubert, a întocmit un adevărat rechizitoriu împotriva politicii „indolente” și „rigide” a Sfântului Scaun față de Biserica Catolică din România la începutul anilor ’50, orientare îmbrățișată și de regentul Nunțiaturii Apostolice la București, O’Hara, care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
românesc, însă la noi epocile de spaimă predominau în istorie, încât Emil Cioran se întreba dacă „viața inspiră mai multă spaimă decât moartea”. Pe de altă parte, după 1990, au apărut tot mai multe cărți și studii dezvăluind cutremurătoare experiențe carcerale, o semnificativă rezistență armată în munți, iar, după 1964, un curent disident în rândul intelectualității și un protest preponderent izolat al oamenilor simpli, transformat, din păcate de prea puține ori, într-unul colectiv etc. Unele dintre lucrări suferă de un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
auto-marginalizarea, preferința pentru exprimarea prin operă, etc. Revista a profitat de anii deschiderii culturale (pînă prin 1971) și Petru Poantă, memorialist aici într-o mai mare măsură decît istoric literar, încearcă să evoce, pentru cei care nu știu decît scrierile carcerale de pildă, bizara libertate care se simțea: "noi eram independenți: nici revoluționari, nici obedienți, ci Ťsuspendațiť în intervalul unei carențe a ideologiei oficiale. Într-o perioadă foarte scurtă s-a întîmplat ceva dacă nu imposibil de explicat, greu de admis
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
fiu de deținut politic (tatăl său a suportat o detenție de aproape 13 ani!), urmărit mult timp, din această cauză, de efectele ð„dosarului de dalmațian”, Al. Săndulescu, fără a fi pătimaș, scrie cu o tensiune specială despre experiențele „universului carceral”, astfel cum sunt ele evocate de eroii acestuia. De fapt despre experiențele întregii societăți românești, subjugată de totalitarismul roșu. Cartea despre Memorialiștii români este și o carte despre el însuși a lui Al. Săndulescu, prezență discret strecurată în pagini, dar
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
scrisorii se amenință securitatea instituției sau a altora sau îmbracă un caracter de delict într-o altă manieră". De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că "Dreptul la respect pentru corespondență capătă o importanță specială, într-un cadru carceral, unde un consilier juridic poate avea dificultăți mai mari în a face vizite clientului său din cauza - cum este în acest caz - a distanței față de instituție. În sfârșit, nu s-ar putea atinge obiectivul urmărit, confidențialitatea relațiilor cu avocatul, dacă acest
DECIZIE nr. 486 din 11 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164806_a_166135]
-
să respecte dreptul persoanei în privința opțiunii libere asupra medicului său curant și chiar să faciliteze această posibilitate. Articolul 50 Un medic care este solicitat sau are obligația să examineze o persoană privată de libertate ori să dea îngrijiri în mediu carceral nu poate nici direct, nici indirect, fie și numai prin simpla prezență, să cauționeze sau să favorizeze atingerea integrității fizice ori psihice a vreunui deținut, inclusiv a demnității acestuia. Dacă medicul constată că persoana privată de libertate a suportat maltratări
CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICALĂ din 25 martie 2005 al Colegiului Medicilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167506_a_168835]
-
privativă de libertate în regim ..............., începând cu data de ....................... 10. Date rezultate din perioada de detenției referitoare la: a) comportamentul și personalitatea deținutului ... b) situația socio-familială ... c) starea de sănătate ... ....................................................................... ....................................................................... ....................................................................... d) profilul psihologic ... e) nevoile educaționale ... f) adaptabilitatea la viața carcerală ... g) relațiile cu aparținătorii, cu ceilalți deținuți și cu personalul ... h) situația disciplinară. Sancțiuni disciplinare și recompense ... i) gradul de risc ... ......................................................................................................... ......................................................................................................... ......................................................................................................... 11. Propunerile membrilor comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate și motivațiile acestora h) Director
INSTRUCŢIUNI din 5 februarie 2010 privind evidenţa nominală şi statistică a persoanelor private de libertate aflate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222160_a_223489]
-
la art. 16 paragrafele 1 și 2, în vederea prevenirii și reducerii la minimum a riscurilor de repetare a infracțiunilor de natură sexuală comise asupra copiilor. Aceste programe sau măsuri trebuie să fie accesibile în orice etapă a procesului, în mediul carceral și în libertate, în condițiile prevăzute de dreptul intern. 2. Fiecare parte va asigura sau promova, în conformitate cu dreptul său intern, dezvoltarea de parteneriate ori de alte forme de cooperare între autoritățile competente, în special între serviciile de sănătate și cele
CONVENŢIE din 25 octombrie 2007 pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228495_a_229824]
-
grupului și al fiecărui loc de deținere. ... Articolul 10 La inițierea și derularea unor programe noi, personalul de reintegrare socială din locurile de deținere are în vedere următoarele etape: a) stabilirea nevoilor educaționale, psihologice și sociale identificate la nivelul populației carcerale, care reclamă elaborarea unor noi programe; ... b) elaborarea propriu-zisă a programului; ... c) înaintarea spre avizare și aprobare către șefii ierarhici, la nivelul locului de deținere; ... d) înaintarea spre avizare către direcția de specialitate; ... e) pilotarea programului și consemnarea observațiilor necesare
REGULAMENT din 28 octombrie 2011 privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236559_a_237888]
-
muncă independentă; ... m) materialul-suport al activităților. ... Articolul 53 Denumirea programului educativ se referă la titlul programului, cu relevanță pentru scopul acestuia. Articolul 54 Justificarea inițierii unui program educativ vizează necesitatea aplicării acestuia în vederea compensării nevoilor educative identificate la nivelul populației carcerale. Articolul 55 Scopul programului se stabilește în funcție de aria de intervenție și se formulează, de regulă, printr-o singură propoziție sau frază, care indică finalitatea urmărită prin aplicarea programului. Articolul 56 Obiectivele generale se formulează în concordanță cu scopul programului și
REGULAMENT din 28 octombrie 2011 privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236559_a_237888]
-
de asistență socială se referă la titlul programului, cu relevanță pentru scopul acestuia. Articolul 198 Justificarea inițierii unui program de asistență socială vizează necesitatea aplicării acestuia, în vederea compensării nevoilor și riscurilor identificate din punct de vedere social la nivelul populației carcerale. Articolul 199 Scopul programului se stabilește în funcție de aria de intervenție și se formulează, de regulă, printr-o singură propoziție sau frază, care indică rezultatul urmărit prin aplicarea programului. Articolul 200 Obiectivele se formulează în concordanță cu scopul programului și reprezintă
REGULAMENT din 28 octombrie 2011 privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236559_a_237888]
-
69. Reclamantul precizează că nicio acțiune în justiție nu constituia un recurs efectiv, dată fiind durata prea mare a unei astfel de proceduri. 70. Curtea observă că plângerea reclamantului se referă la condițiile de detenție și, în special, la suprapopularea carcerală. Aceasta reamintește că a hotărât deja, în cauze recente privind un capăt de cerere similar și îndreptate împotriva României, că având în vedere particularitatea acestui capăt de cerere, acțiunile indicate de Guvern nu reprezintă căi de recurs efective care trebuie
HOTĂRÂRE din 8 februarie 2011 în Cauza Micu împotriva României - definitivă la 8 mai 2011,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235052_a_236381]
-
categoriile persoanelor private de libertate; ... g) monitorizează completarea Dosarului de educație și asistență psihosocială, după caz, a Dosarului de educație și asistență psihosocială a minorului, în vederea avizării informațiilor consemnate referitoare la persoanele private de libertate, cu rol în individualizarea traseului carceral și asigurarea regimului progresiv de executare a pedepsei; ... h) avizează și verifică punerea în aplicare a recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, din Dosarul de educație și asistență psihosocială sau, după caz, din Dosarul de
REGULAMENT din 21 mai 2012 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a unităţilor penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245694_a_247023]
-
categoriile persoanelor private de libertate; ... g) monitorizează completarea Dosarului de educație și asistență psihosocială, după caz, a Dosarului de educație și asistență psihosocială a minorului, în vederea avizării informațiilor consemnate referitoare la persoanele private de libertate, cu rol în individualizarea traseului carceral și asigurarea regimului progresiv de executare a pedepsei; ... h) avizează și verifică punerea în aplicare a recomandărilor din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, din Dosarul de educație și asistență psihosocială sau, după caz, din Dosarul de
REGULAMENT din 21 mai 2012 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a unităţilor penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242399_a_243728]
-
precum și ai organizațiilor neguvernamentale cu rol sau vocație de a activa în domeniul asistenței post-detenție. Deși activitățile instituției penitenciare și ale altor instituții și autorități publice, în beneficiul persoanelor private de libertate, se intersectează, conform reglementărilor în vigoare, nevoile populației carcerale, raportat la premisele reale ale reintegrării sociale reclamă existența unui cadru normativ și a unui sistem interinstituțional, care să asigure un plus de interactivitate și funcționalitate. Politica penală are un rol determinant, din perspectiva dezvoltării cadrului de colaborare și complementaritate
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 27 mai 2015 de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]
-
totale pentru asigurarea custodierii persoanelor private de libertate, în valoare absolută, pot fi reduse prin eficientizarea activităților de reintegrare socială, cu efect direct asupra reducerii ratei recidivei, la momentul actual estimându-se că între 60% și 80% din totalul populației carcerale din România revine în penitenciar. Aspectul legat de cheltuieli nu poate fi neglijat, întrucât în evidența Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt 111 de hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului în cauze privind condițiile de detenție și nerespectarea drepturilor persoanelor
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 27 mai 2015 de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]
-
reia titlul unei reviste clujene de sociologie din anii 1920-1925, fondată de Ion Clopoțel (http://fr.groups.yahoo.com/group/societatea de maine/) cu în jur de 150 de membrii stabili. Militează pentru Procesul comunismului, pentru reprezentarea drepturilor victimelor sistemului penitenciar și carceral comunist, pentru aplicare lustrației și pentru reintegrarea lui Paul Goma în drepturile sale cetățenești, redactînd singur sau în colaborare cu intelectualii Ioan Roșca, Valerian Stan, Flori Stănescu, Mircea Stănescu, proteste și apeluri diverse. S-a recăsătorit în Franța a treia
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
ale Codului Penal, conținând prevederi privind "propagandă împotriva ordinii sociale", apoi, când societatea își revine după șoc și ripostează, episoade represive produse de încălcarea programului anunțat. 1948-1953 - Arestarea unui mare număr de oameni de toate categoriile socio-profesionale. Din experiența lor carcerala vor rezulta lucrări care n-au văzut lumina tiparului decât după 1989, dintre care cea mai completă și notorie este „Închisoarea noastră cea de toate zilele“ a lui Ion Ioanid, socotita pe drept cuvânt sinteză literar-memorialistică a gulagologiei românești, dar
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
dușmănoase ale românilor din exil Emil Cioran, Mircea Eliade, Vintilă Horia etc. Condamnările celor 23 de inculpați au mers de la 7 ani la 25 de ani de temnița. Unii dintre cei condamnați vor scrie ulterior lucrări de sertar, relatând experiență carcerala și publicate după 1989: Nicolae Steinhardt, „Jurnalul fericirii“, Alexandru Paleologu, „Sfidarea memoriei“, Constantin Noica, „Rugați-vă pentru fratele Alexandru“ etc. 1971 - Nicolae Ceaușescu enunța "Tezele din iulie", ansamblu de directive reglementând strict activitatea de creație din România, si declanșează, după
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
antecedent în „brigăzile de muncă forțată” existente în Rusia țaristă, acestea din urmă fiind la rândul lor introduse începând cu secolul al XVII-lea (1649) și funcționând continuu sub vechiul regim imperial, până la Revoluția Rusă din 1917. Pentru bolșevici, sistemul carceral țarist din Siberia a reprezentat o lecție despre necesitatea de măsuri punitive excepționale, și un model timpuriu pe care să-l perfecționeze. Amplasarea de către autoritățile sovietice a instituțiilor punitive din sistemul gulag în locuri izolate, pe vastele și firav populatele
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
printr-un proces și fără o procedură de condamnare, acestuia i se confisca proprietatea și era exilat, sistemul fiind folosit și pentru pedepsirea oponenților politici ai regimului sau disidenților religioși. Alături de acești exilați pe motive extrajudiciare, existau, firește, în sistemul carceral țarist (Dostoievski și-a numit un roman despre brutalul sistem carceral siberian ""Amintiri Din Casa Morților"") din Siberia și exilați pe motive politice care fuseseră condamnați în curți de judecată: unii dintre acești deținuți politici au fost, de exemplu, "decembriștii
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
se confisca proprietatea și era exilat, sistemul fiind folosit și pentru pedepsirea oponenților politici ai regimului sau disidenților religioși. Alături de acești exilați pe motive extrajudiciare, existau, firește, în sistemul carceral țarist (Dostoievski și-a numit un roman despre brutalul sistem carceral siberian ""Amintiri Din Casa Morților"") din Siberia și exilați pe motive politice care fuseseră condamnați în curți de judecată: unii dintre acești deținuți politici au fost, de exemplu, "decembriștii" care au scăpat de pedeapsa capitală. În pușcăriile țariste munca silnică
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]